Tag: universitati

  • Universitatea Bucureşti, între primele 200 din lume la secţiile limbi moderne, media şi comunicare. Topul universităţilor

     În fişa de prezentare de pe topuniversities.com, Universitatea Bucureşti (UB) este descrisă drept una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ superior din România şi din Europa de Est.

    În clasamentele pe 2013 în funcţie de specializări, este pe un loc situat între 151 şi 200 la specializările media şi comunicare, dar şi la limbi moderne, menţinându-şi astfel poziţia din 2012.

    În topul mondial general, dominat de universităţi din SUA şi Marea Britanie, UB este clasată, la nivelul anului 2012, pe poziţia 601, după ce, timp de trei ani la rând, ocupase locul 501.

    Locul I în lume este ocupat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA, urmat de universităţie Cambridge (Marea Britanie) şi Harvard (SUA).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Somnul raţiunii naşte monştri

    Inainte de orice, puţină istorie neştiută. Să spunem că la un moment dat apare, de niciunde, ideea unei crize nemaipomenite. Savanţi, apoi politicieni, scriitori sau personalităţi publice o îmbrăţişează imediat, relatările media abundă, ajunge în manualele şcolilor şi în universităţi. Nu este vorba de vreo teorie a crizelor economice, nici de încăl-zirea globală, nici măcar de contraterorism; ce povestesc s-a întâmplat cu multe zeci de ani în urmă.

    Teoria în cauză a fost susţinută de preşedinţii americani Woodrow Wilson şi Theodore Roosevelt, dar şi de premierul britanic Winston Churchill, de scriitorul HG Wells, de George Bernard Shaw, dramaturgul, de economistul John Maynard Keynes sau de laureatul premiului Nobel Linus Pauling. Au fost construite institute de cercetare, universităţile occidentale s-au implicat, au fost emise legi speciale legate de această criză, iar prestigioase asociaţii medicale s-au pronunţat asupra sa. Totul a durat câteva zeci bune de ani.

    Trebuie să fie o chestie a naibii de importantă, veţi spune, de ce nu am auzit aşa ceva?
    Pentru că nu se vorbeşte. Este vorba despre eugenie, teoria creată de un savant pe nume Galton care credea că fondul genetic uman se deteriorează, iar rasa umană va degenera din cauză că persoanele superioare nu se înmulţeau la fel de repede cum o făceau cei de rang inferior – emigranţi, evrei, degeneraţii, cei cu mintea slabă. Lumea vorbea de „un val de imbecili în continuă creştere„ care polua partea bună a umanităţii sau de „un balast de deşeuri umane„ – scriitoarea Margaret Sanger, de „roiuri needucate de cetăţeni inferiori„ – HG Wells. 29 de state americane au emis legi care permiteau sterilizarea, iar California s-a situat pe un loc fruntaş în această activitate.

    Pe urmă au mai apărut nişte inşi, de cealaltă parte a oceanului, care au preluat ideile şi le-au dus la un nou nivel. Inşii în cauză se numeau Hitler, Goebbels sau Himmler şi au început prin gazarea persoanelor internate în spitalele psihiatrice. Ulterior, în război, au apărut sistemul de lagăre de exterminare, cunoscute, nu insist.

    După şase ani de război toată lumea s-a lepădat de eugenie, văzând grozăviile care s-au comis. Biografii au pasat discret perioada, istoricii au acoperit-o, scriitorii şi dramaturgii au schimbat macazul, iar politicienii nici usturoi n-au mâncat.

    Dar milioane de oameni au murit şi alte milioane nu şi-au câştigat dreptul de a exista. Pentru că au fost socotiţi de rang inferior. În actuala criză economică am văzut apărând, din nou, acest tip de discurs – grecii cei leneşi, românii cei hoţi, proştii de pe internet, mai nou ciprioţii cei oricum or fi ei, dedaţi ruşilor sau incorecţi, şi mi se pare un mare pericol. Noua politică totalitară europeană, ascunsă sub o mască de democraţie calpă, cultivă o egalitate raportată la mărimea bugetului şi a contribuţiilor, la gradul de sprinteneală a hormonilor şi la, eufemistic vorbind, amplitudinea răcnetelor scoase.

    Taxarea economisirii (n-or fi în băncile acelea cipriote numai banii mafiei ruseşti şi, chiar dacă ar fi aşa, sunt alte instituţii şi alte legi care se ocupă de acest tip de ilegalităţi), alianţe împotriva naturii, exhibări de putere inadmisibile, separări pe tipuri de cetăţeni europeni – cei muncitori şi cei leneşi, cei vrednici şi cei nevrednici, din nord şi din sud, impuneri absurde şi replici imbecile.

    Cea mai bună ilustraţie pentru acest text mi s-a părut a fi Goya, cu o gravură – „Somnul raţiunii naşte monştri„. Goya, bătrânul genial, surd şi nebun, care a intuit mai bine decât cei întregi la minte, cu ochi şi cu urechi. Un soi de degenerat.
     

  • Guvernul a modificat metodologia pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităţiGuvernul a modificat metodologia pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităţi

    “Se elimină constrângerea referitoare la desemnarea obligatorie a unei probe de concurs ca fiind o prelegere publică, ceea ce asigură respectarea competenţei instituţiei de învăţământ superior în elaborarea metodologiei proprii. De asemenea, se elimină condiţia ca personalităţile din străinătate, care trimit scrisori de recomandare privitoare la calităţile profesionale ale unui candidat, să provină numai din instituţiile de învăţământ superior şi de cercetare din lista aprobată prin ordinul ministrului Educaţiei”, transmite Guvernul.

    Modificările au fost reglementate prin hotărâre de guvern aprobată în şedinţa de miercuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Universităţi din toată ţara, AMENDATE pentru nereguli privind taxele de înscriere şi de examen

    Potrivit unui comunicat de joi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), au fost desfăşurate controale în 118 universităţi, pentru verificarea respectării prevederilor legale privind protecţia consumatorilor la încheierea contractelor de studii. Pentru abaterile constatate au fost aplicate 17 amenzi contravenţionale, în valoare de 50.000 de lei, şi 39 de avertismente, precizează sursa citată. Astfel, au fost verificate listele tarifelor pentru cursuri şi alte activităţi educaţionale, dar şi actele din care să rezulte obiectul de activitatea unităţilor de învăţământ.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Clasificarea universităţilor în funcţie de programele de studiu. Care sunt cele mai bune şi cele mai slabe

    În noul an universitar, universităţile sunt clasificate în funcţie de misiunea lor specifică în universităţi până la nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master şi respectiv cele mai bune până la nivel de doctorat.

    Vezi clasificarea universităţilor din România conform nivelului de studii

    Vezi clasificarea universităţilor în funcţie de programele de studiu

    Într-un sistem universitar schimbat, universităţile mici s-ar putea să nu mai facă faţă singure în viitor cerinţelor şi să solicite sprijin instituţiilor de învăţământ superior puternice, cu care ar putea fuziona. Prima fuziune, între Universitatea de Medicină şi Farmacie şi Universitatea Politehnica din Timişoara, a fost deja anunţată. Decizia consorţiului dintre cele două instituţii de învăţământ superior a fost considerată istorică, fiind încurajată de Ministerul Educaţiei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Câţi studenţi s-au înscris la universităţile din ţară pentru anul 2011-2012

    Potrivit prorectorului Universităţii “Transilvania” Braşov, Constantin Duguleană, în primul an de facultate, sesiunea 2011 – 2012, au fost admişi în total 4.380 de studenţi, dintre care 2.820 la locurile bugetate şi 1.560 la locurile cu taxă, aproximativ la fel ca anul trecut. “Locurile la buget sunt aceleaşi ca anul trecut. De asemenea, numărul locurilor cu taxă a fost aproximativ acelaşi, nefiind diferenţe notabile faţă de anul trecut”, a spus Duguleană. În ceea ce priveşte admiterea la masterat, au fost admişi 1.270 de sudenţi la locurile bugetate şi 1.151 la locurile cu taxă, a precizat Constantin Duguleană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai bune universităţi din România

    Clasificarea a fost făcută de Asociaţia Universităţilor Europene, pe baza datelor raportate de unităţile de învăţământ superior. În virtutea evalurii EUA, 12 universităţi sunt considerate de elită (categoria “Universităţi de cercetare avansată şi educaţie”).

    “Este datoria noastră să le spunem celor care au luat bacalaureatul, părinţilor lor, angajatorilor, la ce pot să se aştepte de la universităţile României. Cred că astfel facem un mare pas înainte pentru recredibilizarea universităţilor din România în faţa partenerilor din Uniunea Europeană”, a declarat Daniel Funeriu.

    # Universităţi de cercetare avansată şi educaţie
    Universitatea din Bucureşti
    Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
    Academia de Studii Economice din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
    Universitatea Politehnică din Bucureşti
    Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi
    Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
    Universitatea “Politehnica” din Timişoara

    # Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică
    Universitatea de Vest din Timişoara
    Universitatea din Craiova
    Universitatea “Transilvania” din Braşov
    Universitatea “Ovidius” din Constanţa
    Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
    Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
    Universitatea din Oradea
    Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi
    Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara
    Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
    Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
    Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş
    Academia Tehnică Militară din Bucureşti
    Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă” din Braşov
    Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti
    Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” din Bucureşti
    Academia Navală “Mircea Cel Bătrân” din Constanţa
    Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” din Bucureşti
    Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu

    # Universităţi de educaţie şi creaţie artistică
    Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti
    Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti
    Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” din Bucureşti
    Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi
    Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
    Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca
    Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca
    Universitatea de Arte din Târgu Mureş

    # Universităţi centrate pe educaţie
    Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad
    Universitatea “Ştefan Cel Mare” din Suceava
    Universitatea “Valahia” din Târgovişte
    Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
    Universitatea Maritimă din Constanţa
    Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
    Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
    Universitatea Româno-Americană din Bucureşti
    Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău
    Universitatea din Piteşti
    Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa
    Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” din Bucureşti
    Universitatea “Constantin Brancuşi” din Târgu Jiu
    Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti
    Universitatea de Nord Baia Mare
    Universitatea Ecologică din Bucureşti
    Universitatea din Petroşani
    Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad
    Universitatea Creştină Partium din Oradea
    Universitatea Emanuel din Oradea
    Universitatea “Apollonia” din Iaşi
    Universitatea Spiru Haret din Bucureşti
    Universitatea Hyperion din Bucureşti
    Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureş
    Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureş
    Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte “Gheorghe Cristea”
    Universitatea “Tibiscus” din Timişoara
    Universitatea Româno-Germană din Sibiu
    Universitatea Andrei Şaguna Constanţa
    Universitatea “Mihail Kogălniceanu” din Iaşi
    Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
    Institutul Teologic Penticostal din Municipiul Bucureşti
    Institutul Teologic Baptist Bucureşti
    Universitatea ARTIFEX din Bucureşti
    Universitatea “Danubius” din Galaţi
    Universitatea “Constantin Brâncoveanu” din Piteşti
    Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi
    Universitatea “Avram Iancu” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Bogdan Vodă” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Nicolae Titulescu” din Bucureşti
    Universitatea “George Bacovia” din Bacău
    Universitatea “Athenaeum” din Bucureşti
    Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj
    Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti
    Universitatea “Mihai Eminescu” din Timişoara
    Universitatea Financiar – Bancară Bucureşti
    Universitatea George Bariţiu din Braşov
    Universitatea Bioterra din Bucureşti

    Prin Legea educaţiei naţionale, universităţile sunt clasificate în trei categorii, respectiv universităţi centrate pe educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică şi, respectiv, universităţi de cercetare avansată şi educaţie.

    Toate datele raportate de universităţi sunt publice şi pot fi accesate la adresa chestionar.uefiscdi.ro/.

  • Cei mai destepti 300 de romani din toata lumea se intalnesc astazi la Brasov

    Cea de-a saptea editie a Congresului matematicienilor romani, o
    reuniune care a avut loc pentru prima data in anul 1929 (in Cluj),
    se va desfasura in perioada 29 iunie- 5 iulie in Brasov. La
    eveniment vor participa peste 400 de profesori de matematica, dar
    numai 300 vor avea expuneri.

    “Cei mai multi sunt profesori de matematica romani, dar si
    straini, care provin din peste 30 de tari, iar unii sunt plecati
    din tara de 40 de ani. Ei lucreaza in universitati prestigioase din
    top 10 la nivel mondial, precum Harvard, Princeton, MIT sau Paris
    VI”, a spus Lucian Beznea, prof. dr. in cadrul Institutului de
    Matematica al Academiei Romane si organizator al evenimentului.

    Printre profesorii care vor sustine prezentari se numara Doina
    Cioranescu, profesor de matematica la Universite Pierre et Marie
    Curie – Paris VI (Franta), Sergiu Klainerman, profesor la Princeton
    University (SUA) si Camil Muscalu, profesor la Cornell University
    (SUA).


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Cei mai destepti 300 de romani din toata lumea se intalnesc astazi la Brasov

    Cea de-a saptea editie a Congresului matematicienilor romani, o
    reuniune care a avut loc pentru prima data in anul 1929 (in Cluj),
    se va desfasura in perioada 29 iunie- 5 iulie in Brasov. La
    eveniment vor participa peste 400 de profesori de matematica, dar
    numai 300 vor avea expuneri.

    “Cei mai multi sunt profesori de matematica romani, dar si
    straini, care provin din peste 30 de tari, iar unii sunt plecati
    din tara de 40 de ani. Ei lucreaza in universitati prestigioase din
    top 10 la nivel mondial, precum Harvard, Princeton, MIT sau Paris
    VI”, a spus Lucian Beznea, prof. dr. in cadrul Institutului de
    Matematica al Academiei Romane si organizator al evenimentului.

    Printre profesorii care vor sustine prezentari se numara Doina
    Cioranescu, profesor de matematica la Universite Pierre et Marie
    Curie – Paris VI (Franta), Sergiu Klainerman, profesor la Princeton
    University (SUA) si Camil Muscalu, profesor la Cornell University
    (SUA).


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Locurile cu taxa din universitatile de stat ar putea fi desfiintate

    Proiectul mentioneaza ca, in institutiile de invatamant superior
    particular, invatamantul este cu taxa, cuantumul acesteia fiind
    stabilit de Consiliul de Administratie sau de Senatul universitar,
    conform prevederilor Cartei universitare.

    Propunerea legislativa mai prevede ca raportul dintre numarul
    studentilor scolarizati intr-o promotie, la un program de studiu,
    si cel al cadrelor didactice titulare nu poate fi mai mare de 40 la
    1, atat la universitatile de stat, cat si la cele particulare.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro