BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • OpenAI se apropie de vânzări anuale de 1 miliard de dolari, pe măsură ce ChatGPT continuă să ia avânt în rândul utilizatorilor

    OpenAI este pe cale să obţină venituri anuale de 1 miliard de dolari, pe măsură ce companiile adoptă tehnologia din spatele ChatGPT, robotul bazat pe inteligenţa artificială generativă care a declanşat un val de investiţii în AI, scrie Bloomberg.

    Start-up-ul susţinut de Microsoft Corp. obţine venituri lunare de aproximativ 80 de milioane de dolari, a declarat o persoană informată despre acest subiect, care a cerut să vorbească sub anonimat. The Information a relatat pentru prima dată despre veniturile OpenAI, inclusiv despre pierderea companiei de aproximativ 540 de milioane de dolari în 2022 în procesul de dezvoltare a GPT-4 şi ChatGPT.

    OpenAI este considerată una dintre cele mai importante companii aflate în fruntea AI generative, tehnologie capabilă să creeze conţinut divers bazat pe indicaţiile utilizatorului. De la debutul ChatGPT din noiembrie, OpenAI a lucrat cu mai multe companii, de la firme tinere la corporaţii importante, pentru a încorpora tehnologia în afacerile şi produsele lor.

    În această lună, a lansat o versiune corporativă a ChatGPT cu funcţii suplimentare şi garanţii de confidenţialitate, cel mai important efort al startup-ului de până acum pentru a atrage o gamă largă de clienţi din mediul de afaceri şi pentru a creşte veniturile din cel mai cunoscut produs al său.

    Lansarea ChatGPT Enterprise reprezintă un pas înainte în planurile OpenAI de a face bani din chatbotul său, care este extrem de popular, dar foarte costisitor pentru operare, deoarece modelele robuste de inteligenţă artificială necesită multă putere de calcul. Startup-ul cu sediul în San Francisco a luat deja câteva măsuri pentru a genera venituri din ChatGPT, cum ar fi vânzarea unui abonament premium şi oferirea accesului plătit al companiilor la interfaţa sa de programare a aplicaţiilor, pe care dezvoltatorii o pot folosi pentru a adăuga chatbotul în alte aplicaţii.

     

  • Bugetul de stat, din lac în puţ: Au încetinit cheltuielile cu investiţiile şi dobânzile, dar cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut

    Veniturile la buget au fost de 288 mld. lei în primele şapte luni din 2023, adică +12%, conform raportului lunar al execuţiei bugetului general consolidat. Cheltuielile statului au fost de 327 mld. lei, +15% în primele şapte luni din 2023, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 39 mld. lei, adică 2,5% din PIB.

    În iulie, au încetinit încasările din impozitul pe profit, dar au accelerat încasările din impozitul pe venit şi TVA. Pe de altă parte, au încetinit mai multe cheltuieli, inclusiv cheltuielile cu investiţiile de la bugetul de stat, dar au accelerat cheltuielile cu salariile bugetarilor.

    Veniturile bugetului:

     

    Cheltuielile bugetare:

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 23,86 mld lei: „consemnând o creştere de 22,3% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (71,1%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,1%2)”, scrie în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    „Contribuţiile de asigurări au înregistrat 90,56 mld lei, în creştere cu 13,3% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii”, mai notează reprezentanţii Finanţelor.

    Încasările nete din TVA au înregistrat 57,67 mld lei, în creştere cu 10% (an/an): „Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele şapte luni a.c se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice (consumul privat – n. red.), şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior.”

    Veniturile din accize au însumat 20,68 mld lei, adică o stagnare  faţă de nivelul de anul trecut.

    Veniturile nefiscale au însumat 26,82 mld lei, consemnând un avans de 3,6% (an/an). Cheltuielile de personal au însumat 74,55 mld lei, în creştere cu 9,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    „Cheltuielile cu dobânzile au fost de 18,69 mld lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,35 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 7 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 7 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 68,7% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023”, mai menţionează sursa citată.

    Cheltuielile cu asistenţa socială, adică în cea mai mare parte pensiile, au fost de 112,99 mld lei în creştere cu 8,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

     

  • Bittnet îşi adânceşte pierderile de la 1,1 mil. lei la 5,4 mil. lei în prima parte a anului. Veniturile din contracte cu clienţii ajung la 146 mil. lei, plus 110%

    Grupul de companii de IT Bittnet, listat pe Piaţa Principală a Bursei sub simbolul BNET, a încheiat primele şase luni din 2023 cu o pierdere netă de 5,44 milioane de lei, de la o pierdere de 1,1 milioane de lei în S1/2022, se arată în raportul semestrial publicat la BVB.

    De asemenea, rezultatul operaţional constă într-o pierdere de aproape un milion de lei, faţă de un profit operaţional de 3,6 milioane la 30 iunie 2022. Această pierdere provine aproape integral din pilonul de educaţie (care conţine şi costurile activităţii de grup): 3.8 milioane lei pierdere operaţională, în timp ce activitatea de integrare IT a adus un profit operaţional de 2,9 milioane lei (incluzând aici pierderea de 300.000 lei a proiectului de fonduri nerambursabile), scriu reprezentanţii Bittnet.

    La capitolul „venituri din contracte cu clienţii”, emitentul a raportat suma de 146,05 milioane de lei, în urcare cu 110,2% faţă de primele şase luni ale anului trecut. Cheltuielile operaţionale au însumat 150,6 milioane de lei, plus 125% de la an la an.

    „În anul 2023 am reuşit să adăugăm la portofoliul nostru 400 de clienţi noi (85% din rândul companiilor intrate în grup şi 15% clienţi noi ce provin din creşterea organică a activităţii noastre) (…) Este evident că procesul de aliniere a profitabilităţii necesită un interval de timp semnificativ. Suntem convinşi că am construit o echipă de management care va identifica, testa şi implementa toate soluţiile necesare în fiecare etapă”, reiese din raport.

    Fondată de fraţii Mihai şi Cristian Logofătu în 2007, compania afişează în prezent o valoare de piaţă de circa 165 de milioane de lei, după un declin de 16% al acţiunilor în ultimul an, pe tranzacţii de 33 de milioane de lei.

    În 2023, dinamica acţiunilor BNET indică o scădere de 12,4%, pe un rulaj în valoare de 17,3 milioane de lei. Capitalul social este deţinut în proporţie de 13,7% de Agista Investments şi 13,3% de Impetum Group.

     

  • Bucur Obor raportează profit net de 7,5 mil. lei în S1/2023, plus 4,8% an/an la afaceri de 17,7 mil. lei, în creştere cu 1,75%

    Bucur Obor (BUCU), companie care administrează centrul comercial cu acelaşi nume din Capitală, a raportat un profit net de 7,57 milioane de lei în primele şase luni din 2023, în creştere cu 4.81% faţă de rezultatul din aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 7,22 milioane de lei.

    Conform raportului semestrial publicat la Bursa de Valori Bucureşti, compania a înregistrat în perioada ianuarie-iunie 2023 o cifră de afaceri de 17,77 milioane de lei, plus 1,75%. Ponderea cea mai mare o au veniturile din chirii şi veniturile din refacturarea utilităţilor aferente contractelor de închiriere, cu 88,13% din totalul veniturilor.

    “Evolutia pozitiva s-a datorat atat cresterii cifrei de afaceri cu 1,75%, dar mai ales rezultatului financiar, in crestere cu 404,2% fata de perioada similara a anului precedent. De mentionat aici si cresterea usoara pentru alte venituri din exploatare, de la 546.871 lei la 594.826 lei in perioada curenta, sume care reprezinta in mare masura dividendele prescrise aferente anilor precedenti si inregistrate la venituri”, notează raportul companiei.

    Acţiunile BUCU sunt pe minus cu 23,2% de la începutul anului, înregistrând rulaje de 311.423 de lei. 

    Cu o capitalizare de 149,8 de milioane de lei, compania este deţinută în proporţie de 54,4% de Bo Retail Invest şi 16% de către Gelu Manea. Restul de 29,5% revine altor acţionari, conform datelor BVB.

     

  • UniCredit Bank a obţinut un profit de 663,8 mil. lei din România în S1/2023, în creştere cu 63,7%. Veniturile operaţionale: plus 28,8%, la 1,51 mld. lei

    Grupul italian UniCredit a raportat pentru primul semestru din 2023 un profit net consolidat de 663,8 mil. lei din operaţiunile din România, în creştere cu circa 64% faţă de câştigul consolidat din S1/2022, potrivit rezultatelor financiare anunţate la BVB.

    În perioada analizată, veniturile operationale consolidate au atins 1,51 mld. lei, în creştere cu 28,85% an/an, evoluţie susţinută de veniturile din comisioane şi veniturile nete din dobânzi, ca urmare a creşterilor volumelor comerciale, spun oficialii băncii.

    În paralel, cheltuielile operationale de 605,7 mil. lei au inregistrat o crestere de 4,61% comparativ cu iunie 2022, in principal pe fondul cresterii cheltuielilor cu contributia la fondul de rezolutie si a unor diverse alte cheltuieli impactate de inflatie, inclusiv cheltuieli salariale.

    “După un an 2022 cu conditii de piata marcate de incertitudine in contextul pandemic, in primul semestru al anului 2023 creditarea a accelerat, atat pe segmentul Companiilor cat si pe cel al Persoanelor Fizice, prin volume nou finantate superioare perioadei similare a anului trecut”, notează raportul băncii.

    La 30 iunie, rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a fost 8,32%, iar rentabilitatea activelor (ROA) s-a plasat la 0,99%. Raportul intre costuri si venituri s-a situat la 40,11%, in crestere fata de perioada similara a anului precedent datorita cresterii cheltuielor operationale.

    La finalul primului semestru al anului 2023, totalul activelor gestionate de UniCredit a fost 67,2 mld. lei in comparatie cu 66,2 mld. lei la 31 decembrie 2022, plus 1,58%.

    Elemente de perspectiva macroeconomică

    Oficialii băncii estimează că BNR va mentine neschimbata dobanda de politica monetara in 2023, relaxand in schimb lichiditatea, pentru a reduce ratele la credite, mai ales in semestrul al doilea.

    “Desi considera ca inflatia va scadea la aproximativ 7% pana la finalul anului, BNR nu va reduce dobanda de politica monetara anul acesta fiind ingrijorata de impactul cheltuielilor pre-electorale asupra inflatiei. BNR va incepe sa reduca dobanda cheie anul viitor, pana la 5% in decembrie 2024, anticipand ca inflatia va reveni in intervalul tinta in 2025”.

    În paralel, analiştii de la UniCredit prognozează că economia va creaste cu 3% in 2023, depasind anul aceasta media Europei Centrale datorita cererii de consum mai puternice, investitiilor publice si cheltuielilor pre-electorale.

    “Guvernul va incerca sa deblocheze mai multe fonduri din PNRR prin taxarea pensiilor speciale, reformarea salarizarii in sistemul public si imbunatatirii guvernantei companiilor cu capital de stat”.

    UniCredit controlează pe piaţa locală UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing, UniCredit Insurance Broker.

    La 30 iunie 2023, Grupul UniCredit isi desfasura activitatea prin intermediul sediului central din Bucuresti si prin reteaua sa formata din 168 sucursale/Banca 166 agentii (31 decembrie 2022: Grupul 164 sucursale/Banca 162 sucursale) deschise pe teritoriul Romaniei.

     

  • UniCredit Bank a obţinut un profit de 663,8 mil. lei din România în S1/2023, în creştere cu 63,7%. Veniturile operaţionale: plus 28,8%, la 1,51 mld. lei

    Grupul italian UniCredit a raportat pentru primul semestru din 2023 un profit net consolidat de 663,8 mil. lei din operaţiunile din România, în creştere cu circa 64% faţă de câştigul consolidat din S1/2022, potrivit rezultatelor financiare anunţate la BVB.

    În perioada analizată, veniturile operationale consolidate au atins 1,51 mld. lei, în creştere cu 28,85% an/an, evoluţie susţinută de veniturile din comisioane şi veniturile nete din dobânzi, ca urmare a creşterilor volumelor comerciale, spun oficialii băncii.

    În paralel, cheltuielile operationale de 605,7 mil. lei au inregistrat o crestere de 4,61% comparativ cu iunie 2022, in principal pe fondul cresterii cheltuielilor cu contributia la fondul de rezolutie si a unor diverse alte cheltuieli impactate de inflatie, inclusiv cheltuieli salariale.

    “După un an 2022 cu conditii de piata marcate de incertitudine in contextul pandemic, in primul semestru al anului 2023 creditarea a accelerat, atat pe segmentul Companiilor cat si pe cel al Persoanelor Fizice, prin volume nou finantate superioare perioadei similare a anului trecut”, notează raportul băncii.

    La 30 iunie, rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a fost 8,32%, iar rentabilitatea activelor (ROA) s-a plasat la 0,99%. Raportul intre costuri si venituri s-a situat la 40,11%, in crestere fata de perioada similara a anului precedent datorita cresterii cheltuielor operationale.

    La finalul primului semestru al anului 2023, totalul activelor gestionate de UniCredit a fost 67,2 mld. lei in comparatie cu 66,2 mld. lei la 31 decembrie 2022, plus 1,58%.

    Elemente de perspectiva macroeconomică

    Oficialii băncii estimează că BNR va mentine neschimbata dobanda de politica monetara in 2023, relaxand in schimb lichiditatea, pentru a reduce ratele la credite, mai ales in semestrul al doilea.

    “Desi considera ca inflatia va scadea la aproximativ 7% pana la finalul anului, BNR nu va reduce dobanda de politica monetara anul acesta fiind ingrijorata de impactul cheltuielilor pre-electorale asupra inflatiei. BNR va incepe sa reduca dobanda cheie anul viitor, pana la 5% in decembrie 2024, anticipand ca inflatia va reveni in intervalul tinta in 2025”.

    În paralel, analiştii de la UniCredit prognozează că economia va creaste cu 3% in 2023, depasind anul aceasta media Europei Centrale datorita cererii de consum mai puternice, investitiilor publice si cheltuielilor pre-electorale.

    “Guvernul va incerca sa deblocheze mai multe fonduri din PNRR prin taxarea pensiilor speciale, reformarea salarizarii in sistemul public si imbunatatirii guvernantei companiilor cu capital de stat”.

    UniCredit controlează pe piaţa locală UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing, UniCredit Insurance Broker.

    La 30 iunie 2023, Grupul UniCredit isi desfasura activitatea prin intermediul sediului central din Bucuresti si prin reteaua sa formata din 168 sucursale/Banca 166 agentii (31 decembrie 2022: Grupul 164 sucursale/Banca 162 sucursale) deschise pe teritoriul Romaniei.

     

  • Compania de minat bitcoin, Riot, a făcut milioane de dolari din în timpul valului de căldură

    Compania de minat bitcoin, Riot Platforms Inc. a câştigat milioane de dolari vânzând energie în loc să producă token-uri în al doilea trimestru, în timp ce industria minieră de criptomonede a continuat să se lupte cu impactul preţurilor scăzute ale activelor digitale, conform Bloomberg.

    Compania cu sediul în Castle Rock, Colorado, a avut 13,5 milioane de dolari în credite de reducere a energiei electrice în timpul trimestrului, în timp ce a generat 49,7 milioane de dolari în venituri din minerit. Riot a înregistrat anul trecut 27,3 milioane de dolari în credite de reducere a energiei electrice şi 6,5 milioane de dolari în 2021 din vânzările de energie electrică către Electric Reliability Council of Texas, care este operatorul de reţea al statului.

    Pierderea netă a Riot în al doilea trimestru s-a redus la 27,7 milioane de dolari, sau 17 cenţi pe acţiune, de la 353,6 milioane de dolari, sau 2,71 dolari, când preţurile bitcoin s-au prăbuşit în trimestrul din urmă cu un an. În general, veniturile din al doilea trimestru au crescut la 76,6 milioane de dolari, deşi au fost mai mici decât prognoza medie a analiştilor intervievaţi de Bloomberg.

    Compania a avut credite de energie în valoare de 18,3 milioane de dolari în lunile iunie şi iulie, pe baza celor mai recente actualizări operaţionale lunare, inclusiv 14,8 milioane de dolari în credite de reducere a energiei electrice primite din vânzarea de energie electrică înapoi în reţeaua ERCOT la preţuri spot determinate de piaţă în cadrul contractelor sale de energie pe termen lung şi 3,5 milioane de dolari în credite primite din participarea la programele de răspuns la cerere ERCOT.

    Nu este clar ce alte companii de criptomonede au participat la programele de răspuns la cerere, deoarece includerea furnizorilor este “voluntară şi nu înseamnă neapărat că o entitate este calificată să furnizeze servicii de răspuns la cerere şi nici nu face distincţie între statutul activ sau inactiv al unei entităţi”, potrivit site-ului ERCOT.

    Marjele pentru minerii bitcoin s-au redus de anul trecut, când preţul acestuia s-a prăbuşit şi costurile cu energia electrică au crescut vertiginos. Riot se numără printre minerii care au reuşit să obţină venituri prin închiderea operaţiunilor lor cu consum intensiv de energie şi revânzarea energiei la un preţ mai mare în timpul crizei.

    Compania, care operează una dintre cele mai mari facilităţi de minerit bitcoin din lume în Texas, a câştigat zeci de milioane de dolari în timpul celor mai fierbinţi luni din acest stat, deoarece cererea de energie electrică a atins un nivel record pe fondul valurilor de căldură.

    În timp ce Riot se numără printre primele companii din acest domeniu, alături de Marathon Digital Holdings şi Core Scientific, acesta se distinge prin eforturile sale de a-şi diversifica afacerile într-o iarnă crypto prelungită.

    Segmentul de afaceri de inginerie al companiei oferă servicii de proiectare, fabricare şi instalare a produselor de distribuţie a energiei electrice, axate în principal pe clienţi comerciali şi guvernamentali de mari dimensiuni şi deserveşte clienţi de pe o gamă largă de pieţe, inclusiv centre de date şi generare de energie.

    Minarea Bitcoin este un proces care consumă multă energie electrică, în care minerii folosesc computere specializate şi scumpe pentru a valida înregistrările tranzacţiilor din blockchain şi pentru a obţine recompense sub formă de token.

    Acţiunile Riot au crescut cu aproximativ 380% în acest an, până la aproximativ 16,34 dolari. Acţiunile, care s-au tranzacţionat până la 79 de dolari în februarie 2021, s-au prăbuşit cu 85% anul trecut.

     

  • TAROM – Venituri duble faţă de anul anterior, dar al 15-lea an cu pierderi

    TAROM a încheiat 2022 cu venituri totale de 1,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă mai bine decât o dublare a veniturilor, potrivit proiectului de act normativ privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al companiei.

    Cu toate că operatorul aerian a avut o creştere a veniturilor, compania se menţine pentru al 15-lea an pe pierderi. Anul trecut, compania a avut pierderi de circa 300 milioane lei, în scădere faţă de anul anterior. Proiectul de act normativ prevede însă o pierdere de doar 61 mil. lei în acest an.

    Compania se confruntă de mai mulţi ani cu o situaţie financiară dificilă, pierderi masive la care se acumulează şi datorii de sute de milioane de lei. Pandemia a venit însă să facă aproape imposibilă revenirea companiei la linia de plutire. Cu toate acestea, TAROM a primit în pandemie de la statul român un împrumut de salvare temporară de circa 37 mil. euro după aprobarea Comisiei Europene. În 2021, instituţiile statului român au transmis Comisiei Europene un plan de restructurare a companiei, care a fost demarat foarte lent.

    Potrivit proiectului de act normativ privind aprobarea bugetului TAROM în acest an, compania ar trebui să revină în 2024 pe profit, în cel mai optimist scenariu. „În planul de restructurare, profitabilitatea viitoare a Societăţii Comerciale „Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române -TAROM“ – S.A. a fost analizată în diferite scenarii, reflectând potenţiale schimbări în condiţiile interne şi de piaţă, respectiv  în scenariul de bază- scenariul standard, considerat cel mai realist, potrivit căruia anul 2024 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar anul 2023 ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive şi scenariul pesimist- scenariu construit pornind de la scenariul de bază, cu anumite ajustări potrivit cărora anul 2027 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar după anul 2029 fluxurile de numerar ar deveni pozitive“, se arată în proiectul de act normativ.

    Turbulenţele din cadrul companiei nu se manifestă însă doar în departamentul financiar, ci şi în managementul companiei. La începutul acestui an, Mihăiţă Ursu a plecat de la conducerea companiei de stat Tarom, iar în locul lui a venit Costin Iordache, directorul financiar al companiei. Înainte de a ocupa funcţia de director financiar al companiei de stat, Costin Iordache a lucrat în mediul privat în companii precum Telekom şi Dante International.

    Ultimul mandat al lui Mihăiţă Ursu a durat un an, el fiind numit director general al Tarom în data de 5 ianuarie 2022, care a ocupat această funcţie până în iunie 2021.

    Mihăiţă Ursu a preluat funcţia de la Cătălin Radu Prunariu, care a fost numit director general în luna iunie a anului 2021. Cătălin Radu Prunariu lucrează de peste 12 ani în cadrul operatorului aerian, inclusiv ca pilot, ultima funcţie deţinută fiind cea de director operaţiuni zbor. În ultimii trei ani, compania a schimbat cinci directori generali.

    Compania a început însă să vândă din aeronave pentru a reduce costurile. TAROM are mai multe tipuri de aeronave de la Boeing, Airbus şI ATR, iar în industria aviatică cu cât flota este mai diversă, cu atât costurile sunt mult mai mari.

  • Băncile nu sunt afectate de criză: Grupul ING bate aşteptările analiştilor şi înregistrează un venit net de 2,36 miliarde de euro în al doilea trimestru al acestui an. În acelaşi timp, venitul din dobânzi al companiei a crescut cu 20%

    Grupul ING a raportat venituri peste aşteptările analiştilor în al doilea trimestru, scrie Bloomberg.

    Venitul net al companiei a fost de 2,16 miliarde de euro în al doilea trimestru comparat cu aşteptările de 1,72 de miliarde, a arătat banca într-un comunicat.

    Provocările geopolitice au fost „mai puţin pronunţate decât în trimestrele precedente”, a explicat CEO-ul Steven van Rijswijk într-un comunicat.

    Grupul olandez continuă să se bucure de creşterea dobânzilor, venitul net din dobânzi al companiei crescând cu aproximativ 20% până la 4,06 miliarde de euro.

    Rata de expansiune a veniturilor din dobânzi este „probabil să încetinească”, pe măsură ce băncile centrale frânează majorările ratelor, a declarat CFO-ul Tanate Phutrakul într-un interviu.

  • Marcel Boloş, ministrul de Finanţe: Am adoptat facilităţi fiscale şi toată lumea ne-a aplaudat. În realitate, aceste facilităţi au ajuns zone de optimizare fiscală pentru companii

    Deciziile în privinţa măsurilor fiscale pentru creşterea veniturilor la buget nu sunt definitivate încă, sunt discuţii la nivelul Coaliţiei, dar în materie de facilităţi fiscale de exemplu, ele au ajuns zone de optimizare fiscală pentru companii, a declarat miercuri ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

    ” Am adoptat facilităţi fiscale. Lumea ne-a aplaudat. În realitate, aceste facilităţi au ajuns zone de optimizare fiscală. Companiile s-au gândit cum să folosească facilităţile ca să nu mai plătească bani bugetului de stat”.

    Ministrul a prezentat măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare care vor viza administraţia publică şi locală, dar a spus că măsurile privind creşterea veniturilor sunt încă în discuţie.

    ”Draftul de ordonanţă apărut ieri nu este ultima variantă, el tulbură apele. Nu ştiu dacă acele măsuri vor rămâne sau nu aşa. Măsurile pe venituri vor fi ale Coaliţiei, nu ale mele”.

    Marcel Boloş a mai spus că pe vor exista şi măsuri de combatere a evaziunii fiscale, iar ministerul lucrează şi la un proiect cu măsuri pentru venituri nefiscale, cum sunt redeverenţele.