Tag: venit

  • Este OFICIAL: Schimbări majore în Codul Muncii. Anunţul venit cu puţin timp în urmă

    “În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 – Codul muncii şi a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care sintagma „condiţii de vârstă standard” nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.
     
    Pentru a decide astfel, Curtea a apreciat că încetarea de drept a contractului individual de muncă pentru femei la o vârstă mai mică decât cea a bărbatului poate dobândi valenţe discriminatorii pe criterii de sex şi încalcă dreptul la muncă al femeii, atât timp cât nu rămâne o opţiune a acesteia să înceteze raporturile de muncă la o vârstă mai mică decât bărbatul, respectiv la vârsta când poate solicita deschiderea dreptului la pensie”, se arată în comununicatul Curţii Constituţionale.
     
    Prin urmare, la vârsta de 63 de ani, femeia trebuie să aibă dreptul de a opta pentru continuarea raportului de muncă până la vârsta la care legea prevede încetarea de drept a contractului individual de muncă şi pentru bărbaţi, respectiv 65 de ani.
     
  • Lunea NEAGRĂ pentru români: Anunţul venit de la BNR cu puţin timp în urmă

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,96%, de la 2,94%.
     
    Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 3,02% de la 3,00%.
     
  • Banca Mondială anunţă ÎNCEPUTUL petrecerii în România: Dragnea poate deschide ŞAMPANIA. Anunţul BOMĂ a venit

    Atât în 2016, cât şi în 2017, media de creştere a PIB-ului pe cap de locuitor a fost, în România, de aproximativ 2.000 de dolari pe an. În 2016, de exemplu, PIB-ul era de 22.370 de dolari (+1.990 comparativ cu 2015), iar în 2017 indicatorul urcase la 24.510 (+2.140 comparativ cu 2016).

     
    Conform Băncii Mondiale, în 2020, PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă la 29.820 de dolari – puţin mai mult decât avea Elveţia în 1989. Iar până în 2023, ultimul an acoperit de estimările Băncii Mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă până la 35.120 de dolari.
     
    Prin comparaţie, în plină „Epocă de Aur” comunistă, PIB-ul pe cap de locuitor al României era de doar 4.770 de dolari. Iar în 1989 acesta urcase la 7.490 de dolari.
     
    Cele mai mari sume reprezentând PIB-ul pe cap de locuitor din Europa sunt în Luxembourg (110.870 de dolari), Irlanda (79.920 de dolari), Norvegia (74.070 de dolari) şi Elveţia (63.380 de dolari), Iar cele mai mici, de sub 30.000 de dolari, au fost înregistrate în Bulgaria (26.500 de dolari), România, Croaţia (25.810), Letonia (29.4900) şi Federaţia Rusă (28.960).
     
    De altfel, sumele reprezentând PIB pe cap de locuitor din Luxembourg, Norvegia şi Irlanda sunt cele mai mari la nivel mondial. Cifre foarte mari mai sunt înregistrate în Emiratele Arabe Unite (68.660 de dolari), Statele Unite (62.150 de dolari), Suedia (53.080 de dolari) sau Olanda (56.440 de dolari).
     
  • A venit şi acest moment! Oraşul din străinătate în care se va muta Simona Halep: “IUBESC totul aici!”

    Iar înainte să intre pe teren şi să joace pentru calificarea în turul al treilea, Simona le-a acordat un amplu interviu jurnaliştilor americani de la Sprts Illustrated, cărora le-a vorbit despre câştigarea primului turneu de Mare Şlem din carieră, încredere, rolul unui psiholog în viaţa unei jucătoare de tenis, dar şi despre oraşul în care ar vrea să se mute.
     
    Câştigătoare la junioare (2009) şi finalistă în două rânduri la senioare (2014 şi 2017) la Roland Garros, Simona ştie că are nevoie de foarte multă încredere pentru a ridica deasupra capului primul ei trofeu de Mare Şlem: “Sunt fericită să vorbesc despre asta, pentru că este singurul lucru pe care nu l-am câştigat până acum (n.red – un turneu de Mare Şlem). 

    Mă gândesc că sunt acolo şi că pot să o fac, pentru că am fost foarte aproape în trei rânduri. Poate e nevoie doar de timp, răbdare şi să cred că pot să o fac. E adevărat ce spun toţi jucătorii de tenis, încrederea creşte când câştigi meciuri. Ajungi departe dacă eşti profesionist.

    Chiar înainte să joci primul punct, intri pe teren fiind sigur pe tine, pentru că ştii că ai făcut totul ca la carte la antrenamente”, a declarat liderul mondial, care a vorbit şi despre partea mentală a jocului, la care lucrează intens alături de un psiholog: “Au fost multe discuţii legate de echilibru. Încerc să găsesc perfecţiunea şi poate fi foarte frustrant atunci când nu o ating, deşi este imposibil să fii perfect. Obiectivul este să încerc mereu să fac totul perfect, dar şi să fiu mai blândă cu mine atunci când nu-mi iese”.

    Americanii au fost curioşi să afle cel mai mare sacrificiu făcut în carieră de constănţeancă, iar Simona a nominalizat operaţia de micorare a sânilor, făcută în 2009, la începutul carierei:  “Cred că operaţia de micşorare a sânilor, în 2009. Când am făcut-o, am făcut-o pentru tenis. Azi sunt numărul 1 şi poate că această decizie a fost foarte importantă. Acesta cred că a fost cel mai mare sacrificiu. Ştii, nu simt că fac sacrificii fiind aici sau jucând tenis, pentru că mie chiar îmi place acest sport şi pentru mine nu e niciodată greu să mă antrenez”, a transmis cea mai bună jucătoare a lumii.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Povestea tinerei care conduce unul dintre cele mai mari centre comerciale din Ploieşti

    Oana Nicolae conduce din 2015 centrul comercial AFI Ploieşti, inaugurat în 2013. Acesta are în prezent o suprafaţă totală închiriabilă de 34.000 mp şi a generat anul trecut un venit operaţional net de peste 5 milioane de euro, în timp ce vânzările cumulate ale retailerilor găzduiţi au crescut cu 18%, ajungând la peste 260 de milioane lei. Numărul de vizitatori ai centrului comercial din Ploieşti a depăşit 15.000 de persoane pe zi, iar gradul de ocupare rămane constant, 99%.

    Absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti, Oana Nicolae spune că din 2008, când a început activitatea în acest domeniu, a ştiut că la un moment dat se va ocupa de un centru comercial.

    Parcursul ei profesional a început în cadrul Jones Lang LaSalle, una dintre cele două companii de consultanţă imobiliară care au gestionat procesul de închiriere a spaţiilor din centrul comercial AFI Cotroceni în perioada premergătoare inaugurării.

    „În acea perioadă, foarte multe branduri importante se lansau pe piaţa din România, branduri pe care românii le puteau accesa doar în marile centre comerciale pe care le vizitau în vacanţe, în afara ţării. Am avut ocazia să fac parte dintr-o piaţă foarte efervescentă, să asist tranzacţii importante şi să înţeleg că retailul în România intră într-o altă epocă, cea a marilor centre comerciale”, descrie ea contextul de la începutul carierei.

    În 2010, la mai puţin de şase luni de la deschidere, s-a alăturat AFI Europe România, ca leasing manager. „Perioada 2010-2014 a fost foarte frumoasă şi plină de satisfacţii profesionale, în care am acumulat foarte multă experienţă şi know-how, am gestionat semnarea de contracte importante, menţinând clienţii mulţumiţi. Pot spune că atunci am învăţat într-un an cât alţii învaţă în zece”, descrie Nicolae experienţa ca leasing manager al AFI Europe.

    În 2015, după opt luni în care a făcut parte din echipa companiei de consultanţă imobiliară CBRE în calitate de head of retail leasing, s-a reîntors la AFI, ca general manager al centrului comercial AFI Ploieşti, inaugurat în 2013. „Au trecut trei ani de când ocup această funcţie şi pot spune că experienţele sunt cu atât mai interesante cu cât responsabilitatea a crescut”, descrie Carmina Dragomir rolul actual. 

    Anul în care şi-a asumat acest rol a fost de altfel cel mai dificil din cariera ei, odată cu acceptarea postului pe care şi l-a dorit de la începutul carierei. „Mi-am dat seama atunci de complexitatea afacerii şi de faptul că aspectul comercial, cel al închirierii spaţiului, este doar o parte dintr-un întreg care presupune multe alte aspecte: operaţional, marketing, relaţia cu autorităţile, menţinerea clădirii în parametrii optimi, eficientizarea costurilor şi îmbunătăţirea relaţiilor cu furnizorii, siguranţa vizitatorilor centrului comercial şi lista poate continua”, descrie Nicolae provocările care ţin de acest rol. În plus, spune ea, a înţeles cât de interdependente sunt aceste aspecte şi cât de important este rolul fiecărui membru al echipei.

    Consideră că cea mai mare reuşită este, pe lângă rezultatele financiare din ce în ce mai bune pe care centrul comercial le înregistrează de la an la an, dincolo de clienţii mulţumiţi (chiriaşii), cât şi clienţii finali, ai centrului comercial, atât cei din categoria business to business, echipa pe care o conduce, formată în prezent din 23 de persoane.

    „Consider o reuşită faptul că am cooptat oameni din arii de activitate cu totul diferite, că şi-au însuşit ce presupune gestionarea unui centru comercial. Am lângă mine oameni cu adevărat entuziasmaţi, care nu fac parte doar dintr-un business care generează un profit la sfârşitul lunii, ci influenţează în bine viaţa oamenilor din oraşul Ploieşti şi nu numai.”

    Oana Nicolae spune că în viitor se vede activând în acelaşi domeniu, chiar dacă, crede ea, lucrurile vor arăta siguranţă altfel. „Întrebarea corectă ar fi: unde va fi retailul offline peste zece ani şi unde mă văd eu în acest context? Se vor schimba regulile jocului în condiţiile în care online-ul ia amploare, însă centrele comerciale vor continua să existe pentru că fac parte şi vor continua să facă parte din viaţa socială a oamenilor. Voi continua să mă adaptez, să anticipez şi să gândesc strategic pe termen lung.”
    La nivelul grupului AFI Europe, venitul operaţional net din activele generatoare de venit din România a trecut de 51 milioane de euro în 2017, în creştere de 10,1% faţă de 2016. Centrul comercial AFI Cotroceni a raportat anul trecut un venit operaţional net de peste 34 milioane de euro, în creştere de 2% faţă de 2016. Compania construieşte un al treilea mall pe piaţa locală în Braşov, proiect pentru care 85% din spaţiile centrului comercial cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp sunt pre-închiriate. Centrul comercial va include 200 de magazine şi unităţi de retail, iar deasupra acestuia vor fi integrate două clădiri de birouri de clasă A, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 25.000 mp.

    AFI Europe deţine pe piaţa locală şi proiectul de birouri AFI Park, cu o suprafaţă închiriabilă de 70.000 mp şi un venit anual estimat la 13 milioane de euro, şi construieşte în prezent AFI Tech Park, a cărui primă clădire de birouri, cu 20.000 mp spaţii de birouri şi 2.000 mp de spaţii retail, va fi inaugurată în trimestrul al doilea din 2018. AFI Europe Romania a demarat în februarie vânzările şi pentru primul său proiect rezidenţial din România, AFI City, situat în Bucureştii Noi. În faza I, este planificată dezvoltarea a două clădiri rezidenţiale de 190 de apartamente pe o suprafaţă construită de 16.000 de metri pătraţi. Potrivit ZF, AFI Properties, compania-mamă a AFI Europe, a raportat anul trecut  un venit operaţional net de 85 milioane de euro, în creştere cu 5% în valoarea valutei, şi venituri de 217 milioane de euro, reprezentând o creştere de 30% comparativ cu 2016. 

  • Motivul pentru care echipa Antena 3 a fost dată afară din curtea PNL

    Mai mulţi martori oculari au explicat însă pentru G4Media.ro motivul real al evacuării angajaţilor Antena 3: unul dintre reporteri s-a filmat punându-i întrebări câinelui din curtea PNL despre salariul prutătorului de cuvânt al partidului, Ionel Dancă.

    ”Cei de la Antena 3 au venit cu câteva ore înainte de accesul public în sediul PNL. Unul dintre reporteri umbla după prostii. Întreba câinele câte este salariul lui Dancă şi cine i-l plăteşte.

    Au fost invitaţi să iasă afară din curte şi să revină în momentul în care va fi permis accesul, aşa cum prevede programul”, a povestit pentru G4Media.ro unul dintre martorii oculari la eveniment.

    Într-o transmisiune live, unul dintre reporterii Antenei 3, postat la poarta sediului PNL, a ”explicat” motivul evacuării:

    ”În urmă cu puţin timp am fost daţi afară din curtea PNL. Asta pentru că am venit să dăm nişte live-uri de aici şi purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, ne-a spus că nu avem voie în curtea PNL şi că ar fi bine să ieşim.

    Pe de altă parte, spunea domnul Dancă că el este purtătorul de cuvânt al partidului şi că el ia decizii. În acest moment suntem în faţa PNL, am ieşit din curte pentru că am fost daţi afară, deşi nu voiam decât să facem un live din curtea PNL, însă acest lucru a fost aproape imposibil pentru că domnul Dancă a venit imediat la noi şi ne-a dat echipele de filmare afară”.

    Câinele filmat de echipa Antenei 3 este un maidanez aciuat în curtea PNL. De altfel, acesta a apărut într-o filmare postată pe pagina de Facebook a lui Ludovic Orban, alergând alături de liderul liberal.

    Antena 3 a demarat în ultimele săptămâni o campanie de atacuri la adresa PNL, care s-a intensificat de săptămâna trecută, după ce Ludovic Orban a depus plângerea penală împotriva premierului Viorica Dăncilă.

  • Guvernul va acorda împrumuturi fără dobândă tinerilor, chiar şi celor fără venit

    Programul are ca scop „facilitarea accesului la finanţare pentru tinerii sub 26 de ani care nu au un loc de muncă sau care sunt în perioadă studiilor”, valoarea maximă a creditului fiind de „40.000 de lei”, arată documentul citat.

    Potrivit proiectului, garanţia statului va fi de 80% şi se va acorda „prin Fondul de Garantare” (cel mai probabil, prin Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM -n.n.) şi „nu este nevoie ca tinerii să aibă venituri”.

    Acelaşi proiect mai prevede că rata dobânzii va fi calculată după formula „ROBOR 3M plus 2%”, iar dobânda „este subvenţionată de stat”, durata creditului va fi de 5 ani.

    „Destinaţia împrumutului va fi acoperirea nevoilor unui tânăr: educaţie, sănătate, cultură, sport”, se mai arată în documentul guvernamental. Iniţiator este – potrivit Programului Legislativ – Secretariatul General al Guvernului.

  • Veniturile operaţionale ale AFI Europe România au ajuns la 13,6 milioane de euro în primul trimestru al anului

    AFI Cotroceni, cel mai mare mall din România, a raportat un venit operaţional net de peste 9 milioane de euro în primele trei luni, reprezentând o creştere de 8% faţă de primul trimestru din 2017. Numărul de vizitatori din AFI Cotroceni a crescut la 56.000 de vizitatori pe zi în primul trimestru, o creştere de 13% comparativ cu T1 2017, datorată în principal extinderii magazinului Zara la o suprafaţă de 4.000 mp şi a deschiderii magazinului Peek&Cloppenburg de la finalul anului trecut. În consecinţă, şi vânzările retailerilor (cifra de afaceri) au înregistrat o creştere de 6%, comparativ cu T1 2017.

    Anul trecut, AFI Cotroceni a fost evaluat la 501 milioane de euro.

    Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) din mall-ul AFI Ploieşti, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 34.000 mp, au crescut cu 11%, comparativ cu T1 2017, ajungând la peste 65 milioane de lei. Numărul de vizitatori ai mall-ului a depăşit 15.000 de persoane pe zi, iar gradul de ocupare rămane constant, la 99%. Datorită rezultatelor din ce în ce mai bune, suprafaţa mall-ului urmează a fi extinsă în viitorul apropiat.

    Proiectul de birouri AFI Park, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 70.000 mp şi un venit anual estimat la 13 milioane de euro, înregistrează un grad de ocupare de 99%. Valoarea celor cinci clădiri ale proiectului este de 165 milioane de euro, conform evaluărilor realizate în 2017.

  • Cum se fură iarbă cu Mercedesul dintr-o rezervaţie naturală din România

    Cei doi au fost surprinşi de un ieşean care a postat imaginile pe Facebook, după ce a chemat poliţia.

    Pe Facebook, Cezar Aanicăi a scris: „Priviţi şi cruciţi-vă la ce grad de incalificabilă mizerie morală s-a ajuns! Să furi iarbă din Rezervaţia Dealul Repedea, chiar de deasupra grotelor! Am anunţat poliţia prin 112 şi le-am pus la dispoziţie fotografiile.

    Din păcate, la sosirea echipajului (cam la 7-10 minute) respectivii fugiseră, dar măcar pot fi identificaţi. Eu aş prefera să nu le dea amendă, ci să mă lase să le jupoi pielea de pe braţe. Atat doar!“

    „Gazonul rulou e cam 15-18 lei/mp. La ce suprafata au belit ei acolo ar fi o valoare (maxima!) de 100 de lei. In cat timp insa se va reface suprafata aceea e greu de spus. Eu chiar apreciez ca e posibil sa NU se refaca deloc pentru ca stratul vegetal acolo este foarte subtire, chiar si de 4-5 cm(!) in unele zone, dedesubt fiind piatra!

    Asta e o forma foarte grava de distrugere si furt chiar din rezervatie si pentru care nu trebuie sa existe nici un fel de clementa”, a mai scris ieşeanul revoltat.

  • A renunţat la corporaţie pentru un business care după doi ani are venituri de jumătate de milion de euro – VIDEO

    Aura Oprea spune că exemplul ei este unul reprezentativ pentru generaţia din care face parte: a renunţat la visul unei ascensiuni ierarhice în multinaţională pentru a da frâu liber creativităţii antreprenoriale. Cum s-a concretizat aceasta într-o afacere de 500.000 de euro în doi ani povesteşte într-o ediţie a emisiunii smart business.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă, în cadrul unui material video publicat pe site-urile şi paginile de Facebook ale Business Magazin şi Ziarului Financiar, pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar.

    Brandul polonez de praline de ciocolată Chocolissimo a fost miza antreprenorială a Aurei Oprea încă din 2015, când a decis să aducă pe piaţa locală această marcă; în prezent, afacerea este formată din vânzarea pralinelor pe o platformă online şi, punctual, în funcţie de colaborările de pe parcursul anului, din comercializarea lor în diverse centre comerciale din Bucureşti. Printre produsele vândute se află pralinele belgiene şi figurinele din ciocolată; un concept propriu de ciocolată personalizată l-au numit telegrame de ciocolată. „Telegramele din ciocolată sunt vedetele noastre fiindcă există o tendinţă în consum ca oamenii să se implice în realizarea produsului, chiar şi la nivel conceptual; prin aceste produse asta oferim  opţiunea de a fi implicat în realizarea lui. Textele acestora variază în funcţie de ocazia pentru care sunt oferite.

    De pildă, unele dintre cele recurente sunt cereri în căsătorie”, explică antreprenoarea. Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 150 de lei în cazul telegramelor, iar pentru praline, între 50 şi 200 de lei. Comenzile vin atât de la persoane fizice, cât şi de la clienţi companii; cea mai mare parte a afacerii este generată de segmentul companiilor.

    Chocolissimo a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei. Antreprenoarea a observat că pe final de an comenzile cresc cu 200%. Aura Oprea spune că ideea dezvoltării acestei afaceri i-a venit după ce a observat cât de greu se găseşte în România ciocolata albă de calitate: „Ciocolata albă este cel mai uşor de reprodus, dar o ciocolată albă de calitate se găseşte foarte greu deoarece nu are cacao la bază şi de aceea este foarte greu de digerat, la propriu”. În căutările ei pentru acest tip de ciocolată a dat peste Chocolissimo, brand care nu exista atunci pe piaţa locală; spune că, mai mult decât produsul, i-a plăcut prezentarea, modul de prezentare a acestuia. „Nu sunt neapărat o consumatoare înrăită de ciocolată, dar sunt un om de marketing şi mi-a plăcut foarte mult modul de comunicare, în felul acesta m-am dus eu spre ei”, povesteşte ea. Conceptul Chocolissimo este dezvoltat în Polonia, dar pralinele sunt produse în Belgia.

    După ce a identificat potenţialul conceptului şi pentru piaţa locală, Aura Oprea a decis să îşi înceapă propria afacere şi să renunţe ulterior la locul de muncă pe care îl avea atunci: „Este povestea clasică a generaţiei mele  aceea de a lucra mult timp în corporaţie  într-un domeniu pe care l-am studiat şi ulterior să ies şi să mă ocup de businessul meu”. Oprea a studiat  marketingul în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. După absolvire, a lucrat ca manager de evenimente la Holcim (2013-2014) şi ca specialist în marketing la Farmexpert (2014-2016).

    La final de 2014 i-a venit ideea dezvoltării afacerii cu ciocolată, iar în 2015 a demarat proiectul. „După terminarea facultăţii, la fel ca majoritatea colegilor mei de generaţie, am avut idealuri măreţe de a face parte dintr-o corporaţie, de a ajunge cât mai sus pe scara ierarhică  însă la momentul în care am fost la un pas de a atinge acest vis şi când am fost cât mai aproape de corporaţie, nu m-am regăsit în povestea de acolo.” Spune că, deşi nu este genul de persoană care să militeze împotriva corporaţiilor, recunoaşte că, uneori, creativitatea angajaţilor este limitată într-un astfel de mediu: „Într-un mediu corporatist, creativitatea îţi este de multe ori diminuată; acesta este motivul care m-a determinat pe mine să ies din corporaţie; sunt o persoană cu iniţiativă – am fost tot timpul genul acesta de iniţiatoare.”

    De altfel, faptul că are spirit de iniţiativă se reflectă şi în modul în care a abordat discuţia cu producătorii polonezi de ciocolată: le-a trimis un e-mail în care le-a povestit despre dorinţa ei de a aduce brandul în România. Prima lor reacţie a fost să refuze: „Mi-au spus că nu erau interesaţi de piaţa din România în acel moment, fără să-mi dea explicaţii clare”. Acest răspuns nu a descurajat-o, ci a determinat-o să le facă o vizită în Polonia, reuşind astfel să îi convingă de potenţialul pieţei locale. „Suntem prost educaţi la acest capitol în sensul că suntem obişnuiţi să consumăm mult şi prost, în detrimentul consumului unui produs de calitate, dar într-o cantitate mai mică”, descrie ea comportamentul consumatorilor români.

    Provocarea, spune ea, este de a îndrepta cât mai mulţi consumatori către ciocolata de calitate, la fel cum se întâmplă în vest. „Majoritatea cumpărăturilor pe site-ul nostru sunt pentru a fi făcute cadou. Comportamentul este diferit de cel din Germania, de exemplu, unde se cumpără pentru consumul propriu”, exemplifică ea. Tânăra descrie, în cadrul emisiunii Smart Business, şi o calitate esenţială pentru un antreprenor: „Cred foarte mult în curaj  mi se pare că este o virtute care îţi permite să le dezvolţi pe toate celelalte, nici măcar constanţă nu poţi avea fără curaj. Cred că asta este important  nu propovăduiesc curajul iraţional, dar cred că în momentul în care ai curaj şi perseverenţă poţi să îţi duci la îndeplinire planurile”.

    Aura Oprea a mizat pe un domeniu în plină dezvoltare: potrivit unei analize a KeysFin publicate anul acesta, producătorii şi distribuitorii de ciocolată ar putea ajunge în 2018 la vânzări record, depăşind pragul de 5 miliarde lei (circa 1 miliard euro), după un avans de 20% anul trecut, pe fondul creşterii puterii de cumpărare a românilor. Potrivit studiului, care a analizat evoluţia pieţei din 2012 până în prezent, principalul indicator care susţine dinamica sectorului este profitabilitatea pieţei. Dacă în 2012 cele 786 de firme producătoare sau distribuitoare de produse din ciocolată raportau un profit net de 107,3 milioane lei, în 2017 se estimează că acesta a fost de 306,1 milioane lei, la un număr de 758 de firme.

    Evoluţia pozitivă a pieţei a venit pe fondul creşterii economice, propulsată de avansul semnificativ al consumului. Pe fondul dezvoltării ofertelor şi mai ales a investiţiilor semnificative în marketing şi promovare, românii s-au arătat tot mai interesaţi de ciocolată. Astfel, chiar dacă potrivit Eurostat un român mănâncă anual mult mai puţină ciocolată decât vesticii – 2,2 kg/cap de locuitor prin comparaţie cu 3 kg per capita în Grecia, 11 kg pe cap de locuitor în cazul elveţienilor – consumul de ciocolată a crescut semnificativ în ultimii doi trei ani, potrivit specialiştilor de la KeysFin.

    Principalul jucător din piaţa românească, pe segmentul de producţie, este Nestlé, cu o cifră de afaceri de 783,6 milioane lei, companie urmată, la mare distanţă, de Kandia Dulce SA, cu 161,4 milioane lei, Heidi Chocolat SA, cu 106,2 milioane lei, Mueller şi Prietenii (19,1 milioane de lei) şi Marco Polo (18 milioane de lei). Pe segmentul de distribuţie, SECA Distribution SA conduce clasamentul cu afaceri de 390,8 milioane de lei în 2016, urmată de Ferrero România SRL (398 milioane de lei), D.R.I.M Daniel SRL (268,7 milioane de lei), Wrigley România (133,7 milioane de lei) şi Almira Trade SRL (130,3 milioane de lei). „Există un studiu faimos în lumea ştiinţifică care face o legătură directă între consumul de ciocolată dintr-o ţară şi numărul premiilor Nobel. Elveţia conduce atât în clasamentul consumului de ciocolată, cât şi în cel al premiilor Nobel obţinute şi se spune că o contribuţie semnificativă o au flavonoidele care se găsesc în ciocolată, dar şi în vin şi care cresc semnificativ activitatea cerebrală, interesul pentru cunoaştere, intuiţia. Dincolo de teorii, cert este că ciocolata reprezintă un produs care şi în România devine semnificativ, iar investiţiile în domeniul sunt pe măsură. Piaţa are un potenţial de creştere semnificativ, iar 2018 va confirma, cu siguranţă, această tendinţă”, au spus experţii de la KeysFin în cadrul studiului.