Principiul „Europei cercurilor concentrice“ prinde contur, după ce ieri Franţa şi Germania au anunţat că susţin proiectul anunţat miercuri de preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a cărui linie de forţă este împărţirea Europei în „zone” diferite de integrare – celebrul concept al „Europei cu două viteze”. România va fi pe o orbită marginală, dacă proiectul devine funcţional.
Tag: zona euro
-
Avertisment FĂRĂ precedent din partea Ungariei la adresa Uniunii Europene. ”Este INEVITABIL”
Zona euro s-ar putea dovedi a fi o linie de divizare între statele europene de bază şi restul statelor, punând în pericol dezvoltarea statelor membre estice din afara zonei euro şi putând genera turbulenţe sociale, a declarat oficialul ungar în cadrul unui interviu recent. Camera de Comerţ a Marii Britanii a recomandat într-un raport ca Marea Britanie să facă presiuni pentru tarife scăzute şi să se asigure că nu există blocaje comerciale.
Avertisment FĂRĂ precedent din partea Ungariei la adresa Uniunii Europene. ”Este INEVITABIL”
-
Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania anunţă sfârşitul epocii creditelor ieftine
Plecată în 2006 de la 30% din media zonei euro în ceea ce priveşte puterea de cumpărare (PIB/capita în Paritatea Puterii de Cumpărare), România a ajuns în aceste zile spre jumătate din această medie, arată o analiză a economistului Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania, prezentată în cadrul unui eveniment al Finmedia, legat de parcursul României în cei zece ani de la integrarea în UE. În dinamică, pare un parcurs bun, dar comparaţia cu alte ţări arată de cât de departe a pornit România şi ce eforturi semnificative trebuie să facă pentru recuperarea decalajelor uriaşe care o despart de clubul zonei euro.Toţi economiştii cad de acord că, deşi îndeplineşte criteriile standard de aderare la zona euro, sărăcia ţării este prima recomandare pentru amânarea acestei date până ce criteriul de bunăstare va atinge 70-80% din media UE. Această medie măsurată ca Paritate a Puterii de Cumpărare (un indicator care ia în calcul preţurile şi inflaţia) este la aproximativ 50% din media zonei euro şi la 57% din media UE.Potrivit sursei citate, anul acesta PIB-ul va creşte cu 5% şi va avea un ritm înalt şi anul viitor, de 4,3%. În 2018 Produsul Intern Brut ar urma să crească cu 3,8%, iar în 2019 cu 3% – an în care PIB-ul nominal va depăşi pentru prima dată în istorie 200 de miliarde de euro. Consumul – care a împins în ultimii doi ani economia – ar urma să scadă şi el, trecând de la o creştere de 7,2% în acest an la una de 4% în 2017, 3,9% în 2018 şi 3,6% în 2019.Rădulescu prognozează că dobânda de politică monetară va creşte de la 1,75% anul acesta la 4% în 2019, iar rata de dobândă la titlurile de stat pe zece ani va avansa de la 3,3% acum la 4,2% în 2019. Leul ar urma să se aprecieze însă până la 4,3 lei/euro până în 2019. -
Grecia, primul loc în topul ţărilor din zona euro unde oamenii lucrează mai puţin decât îşi doresc
Aproape 31% din forţa de muncă actuală şi potenţială din Grecia nu are un program de muncă cu normă întreagă sau nu lucrează deloc, scrie Bloomberg.
Forţa de muncă din Grecia intră în categoria U-6, a celor care lucrează mai puţin decât îşi doresc, categorie care îi include pe cei care nu au loc de muncă, pe cei care lucrează cu jumătate de normă din motive economice şi pe cei dispuşi să muncească, dar nu caută în mod activ un loc de muncă.
Grecia este urmată în clasament de Spania, Italia şi Cipru.
-
RĂSTURNARE de situaţie în Germania. După 70 de ani, inevitabilul s-a produs. ”S-ar putea ajunge la un război…”
Germania, statul care ţine închegat în jurul său Uniunea, este din ce în ce mai des ţinta criticilor actualului preşedinte al SUA.
Ca mulţi dintre vecinii săi, Germania se teme că politicile guvernului american vor schimba ordinea mondială şi nu în bine, cel puţin nu în binele urmărit de Berlin, scrie Stratfor. Totuşi, adevărata răsturnare de situaţie a venit abia după ce Trump a fost învestit în funcţia de preşedinte al Statelor Unite în mod oficial.
-
Lider eurosceptic german: Ţările sud-europene ar trebui eliminate din zona euro
Ţările sud-europene ar trebui eliminate din zona euro întrucât au performanţe economice slabe, propune Jörg Meuthen, liderul formaţiunii populiste Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), subliniind că în uniunea monetară UE trebuie să rămână Germania, Austria, Olanda şi Finlanda.
“Pentru ţările sud-europene, normele din zona euro sunt prea stricte, iar pentru Germania şi pentru alte ţări sunt prea flexibile”, a declarat Jörg Meuthen într-un interviu acordat ediţiei germane a agenţiei Reuters.
“Ideea ar fi ca ţările slabe din punct de vedere economic să părăsească zona euro”, a subliniat liderul formaţiunii populiste germane.
În opinia lui Jörg Meuthen, Grecia, Italia, Spania, Portugalia şi Franţa pot forma o uniune monetară separată, în timp ce în actuala zonă euro ar rămâne Germania, Austria, Olanda şi Finlanda. “Deşi Grecia are performanţe atât de slabe încât nu ştiu cine ar vrea să formeze o uniune monetară cu ea”, a subliniat Meuthen.
Conştient de improbabilitatea destrămării zonei euro, liderul AfD pledează pentru ieşirea Germaniei din actuala uniune monetară europeană, explicând că actualul sistem, la care participă 19 dintre cele 28 de state membre UE, constituie un spaţiu al unor ţări care au “capacităţi şi culturi diferite”.
-
Lider eurosceptic german: Ţările sud-europene ar trebui eliminate din zona euro
Ţările sud-europene ar trebui eliminate din zona euro întrucât au performanţe economice slabe, propune Jörg Meuthen, liderul formaţiunii populiste Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta), subliniind că în uniunea monetară UE trebuie să rămână Germania, Austria, Olanda şi Finlanda.
“Pentru ţările sud-europene, normele din zona euro sunt prea stricte, iar pentru Germania şi pentru alte ţări sunt prea flexibile”, a declarat Jörg Meuthen într-un interviu acordat ediţiei germane a agenţiei Reuters.
“Ideea ar fi ca ţările slabe din punct de vedere economic să părăsească zona euro”, a subliniat liderul formaţiunii populiste germane.
În opinia lui Jörg Meuthen, Grecia, Italia, Spania, Portugalia şi Franţa pot forma o uniune monetară separată, în timp ce în actuala zonă euro ar rămâne Germania, Austria, Olanda şi Finlanda. “Deşi Grecia are performanţe atât de slabe încât nu ştiu cine ar vrea să formeze o uniune monetară cu ea”, a subliniat Meuthen.
Conştient de improbabilitatea destrămării zonei euro, liderul AfD pledează pentru ieşirea Germaniei din actuala uniune monetară europeană, explicând că actualul sistem, la care participă 19 dintre cele 28 de state membre UE, constituie un spaţiu al unor ţări care au “capacităţi şi culturi diferite”.
-
Criza politică din Italia face ravagii în zona euro: ”Acum este posibil ca euro să atingă paritatea cu dolarul”
Euro a scăzut la minimul ultimelor 20 de luni (martie 2015), în condiţiile în care premierul italian Matteo Renzi a anunţat că va demisiona după respingerea amendamentelor constituţionale pe care le-a propus prin referendum, scrie Bloomberg.
Euro a scăzut în raport cu principalele 16 valute în condiţiile în care italienii au votat pentru respingerea reformelor în proporţie de 60%.
Euro a coninuat să scadă şi după discursul premierului, în timp ce yenul a şters avansul câştigat la începutul sesiunii de tranzacţionare în raport cu dolarul.
Euro a scăzut cu 1,1%, la 1,0548 dolari, cel mai scăzut nivel de pe 16 martie.
”Pieţele tind să reacţioneze mult mai rapid la schimbări acum”, a spus Yannick Naud, Banque Audi din Geneva. ”Este acum posibilitatea ca euro să atingă paritatea cu dolarul. Poate nu imediat, dar cu siguranţă se poate dacă vor fi din nou alegeri în Italia”, a spus el.
La Bucureşti, cursul de schimb înaintea cursului oficial anunţat de BNR era de 4,5085/4,5135 lei/euro şi de 4,2510/4,2581 lei/dolar.
Premierul Italiei, Matteo Renzi, a anunţat, duminică seară, că a luat decizia de a demisiona, după ce majoritatea cetăţenilor italieni au respins, prin referendum, reformele constituţionale propuse.
-
Criza politică din Italia face ravagii în zona euro: ”Acum este posibil ca euro să atingă paritatea cu dolarul”
Euro a scăzut la minimul ultimelor 20 de luni (martie 2015), în condiţiile în care premierul italian Matteo Renzi a anunţat că va demisiona după respingerea amendamentelor constituţionale pe care le-a propus prin referendum, scrie Bloomberg.
Euro a scăzut în raport cu principalele 16 valute în condiţiile în care italienii au votat pentru respingerea reformelor în proporţie de 60%.
Euro a coninuat să scadă şi după discursul premierului, în timp ce yenul a şters avansul câştigat la începutul sesiunii de tranzacţionare în raport cu dolarul.
Euro a scăzut cu 1,1%, la 1,0548 dolari, cel mai scăzut nivel de pe 16 martie.
”Pieţele tind să reacţioneze mult mai rapid la schimbări acum”, a spus Yannick Naud, Banque Audi din Geneva. ”Este acum posibilitatea ca euro să atingă paritatea cu dolarul. Poate nu imediat, dar cu siguranţă se poate dacă vor fi din nou alegeri în Italia”, a spus el.
La Bucureşti, cursul de schimb înaintea cursului oficial anunţat de BNR era de 4,5085/4,5135 lei/euro şi de 4,2510/4,2581 lei/dolar.
Premierul Italiei, Matteo Renzi, a anunţat, duminică seară, că a luat decizia de a demisiona, după ce majoritatea cetăţenilor italieni au respins, prin referendum, reformele constituţionale propuse.
-
Eurostat: Rata şomajului în zona euro este sub 10% pentru prima dată din 2011
Rata şomajului a Germaniei este de 4,1%, în timp ce în Portugalia este de 10,8%. În Grecia, cele mai recente date, din august, indică o rată a şomajului de 23,4%.
Aproape 16 milioane de oameni din 19 state caută un loc de muncă, potrivit datelor Eurostat, cu 178.000 mai puţini decât în septembrie şi cu 1,12 milioane mai puţin decât în 2015.
Banca Centrală Europeană (BCE) a încercat să stimuleze economia blocului european. În martie, instituţia a eliminat rata dobânzii şi a scăzut rata depozitelor bancare de la -0,3% la -0,4%.