BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Olaf Scholz: Putin va fi probabil capabil să menţină o ofensivă pentru „mult timp”

    Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin a pregătit războiul împotriva Ucrainei cu cel puţin un an înainte de a-l declanşa şi a prezis că Putin va fi probabil capabil să menţină o ofensivă prelungită pentru „mult timp”.

    „Când nu va mai avea Rusia capacitatea de a continua această luptă? Când va rămâne Putin fără arme, fără fonduri? Sau acest lucru poate continua ani de zile?”, a fost întrebat Olaf Scholz în cadrul emisiunii „Face the Nation” de la CBS News.

    Nimeni nu ştie cu adevărat, a răspuns Scholz, dar planificarea îndelungată a lui Putin sugerează că acesta este pregătit pentru un efort de război susţinut. Scholz a spus că, deşi Putin „nu va recunoaşte cu adevărat”, el este conştient că Rusia resimte impactul sancţiunilor occidentale.

    Dar când a fost întrebat despre cele aproximativ 2 miliarde de dolari pe lună pe care Germania le-a cheltuit pentru gazul rusesc, cărbunele şi alte surse de energie – aproximativ aceeaşi sumă pe care Germania o trimite ca ajutor Ucrainei – Scholz a negat că îi oferă lui Putin o scăpare de la sancţiuni.

  • Investitorul Bill Browder, unul dintre cei mai puternici adversari ai lui Putin, susţine că liderul de la Kremlin suferă de psihoză încă din anii copilăriei: Este lipsit de empatie, conştiinţă şi emoţii umane normale

    Unul dintre cei mai influenţi inamici ai lui Vladimir Putin, investitorul Bill Browder, e de părere că preşedintele rus este bolnav din copilărie, dar nu aşa cum cred mulţi, potrivit Business Insider.

    Într-un nou documentar intitulat „Secretele soţiilor oligarhului”, care va fi difuzat pe Paramount+ începând cu 28 iunie, Browder a declarat că Putin este un „psihopat” încă din anii copilăriei. Soţiile miliardarilor ruşi au conturat imaginea liderului rus drept un răzbunător obsedat de trădare, neiertător, crud şi deosebit de gelos.

    Browder este un investitor internaţional care a condus cândva cel mai mare fond de investiţii străine din Rusia. În 2005, i s-a interzis intrarea în ţară, fiind catalogat drept o „ameninţare la adresa securităţii naţionale”, după ce a acuzat funcţionarii fiscali ruşi de corupţie şi delapidare.

    Browder mărturiseşte în documentar: „Putin este bolnav, dar nu în maniera în care majoritatea oamenilor cred ca este bolnav. Putin este bolnav mintal, şi a fost aşa încă de când era copil”.

    „Boala lui Putin îl face să fie total lipsit de empatie, conştiinţă şi emoţii umane normale atunci când vine vorba de soarta altor oameni”, adaugă Browder.

    Au existat speculaţii cu privire la sănătatea preşedintelui rus. Un oligarh a fost înregistrat în secret spunând că Putin suferă de o formă rară de cancer, speculaţie susţinută şi de Oliver Stone, autorul unui documentar în patru părţi despre Putin, a spus, de asemenea.

  • Mâna dreaptă a lui Putin aruncă mărul otrăvit spre România. Dmitri Medvedev: Aderarea Republicii Moldova la UE este posibilă prin crearea “noii Românii Mari”

    Aderarea Republicii Moldova la UE este posibilă, nu direct, ci prin crearea “noii Românii Mari”, susţine vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev într-un interviu pentru agenţia rusă TASS.

    “Republica Moldova a intrat în lunga coadă pentru aderarea la UE, întinsă pe parcursul a zeci de ani(…) Dar există o altă cale de a obţine aderarea la UE: crearea unei noi Românii Mari”, a declarat fostul preşedinte rus, un apropiat al actualui preşedinte Vladimir Putin.

    El a acuzat”politicienii români că “fac dansuri politice în jurul Moldovei”.

    “Prima şedinţă comună a parlamentelor moldovean şi român a fost finalizată prin faptul că legislatorii au dansat ţinându-se de mână. A părut destul de amuzant”, a spus Medvedev. “Cu toate acestea, consecinţele pot fi mult mai puţin amuzante.”.

    Citiţi pe Mediafax.ro

  • Ucraina spune că a fost supusă astăzi unui “bombardament masiv” venit din Belarus. Alexander Lukaşenko se întâlneşte astăzi cu Vladimir Putin

    Ucraina a declarat că a fost supusă sâmbătă unui “bombardament masiv” din partea Belarusului, un aliat al Rusiei care nu este implicat oficial în conflict, relatează France24.
     

    Douăzeci de rachete au vizat satul Desna din nordul regiunii Cernigiv, a precizat comandamentul militar din nordul Ucrainei într-un comunicat, adăugând că a fost lovită infrastructura, dar că nu au fost raportate încă victime. Belarus a oferit sprijin logistic Moscovei de la invazia din 24 februarie, în special în primele săptămâni, şi, ca şi Rusia, a fost vizat de sancţiuni occidentale – dar nu este implicat oficial în conflict.

    “Lovitura de astăzi este direct legată de eforturile Kremlinului de a atrage Belarusul ca şi cobeligerant în războiul din Ucraina”, a declarat serviciul de informaţii ucrainean. Loviturile au avut loc înaintea unei întâlniri planificate sâmbătă, la Sankt Petersburg, între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său, Alexander Lukaşenko.

     

  • Ucraina spune că a fost supusă astăzi unui “bombardament masiv” venit din Belarus. Alexander Lukaşenko se întâlneşte astăzi cu Vladimir Putin

    Ucraina a declarat că a fost supusă sâmbătă unui “bombardament masiv” din partea Belarusului, un aliat al Rusiei care nu este implicat oficial în conflict, relatează France24.
     

    Douăzeci de rachete au vizat satul Desna din nordul regiunii Cernigiv, a precizat comandamentul militar din nordul Ucrainei într-un comunicat, adăugând că a fost lovită infrastructura, dar că nu au fost raportate încă victime. Belarus a oferit sprijin logistic Moscovei de la invazia din 24 februarie, în special în primele săptămâni, şi, ca şi Rusia, a fost vizat de sancţiuni occidentale – dar nu este implicat oficial în conflict.

    “Lovitura de astăzi este direct legată de eforturile Kremlinului de a atrage Belarusul ca şi cobeligerant în războiul din Ucraina”, a declarat serviciul de informaţii ucrainean. Loviturile au avut loc înaintea unei întâlniri planificate sâmbătă, la Sankt Petersburg, între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său, Alexander Lukaşenko.

     

  • Putin îşi pierde popularitatea la nivel global: Un sondaj recent a constatat că încrederea lumii în planurile liderului rus a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani

    Rezultatele unui studiu recent arată că 90% dintre persoanele intervievate din 18 ţări şi-au pierdut încrederea în capacitatea lui Vladimir Putin de a „face ce trebuie” la nivelul politicii globale, scrie Business Insider.

    Din februarie până în mai, Centrul de Cercetare Pew a studiat opiniile despre Rusia, NATO şi Putin în rândul a 23.484 de adulţi din ţări cu economii avansate precum SUA, Canada, Spania, Israel, Japonia şi Australia.

    Sondajul a constatat că în toate cele 18 ţări, o medie de 78% au declarat că nu au deloc încredere că Putin îşi va trata în mod responsabil rolul pe scena politicii internaţionale.

    „În ultimele două decenii, ratingurile lui Putin au scăzut în mod constant în mai multe ţări”, au scris cercetătorii. „Dar în 2022, aceste cifre au atins minime record în fiecare ţară în care s-au stabilit sondaje”.

    Malaezia a fost singura ţară care a depăşit tendinţa, 59% dintre persoanele chestionate şi-au exprimat parţial sau total încrederea în liderul rus.

    În SUA, doar 6% din persoanele chestionate au declarat că au încredere că Putin va face ceea ce trebuie pe scena globală.

    În Europa, Grecia a fost ţara care s-a exprimat cel mai prietenos faţă de Putin, 27% dintre respondenţi aprobând acţiunile sale pe scena mondială.

    Deşi sondajul nu a adresat persoanelor intervievate nicio întrebare despre războiul din Ucraina, Pew a declarat că majoritatea interviurilor au fost efectuate după ce invazia rusă a Ucrainei a început pe 24 februarie. Descoperirile arată cum războiul a modelat opinia publică, au spus cercetătorii.

    Pew a remarcat că europenii care susţin partidele populiste de dreapta din ţara lor tind să-l favorizeze pe Putin mai mult decât omologii lor. Cu toate acestea, încrederea în liderul rus a scăzut drastic în rândul acestor grupuri în 2022.

    Prin comparaţie, sondajul Pew din 2021 privind liderul rus a constatat că o medie de 74% dintre persoanele chestionate din 17 ţări au declarat că nu au prea multă încredere în Putin în ceea ce priveşte gestionarea problemelor globale.

  • Războiul din Ucraina aruncă Rusia în cea mai gravă recesiune din ultimii 30 de ani, iar nota de plată este achitată de Generaţia lui Putin. Pentru milioane de tineri drumul către educaţie de top şi o carieră de succes s-a închis definitiv

    Tinerii ruşi care speră să ajungă să studieze în cadrul instituţiilor educaţionale de top sau care încearcă să îşi consturiască cariere de succes s-au trezit într-o situaţie dificilă. De la începerea războiului, multinaţionalele au părăsit în turmă Rusia, iar universităţile din ţară fac schimbări drastice, blocând stundenţii să studieze în afara ţării la centre educaţionale de top, scrie Business Insider.

    Mulţi specialişti sunt de părere că este încă imposibil de cuantificat impactul războiului asupra tinereilor ruşi. Totodată, ei au atras atenţia asupra faptului că generaţia care a crescut sub Putin se confruntă în prezent cu un scenariu total diferit faţă de ceea ce era obişnuită.

    Tinerii care au crescut cunoscând doar conducerea lui Vladimir Putin sunt denumiţi şi „Generaţia Putin”. Ei au crescut cunoscând McDonads-ul, urmărind cele mai noi filme de la Hollywood şi postându-şi realizările pe Instagram. Acest mod de viaţă a dispărut complet după 27 februarie, treptat, pe măsură ce companiile care asigurau luxul lumii occidentale au dispărut din Rusia.

    Ca peste tot în lume, o educaţie cât mai calitativă deschide uşi importante, cum sunt cele ale multinaţionalelor, care oferă posibilităţi peste tot în Europa. Pentru tinerii ruşi, aceaestă oportunitate nu mai există.

    „O mulţime de corporaţii au promis cariere de succes, stabilitate şi un mediu în care se poate avansa pe merit. Totuşi, ele au început să plece, iar industriile care promit salarii mai mari încep să fie blocate de sancţiuni”, a declarat Andrew Lohsen, membru în cadrul Centrului pentru Studii Internaţionale.

    Cele mai multe plecări se întâmplă în industria petrolieră şi IT, unde tinerii care vor vrea să activeze aici se vor confrunta cu un viitor cel puţin incert. La începutul acestei luni, giganţii tehnilogici IBM şi Microsoft au lăsat pe drumuri sute de angajaţi ruşi, pe măsură ce se retrăgeau de pe această piaţă.

    Singura reacţie a angajaţilor ruşi la exodul companiilor a fost abandonarea locurilor de muncă. Unii dintre aceştia au plecat de frica recrutării în razboi, în timp ce alţii au fost împinşi de spate de sancţiunile care le afectează angajatorii.

    Ultima prognoză a Băncii Mondiale pentru Rusia este sumbră. Instituţia preconizează o contracţie de 11,2% în 2022 a economiei ruseşti, aceasta fiind cea mai gravă recesiune care ar lovi Rusia în ultimele trei decenii.

  • Talibani, separatişti şi Lukaşenko, participanţii din acest an la Davosul rusesc, unde Putin a luat apărarea războiului şi a îndemnat liderii de business să investească în Rusia

    Rusia a lansat Forumul Economic Internaţional de la St. Petersburg (SPIEF) în 1997, în speranţa de a demonstra lumii că este deschisă pentru business după prăbuşirea Uniunii Sovietice şi turbulenţele eco­nomice ce au urmat în anii ’90. Reuniunea, venită ca reacţie la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost organizată anual în ultimii 25 de ani.

    În ultimii ani, printre oaspeţi s-au numărat preşedintele chinez Xi Jinping, preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres. În acest an, însă, în contextul răz­boiului din Ucraina, puţini oaspeţi de rang înalt au fost prezenţi, numărul participanţilor fiind sub un sfert din cei de anul trecut, de 13.500. Numă­rul ţărilor participante s-a redus la numai 90, de la 140 anul trecut, potrivit The Moscow Times.

    Forumul s-a deschis săptămâna trecută cu o listă redusă de partici­panţi, fiind boicotat de unele guverne occidentale.

    „E al cincilea an în care lucrez la forum, iar atmosfera n-a fost nicioda­tă atât de tensionată“, spune un angajat de 29 de ani al forumului. Oaspeţii de onoare de la ediţia din acest an a forumului au fost mult mai puţin prestigioşi: rebeli din estul Ucrainei, liderul Belarusului, Aleksander Lukaşenko, şi o dele­gaţie din partea conducerii talibane a Afganistanului.

    Vorbind în cadrul forumului, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că sancţiunile occidentale nu vor avea succes şi a îndemnat liderii de business să investească în Rusia, scrie Deutsche Welle.

    Liderul rus a luat apărarea războiului din Ucraina, declarând în acelaşi timp că ţara sa îşi va întări cooperarea economică „cu cei care doresc“.

    Putin a criticat dur sancţiunile oc­ci­dentale impuse ca reacţie la inva­darea Ucrainei, declarând că Rusia va continua să avanseze ca „econo­mie deschisă“ şi făcând apel la firmele ruseşti să investească pe plan local. Firmele care au părăsit Rusia, ca McDonald’s şi Microsoft, vor fi înlocuite, a dat acesta asigurări.

    „Suntem în curs de normalizare a situaţiei economice. Am stabilizat pieţele financiare, sistemul bancar, sistemul comercial“, a declarat Putin.

    Juri Rescheto, corespondent DW în Rusia, arată că discursul lui Putin a fost în acelaşi timp un exerciţiu de limitare a daunelor pe fondul situaţiei de criză, în special pentru firmele ruseşti care încearcă să opereze global.

    Liderul rus a comentat de asemenea cu privire la scumpirea cerealelor la nivel mondial, care riscă să genereze crize alimentare în regiuni ca Africa şi Orientul Mijlociu. Acesta a repetat acuzaţia Rusiei că Ucraina a plasat mine în jurul porturilor sale, restrângând exporturile de cereale. Putin a declarat de asemenea că livrările de cereale ucrainene sunt nesemnificative pentru economia mondială.

    Potrivit acestuia, SUA şi Europa tipăresc bani şi acaparează alimentele pe pieţele mondiale. Moscova va creşte exporturile de cereale şi îngrăşăminte pentru lumea aflată în curs de dezvoltare, a declarat liderul rus.

  • Marioneta lui Putin ameninţă: UE ar putea dispărea înainte de integrarea Ucrainei

    Fost premier şi fost preşedinte al Rusiei cât timp i-a ţinut cald postul lui Vladimir Putin, Dmitri Medvedev revine cu noi mesaje pline de venin.

    „Dacă şi UE va dispărea până atunci? Mă face să mă gândesc ce scandal, ce sacrificii s-au făcut pe altarul aderării la UE şi ce înşelăciune a aşteptărilor ucrainenilor nefericiţi? Să nu aducă ghinion…”, este mesajul dat de fostul premier şi fost preşedinte rus.
    Acum vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, atacă pe Telegramul şi ameninţă Europa într-o postare în care analizează procesul de aderare a Ucrainei la UE. Ucrainenii vor fi „supuşi controlului timp de zeci de ani. Prin urmare, termenul limită real este mijlocul secolului. Nu înainte”, susţine omul lui Putin.
    Între timp, situaţia se agravează pe front. Numărul minorilor ucişi de la începutul atacului rusesc asupra Ucrainei a crescut la 232, a anunţat Parchetul din Kiev, adăugând că au fost răniţi 583.
    Rusia declară că 300.000 de copii ucraineni au fost primiţi pe teritoriul său, practică pe care Kievul o consideră drept „deportare ilegală”.

  • Discurs acid al lui Putin la Sankt Petersburg. Liderul Rusiei acuză Occidentul că încearcă să-i distrugă ţara cu sancţiuni “stupide”

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a acuzat vineri Occidentul de aroganţă colonială şi de încercarea de a-i zdrobi ţara cu sancţiuni “stupide” care echivalează cu un “blitzkrieg” economic.
    99 afişări

    Luând cuvântul în cadrul Forumului Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, un eveniment de referinţă care anul acesta se desfăşoară aproape fără participare occidentală, el a declarat elitei politice şi economice a Rusiei:
    “Suntem oameni puternici şi putem face faţă oricărei provocări. La fel ca strămoşii noştri, vom rezolva orice problemă, întreaga istorie milenară a ţării noastre vorbeşte despre acest lucru”.

    Putin a stârnit aplauzele sălii când şi-a reafirmat hotărârea de a continua “operaţiunea militară specială” din Ucraina, care a declanşat ceea ce el a spus că a fost un baraj “fără precedent” de sancţiuni economice occidentale, relatează Reuters.
    El a declarat că scopul principal al incursiunii a fost acela de a apăra poporul “nostru” din regiunea Donbas din estul Ucrainei, în mare parte vorbitoare de limbă rusă, o justificare pe care Kievul şi Occidentul o resping ca fiind un pretext nefondat pentru un război care a dus deja la ocuparea unor părţi din sudul Ucrainei mult dincolo de Donbas.

    Putin a declarat că soldaţii ruşi din Donbas luptă, de asemenea, pentru a apăra propriile “drepturi ale Rusiei de a asigura dezvoltarea”.
    “Occidentul a refuzat în mod fundamental să îşi îndeplinească obligaţiile anterioare, s-a dovedit a fi pur şi simplu imposibil să se ajungă la noi acorduri cu el”, a declarat Putin.

    “În situaţia actuală, pe fondul creşterii riscurilor pentru noi şi a ameninţărilor, decizia Rusiei de a desfăşura o operaţiune militară specială a fost forţată – dificilă, desigur, dar forţată şi necesară.”

    Putin a declarat că Statele Unite se consideră “emisarul lui Dumnezeu pe Pământ” şi că sancţiunile occidentale se bazează pe o premisă falsă, potrivit căreia Rusia nu are suveranitate economică.
    Washingtonul şi aliaţii săi au încercat să “schimbe cursul istoriei”, a spus el, pentru a slăbi o Rusie suverană şi independentă.