BusinessMagazin

Tag: utilizatori

  • Instagram, noul jucător care vrea să învingă Amazon pe piaţa de comerţ online

    După mai mulţi ani în care Instagram a funcţionat doar drept o aplicaţie de social media îmbuibată cu mâncare, fashion şi design, utilizatorii vor putea folosi platforma pentru a cumpăra în mod direct produse – ceea ce aduce o nouă sursă de venit pentru gigantul Facebook, potrivit Bloomberg.

    Începând de săptămâna acesta, aplicaţia testează un instrument de shopping, denumit Checkout, teste în care s-au implicat deja multe nume mari precum Nike.

    „De-a lungul timpului, pe măsură ce generăm valoare pentru oameni, asta ar putea deveni o parte semnificativă a businessului nostru”, spune Vishal Shah, head of product Instagram.

    Prin intermediul Checkout, oameii vor putea cumpăra direct din Instagram, şi nu vor mai fi redirecţionaţi spre site-ul retailerului.

    Shah consideră că acesta este următorul model de business de succes după advertising.

     

     

     

  • Uber şi Taxify cer Guvernului să amâne OUG prin care vrea să le interzică: Până acum industria a contribuit cu zeci de milioane de euro la economia locală

    Uber şi Taxify, cele mai mari companii din industria serviciilor alternative de transport de pe piaţa locală, au transmis astăzi o poziţie comună faţă de Ordonanţa de Urgenţă pe care o pregăteşte Guvernul, prin care vrea să le interzică.

    Cele două companii le cer membrilor Guvernului să amâne o potenţială OUG „în numele celor peste 2 milioane de utilizatori”.

    „Până când vom avea şi în România un cadru de reglementare pentru noile servicii de transport alternativ, cadru similar altor ţări membre UE, solicităm membrilor Guvernului să amâne o potenţială Ordonanţa de Urgenţă, în numele celor peste 2 milioane de utilizatori şi a zecilor de mii de şoferi care folosesc platformele noastre pentru a-şi câştiga existenţa”, transmit reprezentanţii companiei.

    Uber şi Taxify susţin că împărtăşesc „părerea industriei de taxi” şi că este nevoie de o actualizare a cadrului legislativ.

    „ Apreciem deschiderea Guvernului la dialog şi îi asigurăm de cooperarea noastră deplină pentru modernizarea legislaţiei de transport, în linie cu recomandările Comisiei Europene, conform căreia aceste servicii noi trebuie reglementate şi nu interzise.

    Până când vom avea şi în România un cadru de reglementare pentru noile servicii de transport alternativ, cadru similar altor ţări membre UE, solicităm membrilor Guvernului să amâne o potenţială Ordonanţa de Urgenţă, în numele celor peste 2 milioane de utilizatori şi a zecilor de mii de şoferi care folosesc platformele noastre pentru a-şi câştiga existenţa.

    Peste 2 milioane de oameni din România folosesc în mod activ Uber, Taxify sau alte aplicaţii similare. 1 din 10 români folosesc şi apreciază aceste servicii pentru că sunt accesibile, sigure, de calitate şi de încredere. Conform unui studiu IRES, 7 din 10 tineri văd aplicaţiile noastre ca pe o alternativă la maşina personală, în timp ce  9 din 10 îşi doresc ca autorităţile să încurajeze dezvoltarea acestui tip de servicii alternative şi să nu le limiteze.  

    Până acum, această nouă industrie a serviciilor alternative de transport a contribuit cu zeci de milioane de Euro la economia locală, în doar câţiva ani. În acelaşi timp, am contribuit la crearea şi menţinerea a zeci de mii de locuri de munca care aduc noi taxe la bugetele publice. Potenţialul este unul considerabil, iar angajamentul nostru comun este să investim în continuare în dezvoltarea acestei industrii în România. Ne dorim să lucrăm cu autorităţile pentru a ajuta la eficientizarea transportului urban, reducerea poluării şi rezolvarea crizei parcărilor din marile oraşe.

    Împărtăşim părerea industriei de taxi că este nevoie de o actualizare a cadrului legislativ, însă credem că aceste schimbări trebuie să favorizeze dezvoltarea industriei de mobilitate”, se arată în mesajul integral transmis de reprezentanţii celor două companii.

    La finalul săptămânii trecute Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează modificarea legii taximetriei, în sensul în care toţi şoferii care transportă fără autorizaţie persoane sau marfă să fie amendaţi cu sume de la 1.000 la 5.000 lei.

    Proiectul de OUG publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării are în vedere instituirea unor măsuri în domeniul transportului rutier precum şi modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

    Măsura MDRAP vine în contextul în care taximetriştii au protestat în mai multe rânduri împotriva aplicaţiilor Uber şi Taxify care, au susţinut ei, îi lasă fără clienţi. Aceştia au cerut guvernului să schimbe legea taximetriei.

    „În domeniul transportului în regim de taxi şi în regim de închiriere, prin proiectul de ordonanţă de urgenţă a guvernului se propune eliminarea expresiei „în mod repetat“, de la art. 55, pct. 3, lit. h) din Legea nr. 38/2003 astfel încât sancţiunea să fie aplicabilă persoanelor fizice sau juridice pentru efectuarea de transport public contra cost, de persoane cu un autoturism sau de mărfuri cu un autovehicul fără respectarea prevederilor art. 7 alin. (2) sau, după caz, ale art. 7 alin. (3)“, prevede proiectul de ordonanţă.

    În forma în vigoare a Legii 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere este stipulat că amenzile pentru şoferii care transportă persoane cotra cost fără a avea autorizaţie riscă amenzi de la 1.000 de lei la 5.000 de lei aplicabile atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice.

    „Cu privire la transportul în regim de taxi şi închiriere, la art. 55, pct. 3, lit h) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede dispoziţia legală potrivit căreia constituie contravenţie următoarea faptă, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei aplicabilă persoanelor fizice sau juridice pentru efectuarea în mod repetat de transport public contra cost de persoane cu un autoturism sau de mărfuri cu un autovehicul, a următoarelor fapte, prevăzute la art. 7, alin. (2) şi (3):

    (2) Este interzis transportul public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deţine pentru acesta, după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă, potrivit prevederilor alin. (1).

    (3) Este interzis transportul public, contra cost, de mărfuri sau de bunuri cu un autovehicul cu masa maximă autorizată de cel mult 3,5 tone, fără a deţine pentru acesta autorizaţie taxi valabilă, potrivit prevederilor alin. (1), ori altă autorizaţie valabilă“, arată forma în vigoare a legii taximetriei. MDRAP, în calitate de iniţiator, susţine că este necesară modificarea acestei prevederi deoarece „este dificil ca organele de control să probeze caracterul repetitiv al faptei, astfel încât să poată aplica sancţiunea“.

    De asemenea, iniţiatorul mai precizează nevoia modificării legislative în contextul creşterii activităţilor de transport de persoane în regim de taximetrie cu încălcarea prevederilor legale, cu caracter de fenomen permanent, amplorii maxime a imposibilităţii sancţionării faptelor de piraterie în transportul de persoane în regim de taximetrie, întrucât caracterul repetitiv al faptei contravenţionale este ambiguu şi imposibil de măsurat.

    Proiectul de OUG vine după ce reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) au avut discuţii cu ministrul transporturilor Răzvan Cuc şi ministrul dezvoltării regionale Daniel Suciu. Aceştia au solicitat acest proiect de OUG care să modifice legea taximetriei, ameninţând că în caz contrar vor relua protestele.

    Alte motive invocate de Ministerul Dezvoltării sunt:

    ► activitatea de transport de persoane în regim de taximetrie cu încălcarea prevederilor legale determină consecinţe negative asupra strategiilor autorităţilor administraţiei publice locale în privinţa transportului public local, cu impact negativ asupra mediului înconjurător din cauza creşterii poluării;

    ► impactul negativ asupra mediului concurenţial normal al activităţii operatorilor care sunt autorizaţi să presteze serviciul de taximetrie, având în vedere numărul limitat al autorizaţiilor care se eliberează la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale;

    ► inaplicabilitatea obligaţiilor prevăzute la art. 7 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 38/2003, întrucât agenţii de poliţie nu pot dovedi caracterul repetitiv al faptei;

    ► imposibilitatea sancţionării persoanelor fizice sau juridice care nu respectă art. 7 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 38/2003, ce a determinat perpetuarea efectuării transportului public contra cost de persoane cu un autoturism fără a deţine pentru acesta, după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă, conducând la calitatea necorespunzătoare a serviciului de taximetrie şi a creşterii evaziunii fiscale;

    ► multiplele sesizări ale operatorilor  serviciului public de taximetrie care îndeplinesc condiţiile legale şi a căror activitate este influenţată negativ de faptele de piraterie prestate în transportul public în regim de taxi şi în regim de închiriere;

    ► necesitatea stringentă a scăderii evaziunii fiscale generată de practicile ilicite în transportul rutier de persoane în regim de taximetrie”.

     

     

  • Facebook anunţă o SCHIMBARE importantă în relaţia cu utilizatorii. Va avea impact asupra viitorului comunicării

    Zuckerberg spune că se aşteaptă ca, în numai câţiva ani, Messenger şi WhatsApp să ajungă principalele moduri de comunicare pentru utilizatorii Facebook. În acelaşi timp, fondatorul reţelei de socializare online a subliniat faptul că viitorul Facebook va fi orientat mai mult spre asigurarea confidenţialităţii, arătând că platformele care vor proteja intimitatea comunicării vor deveni „chiar mai importante decât cele deschise de astăzi”.

    Nota dată publicităţii de Zuckerberg vine în contextul în care Facebook dezvoltă un serviciu integrat care va permite utilizatorilor Messenger, Instagram şi WhatsApp să comunice între ei: „Astăzi, dacă vrei să trimiţi un mesaj cuiva de pe Facebook, ai Messenger, pe Instagram, ai Direct, iar pe WhatsApp foloseşti aplicaţia. Vrem să le oferim oamenilor o alegere, pentru a-şi putea contacta prietenii din aceste reţele de pe orice aplicaţie pe care o preferă”.
     
    „Cred că viitorul comunicării se va îndrepta spre servicii confidenţiale, criptate, de care oamenii pot să fie siguri că vor păstra în sfera privată ceea ce îşi spun, iar mesajele şi conţinutul nu vor rămâne disponibile pentru totdeauna”, a afirmat Zuckerberg.
     
    Acesta a oferit detalii despre stadiul în care este proiectul său, arătând că are de gând să se consulte cu experţi din afara companiei pentru a depăşi problemele legate de securitatea datelor apărute în ultimul an. Noul serviciu ar avea ca prioritate siguranţa şi criptarea mesajelor private.
     

  • Cu biroumobilul prin oraş

    Aceasta a lansat biroul mobil Nova, alimentat de baterii solare şi dotat cu Wi-Fi, smart TV, imprimantă, aparat de cafea, toaletă şi chicinetă, care poate fi tractat la locul dorit de utilizatori. Nova poate fi găsit momentan în cinci locuri din oraş şi poate fi închiriat şi ca birou pentru organizatorii unor evenimente. 

  • Atenţie la smartphone-uri. Utilizatorii, spionaţi chiar de telefoanele mobile

    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender au depistat reapariţia ameninţării informatice Triout, specializată în colectarea de informaţii de pe telefonul mobil – apeluri telefonice, mesaje, fotografii, videoclipuri şi coordonate GPS, într-o aplicaţie populară de VPN pentru Android, descărcată din Google Play de 50 milioane de ori şi cu peste un milion de evaluări, majoritatea pozitive, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Aplicaţia infectată Psiphon, folosită pentru accesarea unor pagini de internet cenzurate sau blocate, era distribuită prin magazine neoficiale şi conţine aceeaşi mostră de ameninţare informatică identificată în vara lui 2018, când era încorporată într-o aplicaţie cu conţinut destinat adulţilor. Dincolo de Triout, aplicaţia compromisă mai include şi trei componente de adware – Google Ads, Inmobi Ads şi Mopub Ads – menite să genereze venituri suplimentare atacatorilor.

    Odată descărcată aplicaţia, Triout se instalează automat pe telefonul utilizatorului, de unde transmite toate informaţiile către serverul de comandă şi control al atacatorului, fără ca victima să ştie de existenţa sa.

    În mod ironic, deşi aplicaţia este promovată drept instrument menit să asigure confidenţialitatea în timpul navigării pe internet, aceasta face exact opusul, din cauza integrării ameninţării pentru spionaj.

    „Expansiunea dispozitivelor cu Android a crescut interesul atacatorilor de a dezvolta noi modele de ameninţări informatice. Prezenţa acestor terminale în vieţile noastre, nivelul de informaţii la care au acces şi senzorii cu care sunt echipate le transformă în instrumentul perfect de spionaj. Deşi ameninţarea Triout nu a suferit schimbări ale funcţionalităţilor, faptul că atacatorii o integrează din nou în aplicaţii populare arată că incidente similare vor apărea şi în viitor. Triout poate fi vectorul ideal de spionaj pentru ţinte cheie”, spune Liviu Arsene, specialist în securitate informatică la Bitdefender.

    Aplicaţia infectată a fost activă în perioada mai-decembrie 2018. Atât aplicaţia compromisă, cât şi cea legitimă arată şi se comportă identic, însemnând că atacatorii s-au concentrat numai pe includerea instrumentului de spionaj, cu scopul clar de a nu trezi suspiciuni victimei.

    Recomandările pentru utilizatori sunt să descarce aplicaţii numai din magazine oficiale, să folosească o soluţie de securitate performantă pe fiecare dispozitiv şi să actualizeze mereu sistemul de operare la cea mai recentă versiune.

  • INTERDICŢIE pentru Facebook la colectarea de informaţii despre utilizatori, impusă de Germania

    Oficiul Federal Anticartel german a avertizat în special împotriva practicilor de colectare a datelor utilizatorilor din aplicaţii terţe, precum WhatsApp şi Instagram.
     
    “În viitor, Facebook nu va mai avea voie să îşi forţeze utilizatorii să fie de acord cu practicarea colectării nerestricţionate şi atribuirea datelor non-Facebook pe conturile lor de Facebook”, a declarat şeful Oficiului Federal Anticartel, Andreas Mundt.
     
    În acest context, compania Facebook a anunţat că va face recurs cu privire la decizia Oficiului Federal Anticartel, susţinând că autoritatea antitrust subestimează competiţia din domeniu şi că subminează regurile UE care au intrat în vigoare anul trecut.
     
    “Nu suntem de acord cu concluziile lor şi inteţionăm să facem recurs, astfel încât oamenii din Germania să continue să beneficieze pe deplin de toate serviciile noastre”, a informat Facebook.
     
    Oficiul Federal Anticartel a adăugat că va permite colectarea datelor de pe WhatsApp sau Instagram dacă utilizatorii vor fi de acord în mod voluntar.
     

  • #10yearchallenge: Postare virală sau antrenament pentru roboţi?

    Dincolo de latura amuzantă, „10 year challenge“ ar putea ascunde ceva mult mai serios, şi anume o metodă de a antrena algoritmii să recunoască modul în care oamenii îmbătrânesc, perfecţionându-şi astfel sistemele de recunoaştere facială. Pare o simplă teorie a conspiraţiei, dar e una prezentată de tot mai mulţi analişti sau jurnalişti de tehnologie.

    Cei de la Wired pleacă de la următoarea ipoteză: să spunem că cei de la Facebook vor să antreneze un algoritm de recunoaştere facială pe o serie de caracteristici, aşa cum ar fi progresia vârstei. Ideal ar fi să existe un set larg de date care să conţină un număr semnificativ de portrete; ar ajuta, de asemenea, ca acestea să fie datate la o distanţă fixă de ani – în acest caz, 10. Facebook ar putea să caute în fotografiile de profil ale oamenilor, la datele la care acestea au fost postate şi la datele EXIF (Exchangeable Image File, set de informaţii ataşate unei imagini – n.red.), dar asta ar genera şi o cantitate importantă de conţinut fals, pentru că oamenii nu postează întotdeauna fotografii la momentul la care au fost luate sau în ordine cronologică. Frecventă este şi situaţia în care oamenii nu postează ca imagine de profil fotografii proprii, ci fotografii cu peisaje sau chiar animale de companie. Ar fi, prin urmare, mult mai uşor să ai două imagini care se încadrează perfect în normele cerute de algoritm; dacă există şi un hashtag care să semnalizeze apariţia imaginilor, cu atât mai bine.

    Nici chiar datele EXIF nu sunt întotdeauna sigure – spre exemplu, dacă cineva face o poză unei fotografii şi urcă apoi poza pe o reţea socială, datele EXIF nu vor reflecta imaginea originală, ci poza făcută de utilizator, scrie Kate O’Neill, autoarea articolului din Wired.

    Revenind la „10 year challenge“, unii utilizatori au oferit chiar informaţii suplimentare: „eu în 2009 la Sinaia / eu în 2019 la Ateneu“, dând şi mai multă acurateţe imaginilor postate.

    Pe de altă parte, foarte mulţi utilizatori ai Facebook au postat imagini cu legătură indirectă cu provocarea, spre exemplu schiţe cu starea autostrăzilor în 2008 şi starea lor în 2018. Dar aceste parodii au apărut recent, la 2-3 săptămâni de la viralizare, iar analiştii ştiu că cele mai de încredere seturi de date sunt cele apărute în prima perioadă de după viralizarea unei astfel de postări. Facebook neagă, desigur, orice implicare în „10 year challenge“: „Este vorba de o postare generată de utilizatori care s-a viralizat“, a declarat un purtător de cuvânt al reţelei de socializare celor de la Wired. „Facebook nu a pornit acest trend, iar provocarea se referă la poze care există deja în baza de date. Trebuie să amintim şi că utilizatorii au posibilitatea de a opri oricând recunoaşterea facială.“

    Privind la evenimentele ultimelor 12 luni, pare o provocare să dăm crezare celor spuse de Facebook. Scandalul Cambridge Analytica a ridicat numeroase semne de întrebare vizavi de modul în care datele personale ale utilizatorilor sunt colectate şi ulterior folosite; multe dintre acestea au rămas încă fără răspuns, iar companiile caută metode de a transparentiza şi mai ales proteja fluxul de date private. 87 de milioane de utilizatori au fost afectaţi de acest scandal, pornit de la o aplicaţie ce funcţiona în cadrul platformei Facebook şi care a colectat datele personale ale utilizatorilor şi ale prietenilor utilizatorilor care au accesat-o.Respectivele date au fost utilizate mai târziu de Cambridge Analytica pentru campania prezidenţială a lui Donald Trump, servind drept instrumente de profilare. Dintre cele 87 de milioane de conturi afectate, peste 100.000 aparţin românilor. În momentul în care Christopher Wylie, director de cercetare în cadrul companiei Cambridge Analytica, a ieşit în faţă şi a discutat cu publicaţia britanică The Guardian despre modul în care firma ajută campania lui Trump, reacţia reprezentanţilor Facebook a fost una defensivă. Mai exact, aceştia au declarat că problema a pornit de la faptul că firma de consultanţă Cambridge Analytica i-a minţit şi a abuzat de politica companiei. Criticii au aruncat ulterior vina şi asupra reţelei de socializare, cerând o serie de explicaţii în numele utilizatorilor şi solicitând noi reglementări pentru companiile de profil.

    În luna decembrie, cei de la New York Times au dezvăluit că Facebook a permis unor companii din domeniul tehnologiei, precum Amazon, Spotify şi Microsoft, să aibă acces la mesajele private ale utilizatorilor.

    Potrivit documentelor obţinute de publicaţia americană, Facebook a oferit Netflix şi Spotify acces la mesajele private ale utilizatorilor pentru a promova show-uri şi piese prin intermediul mesageriei reţelei. În urma unor înţelegeri speciale încheiate, compania Bing a putut vedea listele de prieteni ale utilizatorilor, fără consimţământul acestora. Amazon a avut acces la numele şi datele de contact ale utilizatorilor, prin intermediul prietenilor acestora, iar Yahoo a folosit platforma pentru a vedea mesaje private.

    Înţelegerile încheiate între Facebook şi aceste companii au avut ca scop, pe de o parte, creşterea numărului de utilizatori ai reţelei de socializare online şi promovarea acesteia. Pe de altă parte, companiile au putut să îşi promoveze produsele şi serviciile mult mai eficient în ceea ce priveşte publicul ţintă.
    The New York Times scrie că Facebook a încheiat astfel de înţelegeri cu peste 150 de companii, cele mai multe fiind distribuitori online, din divertisment şi alte domenii tehnologice.

    Potrivit unui oficial de la Facebook, niciunul dintre aceste parteneriate nu a încălcat regulile privind protejarea datelor personale ale utilizatorilor şi reglementările din domeniul comerţului, iar companiile au fost obligate să respecte politicile reţelei de socializare online privind abonaţii.

    Mai mult, accesul oferit acestor companii s-a tradus printr-o îmbunătăţire a serviciilor sale. De asemenea, nu a fost nevoie să ceară permisiunea utilizatorilor în acest sens, pentru că accesul este reglementat prin regulile de folosire a Facebookului.

    Tot în luna decembrie, Facebook a anunţat că a expus fotografiile private a milioane de utilizatori fără permisiunea acestora.

    Compania a anunţat că o eroare recent descoperită a permis unei aplicaţii dezvoltate de terţi să acceseze fotografii pe care oamenii nu le-au încărcat în platformă drept „publice”. Facebook a anunţat că peste 6,8 milioane de utilizatori au fost afectaţi.

    Comisia pentru Protecţia Datelor din Irlanda, autoritatea care supraveghează măsura în care Facebook s-a conformat la legislaţia europeană, a anunţat vineri că a lansat o anchetă asupra Facebookului, ca urmare a breşelor de securitate multiple cu care s-a confruntat compania anul acesta.

    Utilizatorii au fost expuşi timp de 12 zile în luna septembrie, potrivit unei postări pe blogul oficial al lui Tomer Bar, engineering director în cadrul companei.
    Concluzionând astfel că Facebook are destule probleme în ceea ce priveşte credibilitatea, următoarea întrebare care trebuie ridicată e următoarea: este demersul în sine unul negativ?

    Perfecţionarea algoritmilor de recunoaştere facială este un lucru care poate avea multe beneficii, lucru dovedit de un proiect de anul trecut al poliţiei din New Delhi, India. Folosind tehnologia de recunoaştere facială, aceştia au găsit, în doar patru zile, peste 3.000 de copii pierduţi. Dacă aceştia ar fi dispărut cu mai mult timp în urmă, să spunem mai mult de un an, e posibil ca tehnologia de azi să nu îi fi putut depista.

    În mod uzual, recunoaşterea facială e folosită mai ales în publicitate: algoritmii ţintesc anumit grupuri demografice şi le livrează un tip de publicitate. Specialiştii vorbesc însă şi alte posibile utilizări, aşa cum ar fi în industria de asigurări: cineva care îmbătrâneşte mai repede ar urma să plătească poliţe mai mari decât cei care se păstrează, cel puţin fizic, într-o formă mai bună.

    Aşa cum e cazul de cele mai multe ori, avansul tehnologic are părţi bune şi rele. Problema legată de „10 year challenge“, în cazul în care se va dovedi că Facebook a pornit această mişcare, e că reţeaua de socializare a trădat încă o dată încrederea utilizatorilor săi.

    Noi, ca utilizatori, ar trebui să înţelegem mult mai bine modul în care facem publice informaţii private. Ca utilizatori, ar trebui să fim conştienţi că datele pe care le transmitem pot fi folosite, fără ştiinţa noastră, în folosul unor companii.

  • Dincolo de filmul de la ora 20

    În anii de glorie ai televiziunii, dincolo de componenta informaţională care a venit prin emisiuni de ştiri, familiile se strângeau la sfârşitul zilei în faţa televizorului şi urmăreau filmul de la ora 20.00, indiferent de canalul pe care îl alegeau şi indiferent dacă mai văzuseră de două ori acel film.

    Mai târziu, când internetul a început să apară „din două-n două case”, oricine avea un vecin care descărca filme de pe internet şi le împărţea cu toată lumea. Când internetul a ajuns chiar în fiecare casă, pirateria a devenit un obicei al multora dintre utilizatorii de peste tot, care au început să renunţe la televizor sau să îl lase doar „în fundal”.

    Astăzi, printre reglementări, în drumul spre normalitate, s-a creat o nouă nişă pentru creatorii de conţinut, una care nu avea loc însă nici pe TV, nici pe platformele oferite deja de abisul internetului, încât un conţinut de calitate, oferit printr-o imagine de calitate, nu e un lucru pe care un consumator să-l poată primi gratis.

    Sumele pentru realizarea unui film sau serial sunt de ordinul zecilor şi sutelor de milioane de dolari, iar câştigurile din box-office nu mai sunt atât de substanţiale cum erau odată.

    Astfel, serviciile de streaming precum Netflix şi-au făcut loc în piaţă, iar pe măsură ce internetul a devenit mai rapid, şi declinul televiziunii tradiţionale şi-a grăbit marşul. Din ce în ce mai mulţi consumatori renunţă acum în totalitate la cablu în favoarea serviciilor alternative de streaming – care produc din ce în ce mai mult conţinut pe gustul clienţilor.

    Giganţii din industria telecom nu sunt orbi în faţa ameninţării. Ei încearcă să ia cu asalt şi această piaţă, însă cu rezultate mixte, de la serviciul Xfinity Stream TV lansat de Comcast şi până la aplicaţia Watchable lansată de Verizon.

    Cu toate acestea, peisajul mediatic internaţional se schimbă rapid, iar mulţi dintre cei care concurau pentru ochii aţintiţi spre televizoare au ajuns să formeze acum un singur jucător. De exemplu, AT&T a cumpărat Warner Media şi toate proprietăţile acesteia, inclusiv CNN, Crunchyroll, CW, DC Comics, HBO, şi o participaţie de 10% în serviciul de streaming Hulu.

    Disney a cumpărat recent 21st Century Fox şi a anunţat că va lansa propria platformă de servicii video de streaming, Disney+. Întreaga industrie merge către o consolidare, ceea ce ar putea însemna o lovitură şi pentru generaţia actuală de platforme de streaming pe bază de subscripţie, precum CBS All Access, Showtime şi Starz.

    Succesul fiecărui serviciu de streaming video este dependent de libăria de conţinut. Acesta este motiul pentru care unii jucători investesc masiv în conţinut original de calitate. Spre exemplu, Stranger Things realizat de Netflix, The Marvelous Mrs. Maisel făcut de Amazon sau Handmaid’s Tale realizat de Hulu – toate sunt show-uri câştigătoare de premii Emmy, potrivit PCMag. 

    Netflix

    Netflix este temerarul streamingului. Platforma conţine o colecţie impresionantă de conţinut din toate epocile şi lansează conţinut nou în fiecare lună. Mai mult, compania are o librărie impresionantă de conţinut original, mai mult decât orice altă platformă prezentă pe piaţă. Printre titlurile celebre de pe Netflix se numără Altered Carbon, Black Mirror, BoJack Horseman, Chilling Adventures of Sabrina, The Crown, Lost in Space, Mindhunters, Narcos, Orange is the New Black, Santa Clarita Diet şi Stranger Things.

    Netflix produce de asemenea şi filme originale, precum Bright şi Cloverfield: Paradox. Compania a anunţat că va cheltui 7 miliarde de dolari pe conţinut doar anul acesta, ceea ce înseamnă că Netflix îşi păstrează ritmul torenţial de lansări.

    Platforma a crescut recent preţurile de subscripţie. În America, preţurile sunt cuprinse între 8,99 dolari şi 15,99  dolari pe lună, cel din urmă permiţând accesul mai multor device-uri în acelaşi timp la un singur cont şi acces la calitate 4K.

    Hulu

    Hulu oferă cea mai bună soluţie all-in-one pentru cei care renunţă la televizunea clasică. Pe lângă conţinut original de calitate, o arhivă plină de titluri mai vechi şi o selecţie de filme şi seriale anime, Hulu oferă şi o opţiune de Live TV cu mai multe canale. Cu toate acestea, Hulu a rămas puţin în urma competitorilor din cauza unei selecţii mai reduse de conţinut HD şi 4K. Mai mult, utilizatorii de Hulu nu pot descărca filme pentru a le vizualiza online.

    Cu toate acestea, faţă de Netflix şi Amazon, care primesc conţinut nou de pe TV la o lună sau chiar un an după debut, Hulu primeşte mare parte din content imediat, datorită unor legături de business cu mai multe studiouri de la Hollywood.

    Hulu oferea la un moment dat o versiune gratuită, bazată exclusiv pe venituri din reclame, însă acum aceasta nu mai există. Preţurile pe platformă variază între 7,99 şi 30 de dolari pe lună, în funcţie de pachetul ales.

    Sling

    Sling TV este probabil cea mai apropiată experienţă de televiziunea tradiţională pe care o poţi găsi în mediul online. Pentru 25 de dolari pe lună, în America, Sling TV oferă acces live la canale clasice precum CNN, AMC, TBS, TNT şi altele.

    Preţurile variază între 25 şi 40 de dolari în funcţie de pachetul ales, însă succesul acestuia lasă de dorit deoarece nu oferă conţinut original, ci este doar o alternativă a televiziunii clasice, care vine cu acelaşi conţinut dar structurat on-demand.

    Sling oferă şi pachete suplimentare pentru 5 dolari pe lună, precum pachetul Comedy, care aduce posturile MTV, Spike şi Logo, sau pachetul Kids, care aduce canalele Teen Nick şi Disney Junior.

    Amazon Prime Video

    Amazon oferă acces la conţinuturile video în două moduri: abonament la Amazon Video sau abonament la Amazon Prime. Un abonament la Amazon Video costă 8,99 dolari pe lună şi oferă acces doar la librăria de conţinut. Un cont pe Amazon Prime, care include şi conţinut Prime Video şi multe avantaje pe platforma de shopping a gigantului american, costă 12,99 dolari pe an. În ultimii ani, Amazon a încercat să lanseze o serie de titluri originale, precum Bosch, Catastrophe, Electric Dreams, Homecoming, The Man in the High Castle, The Marvelous Mrs. Maisel, One Mississippi, Patriot, Red Oaks, Sneaky Pete, The Grand Tour, The Tick şi Transparent.

    Multe dintre aceste seriale au avut success printre utilizatori şi chiar au luptat de la egal la egal cu oferta Netflix. Prime Video difuzează de asemenea şi emisiuni de top realizate de alte reţele, precum HBO, fără costuri adiţionale pentru utilizatori.

    DirecTV Now

    Serviciile DirecTV Now oferă zeci de canale de televiziune live fără ca utilizatorul să aibă nevoie de antenă de satelit sau de cablu. Serviciul oferă o calitate bună a imaginii şi mai multe opţiuni de conectivitate, iar abonamentele pleacă de la 40 de dolari pe lună. Doar pentru a înţelege modelul de business, cele patru oferte ale DirecTV Now sunt: Live a Little – peste 60 de canale TV cu 40 de dolari pe lună, Just Right – 55 de dolari pe lună, peste 80 de canale, Go Big – 65 de dolari pe lună, peste 100 de canale TV printre care şi BBC World News, Discovery Family şi Universal Kids, şi Gotta Have It – peste 120 de canale.

    FuboTV

    FuboTV este o opţiune foarte bună pentru fanii sporturilor. Serviciul oferă conţinut sportiv live, disponibil pe orice tip de device.

    Abonamentele costă 44,99 dolari pe lună şi garantează accesul la 75 de canale de televiziune, precum NBA TV, CBS, NBC, NFL Network, beIN şi Univision.
    Mai mult, fubo oferă şi alte canale, nu doar sportive, precum National Geographic, FX, The Food Network, AMC, BBC America, Syfy şi CNBC.

    Disponibil momentan doar în America, fuboTV începe să lanseze şi abonamente pentru pieţe internaţionale, precum fubo Latino pentru 17,99 dolari pe lună şi fubo Portugues pentru 19,99 dolari pe lună. Mai mult, orice plan de bază poate fi îmbunătăţit cu conţinut extra, într-un pachet de 49,99 dolari pe lună. 

    YouTube TV

    Platforma oferă o selecţie de canale de ştiri şi evenimente sportive, dar are şi opţiuni populare de entertainment. Printre reţelele valabile se numără ABC, AMC, CBS, CNN, ESPN, FX şi NBC. Preţul unui abonament este de 40 dolari pe lună.

    Conştienţi că paleta lor ar putea să nu acopere toate nevoile, cei de la YouTube TV permit şi extinderea abonamentului cu alte pachete, precum  NBA League Pass, Showtime şi Starz.

    YouTube TV oferă şi o capacitate nelimitată de cloud, care permite utilizatorilor să îşi păstreze show-urile înregistrate timp de nouă luni şi să îşi transmită conţinutul oriunde în SUA. Un cont de YouTube TV suportă şase utilizatori simultan.

    CBS All Access

    Deşi un abonament pentru un singur serviciu pare o decizie limitată, CBS are show-uri populare, de la The Good Fight şi Star Trek până la Thursday Night Football, de la 6 dolari pe lună.

    Pentru 6 dolari utilizatorii au acces la 8.500 de episoade şi seriale populare, precum The Twilight Zone, Taxi şi Star Trek.

    Abonamentul clasic include şi reclame, dar aceştia oferă şi un program denumit CBS All Access Commercial Free pentru 10 dolari pe lună.

    HBO Now

    HBO Now livrează un catalog impresionant de conţinut original, de la Westworld şi Game of Thrones până la Curb Your Enthusiasm, Deadwood, Girls, The Sopranos, Sex and the City, Six Feet Under şi The Wire. Preţul unui abonament pleacă de la 15 dolari pe lună.

    Pe lângă acest conţinut, serviciul on-demand al HBO include şi o colecţie populare de filme din mai multe genuri, de la acţiune, comedie, drama, horror, romance şi până la suspans.

    Cu toate acestea, HBO Now are nevoie de multe ori şi de o completare cu un serviciu care oferă şi televiziune live, de aceea majoritatea platformelor de streaming au negociat cu HBO pentru a oferi HBO Now drept un pachet suplimentar la abonamentele lor. 

  • Mai putem trăi fără Facebook? Cum este viaţa mai multor tineri după ce au renunţat la reţeaua de socializare care îi transformase in sclavi

    Abbey Fatica şi-a creat cont pe Facebook în 2004, într-o perioadă în care reţeaua socială era destinată doar studenţilor universităţii unde era înscrisă. Curând, a devenit un obicei zilnic, apoi chiar şi mai frecvent. Fatica ajunsese să intre din oră-n oră pe Facebook, iar reţeaua devenise parte din viaţa sa. Cu toate acestea, anul trecut a realizat că nivelul său de anxietate creştea atunci când citea postările din online şi când vedea diverse video-uri cu ultimele ştiri. Acest fapt a determinat-o să ia o pauză de o lună de la social media. În noiembrie, şi-a închis definitiv contul. „Sunt liberă”, a scris ea pe Twitter, adăugând şi hashtag #deletefacebook.

    Erik Tollefsen, un newyorkez în vârstă de 46 de ani, a renunţat la Facebook în urmă cu doi ani pentru a scăpa de coşmarul ştirilor politice şi mesajele politicienilor în timpul alegerilor prezidenţiale din 2016. La început, el a fost surprins să constate că tasta chiar şi de 30-40 de ori pe zi în browser numele reţelei, ca să îşi amintească de fiecare dată că nu mai avea cont. „Iau decizii mai sănătoase, printre care se numără şi cea de a-mi închide contul”, a spus Tollevsen, care a început să practice yoga şi să meargă la alergat. „E mai uşor decât ar crede unii”, a adăugat el.

    După ce şi-a închis contul de Facebook, Sung Lee, un fotograf de 51 de ani din Orange County, California, spune că acum petrece mult mai mult timp citind. De asemenea, a învăţat să cânte la chitară bass şi a început să gătească mai mult, descoperind noi reţete sau perfecţionându-şi-le pe cele deja cunoscute. „Am devenit o persoană mult mai productivă. Nu îmi este dor de Facebook”, spune el.

  • Ce job trebuie să ai ca să fii atrăgător? – VIDEO

    Potrivit lui, cinci dintre acestea sunt în topul căutărilor.

    1. Pilot
    2. Fondator/antreprenor
    3. Pompier
    4. Doctor
    5. Personalitate radio/TV

    Ce trebuie să facă milioanele de utilizatori care nu se încadrează în aceste categorii?

    „Fiţi voi înşivă”, spune CEO-ul Tinder. Pasiunile, lucrurile de care sunteţi interesat, contează.

    „Este important să arătaţi cine sunteţi cu adevărat şi să nu vă concentraţi doar pe imagine.”