BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Ministrul german de Finanţe avertizează că ieşirea din UE ar distruge economia nemţilor, ca răspuns la insistenţa extemiştilor anti-migraţie din Germania de a organiza un referendum pentru „Dexit”

    Economia germană ar fi ruinată dacă nemţii ar urma drumul britanicilor şi ar alege să iasă din Uniunea Europeană la îndemnul partidului de extremă dreapta AfD, avertizează Christian Linder, ministrul de Finanţe din Germania, citat de Bloomberg.

    El a explicat că piaţa unică europeană este extrem de importantă pentru cea mai mare economie europeană, dependentă de exporturi. Un aşa-numit „Dexit” ar putea distruge economia.

    „Ar ruina economia noastră. De aceea trebuie să le spunem oamenilor, OK, poate nu eşti de acord cu politicile guvernului, dar acesta nu este un motiv pentru a schimba complet sistemul şi pentru a schimba ceea ce ne-a adus bunăstare până acum”.

    Mai mulţi politicieni şi lideri de business au avertizat în mod repetat că viziunea partidului extremist AfD pentru o versiune germană a Brexitului ar fi dezastruoasă pentru activitatea economică.

    De cealaltă parte, Alice Weidel, unul dintre liderii AfD a numit Brexit „un model de urmat pentru Germnia” într-un interviu pe care l-a acordat luna trecută. Ea a propus organizarea unui referendum pentru ca populaţia să decidă dacă vrea să rămân în UE.

    Partidul anti-imigranţi AfD profită de sentimentul general de nemulţumire în rândul populaţiei şi a reuşit în ultimele luni să devină al doilea cel mai mare partid de opoziţie în sondajele de opinie. În acelaşi timp, alianţa guvernamentală formată din trei partide care susţin guvernul Scholz îşi pierde din susţinere.

    Christian Linder, ministrul de Finanţe, recunoaşte că Germania şi-a pierdut din competitivitate şi spune că pregăteşte o serie de propuneri pentru modul în care aceasta poate fi îmbunătăţită, „în special în sectorul financiar”.

    El este „foarte optimist” cu privire la perspectivele economiei germane şi se aşteaptă la o revenire „foarte curând”, dacă guvernul reuşeşte să îmbunătăţească perspectivele de business.

  • Veşti bune din partea FMI: PIB-ul global ar putea creşte în 2024 datorită expansiunii neaşteptate a economiei Statelor Unite şi a stimulentelor fiscale din China

    Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat prognoza privind creşterea globală în acest an, datorită unei expansiuni neaşteptate în SUA şi a stimulentelor fiscale din China, lansând, în acelaşi timp, o serie de avertismente asupra riscurilor legate de războaie şi inflaţie, scrie Bloomberg.

    Economia mondială va înregistra o creştere de 3,1% în acest an, faţă de 2,9% cât se înregistra în octombrie, a declarat instituţia cu sediul la Washington în raportul trimestrial World Economic Outlook, publicat marţi. Fondul şi-a menţinut neschimbată prognoza pentru 2025 la 3,2%.

    „Economia globală continuă să dea dovadă de o rezistenţă remarcabilă. Criza este aproape de final, cu o inflaţie în scădere constantă şi o creştere care se menţine”, a declarat economistul-şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas. „Cu toate acestea, ritmul de expansiune rămâne lent, fiind supus, în continuare, unor riscuri semnificative.”

    Printre riscurile de declin menţionate de FMI se numără noi vârfuri ale preţurilor materiilor prime cauzate de o serie de şocuri geopolitice şi de perturbări ale aprovizionării globale – cum ar fi atacurile Houthis în Marea Roşie – sau o inflaţie mai tenace care ar putea forţa băncile centrale să menţină ratele dobânzilor la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp.

    Previziunile FMI ilustrează o scădere a preţurilor materiilor prime în 2024 şi 2025, alături de o scădere a ratelor dobânzilor în rândul marilor economii. Economiştii fondului au luat în calcul, de exemplu, faptul că Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei vor menţine ratele dobânzilor în prima jumătate a acestui an, înainte de a le reduce treptat, pe măsură ce inflaţia încetineşte.

    FMI a precizat că inflaţia din trimestrul al patrulea s-a răcit mai mult decât se preconiza, pe măsură ce preţurile la energie au scăzut. Potrivit instituţiei, această decelerare va continua până în 2025, ceea ce ar duce inflaţia globală la un nivel de 4,4% de la 6,8%. Se estimează că economiile avansate vor înregistra o scădere a inflaţiei mai rapidă decât pieţele emergente.

    Fondul şi-a repetat avertismentul privind posibila fragmentare a comerţului mondial în blocuri rivale, prognozând o creştere a comerţului mondial de 3,3% în 2024 şi de 3,6% în 2025, sub rata medie istorică de 4,9%. Naţiunile au impus aproximativ 3.000 de noi restricţii comerciale anul trecut, de aproape trei ori mai multe decât în 2019, a precizat FMI.

    Pentru băncile centrale, FMI consideră că provocarea cea mai mare este de a normaliza politica monetară şi de a „oferi o aterizare lină, fără a reduce prematur ratele şi fără a întârzia prea mult această reducere”.

  • Economia zonei euro a stagnat în trimestrul al patrulea. Creşterile din Spania şi Italia au compensat scăderea producţiei germane şi blocajul înregistrat de economia franceză

    Economia zonei euro a stagnat în ultimele trei luni ale anului trecut, fiind stopată de scăderea producţiei germane şi de o stagnare a economiei franceze, care au compensat o revenire mai puternică decât se aştepta în Spania şi Italia, scrie Financial Times.

    Performanţa celor 20 de economii care folosesc moneda euro a depăşit contracţia de 0,1% prognozată de economişti în cadrul unui sondaj Reuters. Aceasta a urmat unui declin de 0,1% în trimestrul precedent, marcând o creştere de 0,5% a zonei euro în 2023, a anunţat marţi biroul de statistică al UE.

    Acest lucru a lăsat blocul în urma SUA, care a fost numită săptâmâna trecută drept economia avansată cu cea mai rapidă creştere din lume în 2023, cu o creştere anuală de 3,1%. Guvernul Chinei a estimat recent că economia sa a crescut cu 5,2% anul trecut.

    „Europa încă se recuperează în urma unui şoc energetic persistent, mai ales în condiţiile în care nu avut parte de acelaşi grad de stimulare fiscală ca economia americană, mai rezistentă, în ultimii ani”, a declarat Nicola Mai, analist de credite suverane la investitorul Pimco.

    Principalul obstacol aş creşterii din zona euro a fost economia germană, care s-a contractat cu 0,3% în această perioadă, a anunţat marţi agenţia de statistică a ţării, confirmând o estimare iniţială de la începutul lunii.

    Economia Italiei, în schimb, a oferit un impuls, după ce a crescut cu 0,2% în această perioadă, datorită unei producţii mai mari în industrie şi servicii care a compensat cererea internă mai slabă. Această creştere a fost mai mare decât cea de 0,1% din trimestrul precedent, depăşind stagnarea prognozată într-un sondaj Reuters.

    De asemenea, economia spaniolă a înregistrat o evoluţie care a depăşit aşteptările economiştilor, cu o creştere trimestrială de 0,6%, cea mai puternică expansiune din acest an, datorită creşterii cererii interne.

    Biroul de statistică al Spaniei a mai spus că preţurile mai mari la electricitate, care reflectă eliminarea treptată a scutirilor de taxe, au provocat o creştere neaşteptată a inflaţiei în ianuarie, de la 3,3% în decembrie la 3,5%. Economiştii se aşteptau la o încetinire la 3,1%.

    Investitorii vor urmări să vadă dacă inflaţia la nivelul blocului comunitar va scădea, aşa cum se aşteaptă, la 2,8% în ianuarie, de la 2,9% în urmă cu o lună. Cifrele vor fi un indicator cheie pentru a determina cât de aproape este Banca Centrală Europeană de a reduce ratele dobânzilor.

    Cifrele publicate marţi au arătat că economia Spaniei a crescut cu 2,5% anul trecut, în timp ce Franţa a crescut cu 0,9%, iar Italia cu 0,7%. Cu toate acestea, economia Germaniei s-a contractat cu 0,3% pe parcursul anului.

  • Viktor Orban vs UE: Bruxelles-ul ameninţă că va lovi economia Ungariei dacă premierul ungar se va opune prin veto ajutorului pentru Ucraina. Strategia UE urmăreşte să sperie investitorii prin întreruperea finanţării Budapestei în disputa privind pachetul de 50 de miliarde de euro

    UE va sabota economia Ungariei dacă Budapesta va bloca un nou ajutor pentru Ucraina la summitul din această săptămână, conform unui plan confidenţial elaborat de Bruxelles, care marchează o escaladare semnificativă a luptei dintre UE şi cel mai pro-rus stat membru al său, scrie FT. 

    Într-un document redactat de oficiali UE şi consultat de Financial Times, Bruxelles-ul a schiţat o strategie care vizează în mod explicit slăbiciunile economice ale Ungariei, pune în pericol moneda sa şi determină o prăbuşire a încrederii investitorilor, în încercarea de a afecta “locurile de muncă şi creşterea economică” dacă Budapesta refuză să ridice veto-ul împotriva ajutorului acordat Kievului.

    Viktor Orbán, premierul Ungariei, a promis să blocheze utilizarea bugetului UE pentru a acorda un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro Ucrainei, în cadrul unui summit de urgenţă al liderilor de joi.

    Dacă acesta nu se retrage, ceilalţi lideri UE ar trebui să promită public că vor opri definitiv toate finanţările UE către Budapesta, cu intenţia de a speria pieţele, precipitând o fugă a forintului şi o creştere a costului împrumuturilor ţării, se arată în documentul Bruxelles-ului.

    “Aceasta este Europa care îi spune lui Viktor Orbán ‘Destul este destul, este timpul să intri în rând. Poate că tu ai un pistol, dar noi avem bazooka’”, a declarat Mujtaba Rahman, director pentru Europa la firma de consultanţă Eurasia Group.

  • UE anunţă un nou plan de securitate economică pentru a face faţă competiţiei „feroce“ din partea sectorului tech chinezesc

    Comisia Europeană a dezvăluit în mod oficial planuri de întărire a securităţii economice a UE, marcând cea mai recentă încercare a Bruxelles-ului de a contracara influenţa chinezească asupra unor domenii sensibile din punct de vedere strategic ale economiei blocului, notează Euractiv.

     

  • Tensiunile din Marea Roşie riscă să lărgească decalajul dintre SUA şi celelalte economii concurente mari, UE şi China

    Pentru a doua oară în trei ani, vecinii Europei ameninţă să-i slă­bească economia şi aşa anemică, în timp ce SUA, pe lângă că sunt mai robuste, stau la o distanţă sigură, scrie The Wall Street Journal.

    Atacurile rebelilor houthi asupra vapoarelor care trec prin Marea Roşie în drum spre sau dinspre Marea Mediterană obligă un număr tot mai mare de transportatori să alea­gă o rută mai sigură, dar mult mai lungă şi mai scumpă, ce încon­joară pe la sud Africa.

    Costurile cu transportul deja au crescut, amintind de efectele sinco­pe­lor de pe lanţurile de aprovizio­na­re cauzate de pandemie. Spre exem­plu, pentru exportatori mai îndepăr­taţi din Asia costurile s-au mărit de patru ori, potrivit Maersk, care vede turbulenţele persistând cel puţin câteva luni. Qatarul şi-a suspendat o vreme exporturile de gaze naturale lichefiate către UE. Există mai multe motive pentru care impactul asupra economiei europene s-ar putea să fie mai puţin sever decât cel al episoadelor anterioare de scumpire a transportului de mărfuri.

    Unul, şi poate cel mai important, este că afacerile sunt călite de crizele anterioare şi sunt în prezent mai bine pregătite. Criza este însă abia la început. Tendinţa de extindere şi degenerare a tensiunilor există. De cealaltă parte, exporturile SUA către Europa sunt perturbate doar de vreme. SUA au înlocuit Rusia şi au devenit cel mai mare furnizor de petrol pentru UE.

    Exportă masiv şi gaze. Totodată, economia americană continuă să sfi­deze o recesiune aşteptată de mult timp de unii analişti. Biroul pentru buget al Congresului SUA estimează pentru acest an o creştere economică de 1,5%. Este una dublă faţă de cea proiectată pentru zona euro de către economiştii Băncii Centrale Euro­pene. Iar estimarea a fost făcută înainte de apariţia tensiunilor în Orientul Mijlociu.

    Şi pentru China, care şi ea are probleme economice, mizele sunt mari. Rebelii houthi din Yemen, susţinuţi de Iran, testează capacitatea celei mai mari naţiuni comerciale din lume de a apăra miliarde în investiţii strategice în Egipt.

    De când preşedintele Abdel-Fattah el-Sisi a venit la putere în 2014, China şi-a intensificat investiţiile şi activităţile comerciale de-a lungul Canalului Suez al Egiptului prin care circulă o cantitate semnificativă din mărfurile gigantului asiatic către Europa, scrie Reuters.

    Beijingul a încurajat companiile de stat să investească zeci de miliarde de dolari în sectoarele de logistică, transport şi energie din Egipt şi a acordat împrumuturi de 3,1 miliarde de dolari, potrivit Băncii Mondiale. În lunile care au precedat atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, firmele din China şi Hong Kong au promis investiţii de cel puţin 20 de miliarde de dolari în diferite proiecte de-a lungul căii navigabile din Egipt.

    Atacurile care descurajează transportul comercial prin Marea Roşie şi Canalul Suez i-ar putea frustra pe investitorii chinezi care au angajat sume uriaşe în dezvoltarea căii navigabile pentru a profita de tranzit rapid şi în siguranţă.

    Gigantul de transport de stat COSCO, care pe 7 ianuarie s-a alăturat Maersk, Hapag-Lloyd, Evergreen şi altor transportatori maritimi mari în a suspenda serviciile către Israel, în martie trecut a investit un miliard de dolari în infrastructura portuară a Egiptului.

    Lui COSCO i s-a alăturat CK Hutchison Holdings, un congolomerat proeminent din Hong Kong, care în primăvară a anunţat că intenţionează să investească încă 700 de milioane de dolari pentru a dezvolta un nou terminal de containere în portul Ain Sokhna de la Marea Roşie şi în B100, un nou terminal de containere în portul mediteranean Alexandria.

    În aceeaşi lună, demonstrând interesele comerciale mai largi ale Chinei în Egipt, ţară văzută ca o legătură între Asia şi pieţele mediteraneene şi europene, Xinxing Ductile Iron Pipes a anunţat planuri de a investi două miliarde de dolari în fabrici siderurgice tot în Ain Sokhna. Miza este şi iniţiativa emblematică a preşedintelui Xi Jinping, Belt and Road, la care participă Egipt, Yemen şi Iran.

  • Cele 8 mld. euro primite în 2023 de la UE au făcut din construcţii o ramură pe care economia se bazează solid pentru creştere, mai mult decât pe industrie

    ♦ Lucrările de construcţii au crescut pe volum, la 11 luni din 2023, cu 12,5% ♦ Vremea caldă a ajutat sectorul care, în noiembrie, a crescut cu 2,6% faţă de octombrie ♦ În primele trei trimestre, construcţiile au contribuit cu 0,3% la creşterea economică de 1,4%, faţă de un minus de 0,6%, contribuţia industriei.

    Industria a avut un recul puternic anul trecut, cu un minus de 5% la 11 luni (ultimele date publice), pe fondul tulburărilor încă mari din ţările occidentale cu care industria României are legături puternice – cu Germania în special – şi unde creşterea este slabă. Zona euro se aşteaptă la o creştere anemică şi anul acesta, în jur de 1%. Nici România nu a performat cine ştie ce anul trecut, un plus de 1,4% pe primele trei trimestre şi vom vedea, probabil, o creştere şi mai mică pe final de 2023 (datele vor fi publicate de INS la 14 februarie). Creşterea de anul trecut, chiar nemulţumitoare cum este, a venit dintr-un an agricol bun, dar şi din evoluţia bună a unui sector care nu înseamnă decât 6% din PIB, dar care merge, de la pandemie încoace, foarte bine: construcţiile.

    Construcţiile au crescut la 11 luni din 2023 cu 12,5% şi au contribuit la avansul PIB din primele trei trimestre cu 0,3%. Agricultura a contribuit şi ea cu 0,3%, IT&C tot cu 0,3%, iar comerţul cu 0,2%. Industria a tras în jos: minus 0,6%.

    Dar sectorul construcţiilor nu a mers cu toate motoarele pornite. Pe ansamblu, sectorul a crescut cu 12,5%. Dar, pe obiecte de construcţii, rezidenţialul a scăzut cu 7,5%, iar sectorul nerezidenţial (şcoli, spitale) a crescut cu doar 0,5%. În schimb, sectorul construcţiilor inginereşti (autostrăzi, poduri, viaducte, pasaje) a crescut spectaculos: plus 31,7%.

    De aceea construcţiile inginereşti merită o atenţie aparte, chiar şi pentru că se văd – pasajul de la Doamna Ghica din Bucureşti se vede, lucrările de pe Centrura Bucureştiului drumul expres spre Râmnicu Vâlcea se văd şi ele cu ochiul liber. Se lucrează pe şosele şi pe autostrăzi într-un ritm mai evident şi mai solid decât în anii trecuţi, ceea ce înseamnă că sunt bani pentru ele.

    De la integrarea în UE pâna la finalul anului trecut, România a primit de la UE 92 de miliarde de euro şi, scăzând contribuţia ei la bugetul Uniunii, a rămas cu un plus de 62,5 miliarde de euro. Anul trecut, România a primit de la UE 10,8 miliarde de euro şi a contribuit cu 2,8 miliarde de euro la bugetul Uniunii. A avut, deci, un sold pozitiv de 8 miliarde de euro. Care înseamnă 2,5% din PIB, adică în jur de 8% din ceea ce avem noi ca veniturile fiscale, care sunt la 27 % din PIB.

    Aşa că fondurile UE au ajutat sectorul construcţiilor foarte mult. Banii de la UE sunt împrăştiaţi în toate părţile, dar sectorul construcţiilor inginereşti beneficiază de fonduri importante şi atunci, ceea ce părea că nu se va întâmpla niciodată începe să se întâmple.

    Cum vremea a fost bună, construcţiile au rămas pe un plus solid la final de an 2023. În noiembrie faţă de octombrie, construcţiile inginereşti au crescut cu 6,1%, sectorul nerezidenţial cu 5,9% şi cel rezidenţial cu 2,8%.

  • Eurostat: Românii sunt printre cei mai multumiti europeni atunci când vine vorba de calitatea vietii, la acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia şi Finlanda. Un grad ridicat de satisfactie apare şi la situatia financiară, relatiile personale şi job

    Românii sunt printre cei mai multumiti europeni atunci când vine vorba de calitatea vietii, potrivit unui sondaj realizat de Biroul european de statistică Eurostat, cu un indice de 7,7 din 10, nivel similar cu cel din Polonia şi Finlanda şi depăşit doar de cel din Austria (7,9).

    La polul opus se află Bulgaria, singura tară membră UE cu un indice al gradului de satisfactie privind calitatea vietii mai mic de 6.

    Analizând structura indicelui, românii sunt mai putin multumiti de situatia financiară (6,6 puncte), venitul mediu net anual fiind de circa 5.500 euro pe gospodărie, în timp ce media UE este de 19.000 euro. Totuşi, gradul de satisfactie din România rămâne peste media europeană de 6,5 puncte.

    Românii sunt destul de multumiti şi de situatia locativă (7,4 puncte, similar cu media UE), de job (7,2 puncte, similar cu media UE) şi de relatiile personale (7,6 vs 7,9 UE). De asemenea, au o părere foarte bună despre sănătatea personală, 73% apreciind că sunt într-o stare bună sau foarte bună.

    În schimb, la capitolul sigurantă România este sub media europeană, doar 19,5% dintre români declarând că se simt foarte siguri atunci când merg noaptea pe stradă, fată de 27,2% din UE.

    În medie, populatia Europei are un grad de multumire cu privire la calitatea vietii de 7,1 puncte dintr-un total de 10 puncte, iar 18 din cele 27 de state membre UE se situează pe medie sau peste medie.

    Punctaje apropiate de România au înregistrat Belgia şi Tările de Jos (7,6), în timp ce Germana şi Grecia au avut 6,5 puncte, respectiv 6,7 puncte.

    Gradul de satisfactie este influentat de o serie de factori, precum vârstă, nivelul de educatie, familie şi situatia financiară, dar şi valorile şi experientele personale. 

     

  • Cum stau băncile din România faţă de media UE. Sistemul bancar românesc este mai profitabil, mai solvabil şi cu lichiditate mai mare decât media Uniunii Europene

    ♦ Profitabilitatea sistemului bancar românesc a fost în creştere în ultimii ani, fiind dublă faţă de media UE, dar sub valorile similare înregistrate în economia reală, potrivit BNR ♦ Rata creditelor neperformante a scăzut puternic în România, coborând sub 3%, până la 2,6% la finalul primelor 9 luni din 2023, dar depăşeşte în continuare media UE ♦ Rata creditelor şi avansurilor cu măsuri de restructurare a ajuns la circa 1,7%, peste media UE ♦ Raportul cost/venit pentru sistemul bancar românesc este sub media UE, dar şi sub pragul recomandat de 50%.

    Sistemul bancar românesc are indicatori prudenţiali de solvabilitate, profitabilitate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană şi care sunt plasaţi, totodată, în cele mai bune intervale de prudenţă stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE). Şi calitatea activelor s-a îmbunatăţit în ultimii ani în cazul băncilor din România, însă rata creditelor cu măsuri de restructurare, deşi a scăzut puternic şi s-a înjumătăţit faţă de 2018, este totuşi în zona de risc intermediar, fiind şi peste nivelul mediu din UE, după cum reiese din datele BNR.

    „Sectorul bancar autohton traversează o perioadă favorabilă din perspectiva principalilor indicatori financiari şi prudenţiali, în pofida provocărilor asociate crizei sanitare şi situaţiei geopolitice din regiune, dar şi turbulenţelor manifestate în primul trimestru al anului 2023 în cadrul sectoarelor bancare din SUA şi Elveţia“, susţine BNR în raportul asupra stabilităţii financiare.

    Autoritatea Bancară Europeană (ABE) publică trimestrial o analiză intitulată Tabloul de bord al riscului (Risk Dashboard) în care prezintă principalele vulnerabilităţi ale sectorului bancar european, identificate în funcţie de evoluţia unui set de indicatori de risc. Indicatorii de risc sunt grupaţi pe patru categorii: solvabilitate, calitatea activelor, profitabilitate şi structura bilanţului. Iar fiecare indicator este evaluat în raport cu trei intervale de prudenţă, valoarea acestuia putând astfel să fie considerată foarte bună, intermediară sau deficitară în funcţie de intervalul valoric căruia îi aparţine.

    BNR a efectuat o analiză similară a sistemului bancar naţional luând în considerare indicaţiile metodologice ale ABE.

    Datele din tabloul de risc pentru sistemul bancar românesc arată că majoritatea indicatorilor de risc se încadrează în cele mai bune intervale de prudenţă, iar performanţa este superioară mediei europene, în cele mai multe cazuri.

    Astfel, indicatorii de prudenţă bancară asociaţi solvabilităţii (22,3%, rata fondurilor proprii totale în septembrie 2023) şi lichidităţii (248%, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate în septembrie 2023) se menţin la niveluri corespunzătoare. Indicatorii de solvabilitate, care arată cât de bine capitalizat este sistemul bancar românesc, îşi păstrează un nivel ridicat, fiind în uşoară scădere în 2023, dar peste media UE. Rata fondurilor proprii de nivel 1 (Tier 1) era de 19,2% după 9 luni/2023 pentru sistemul bancar românesc, uşor sub nivelul din 2022, de peste 20%, dar peste media UE (de circa 17%).

    „Solvabilitatea sectorului (22,3%) este adecvată şi superioară mediei europene, indicatorii de lichiditate au cunoscut o îmbunătăţire faţă de anul 2022, principalii indicatori de calitate a activelor (rata creditelor neperformante şi gradul de acoperire cu provizioane) plasează sectorul bancar în categoria de risc scăzut conform ABE“, se menţionează în raportul BNR.

    În ceea ce priveşte profitabilitatea sistemului bancar românesc, aceasta a fost în creştere în ultimii ani, fiind dublă faţă de media UE. Indicatorul de profitabilitate ROE (rata rentabilităţii capitalului) era la finele primelor 9 luni din 2023 de 21,2%. După primele 9 luni de anul trecut sistemul bancar românesc a înregistrat un profit net record, de peste 10 mld. lei, cât câştigul din întregul an 2022.

    „Profitabilitatea sectorului bancar a continuat să crească, în timp ce ponderea cheltuielilor operaţionale în active (2,2%, septembrie 2023, valori anualizate) a cunoscut o îmbunătăţire cu circa 1 punct procentual în ultimii 10 ani“, potrivit BNR.

    Profitabilitatea bancară se menţine ridicată în comparaţie europeană, dar în context autohton, atât rentabilitatea activelor bancare, cât şi cea a capitalurilor s-au situat în ultimul deceniu sub valorile similare înregistrate în economia reală, susţine banca centrală. De exemplu, în perioada 2013-2022, media rentabilităţii activelor a fost de 0,9% în cazul sectorului bancar, respectiv de 6,4% în cazul sectorului companiilor. „Persistă diferenţele structurale între instituţii, în funcţie de dimensiune (băncile de talie mare sunt semnificativ mai profitabile) şi guvernanţă corporativă.“

    În privinţa raportului cost/venit pentru sistemul bancar românesc, acesta a coborât în 2023 la 47,6%, de la 52% în 2022, fiind sub media UE, precum şi sub pragul recomandat de 50%.

    Şi calitatea activelor bancare a continuat să se îmbunătăţească în ultimii ani. Însă, cu toate că rata creditelor neperformante în România a fost pe o tendinţă descendentă, rămâne totuşi peste media la nivel european, ca şi rata creditelor cu măsuri de restructurare. Rata NPL a atins în septembrie 2023 nivelul de 2,6%, comparabil cu nivelul din 2022, dar peste media UE, de 1,8%. Nivelul consemnat se încadrează în intervalul de valori stabilit de ABE pentru un risc scăzut.

    Rata creditelor restructurate a fost anul trecut pentru băncile din România de 1,7%, în scădere faţă de nivelul din 2022, de circa 2%, fiind totuşi în categoria de risc intermediar şi peste media UE.

    Cele două vulnerabilităţi au fost în ultimii ani diminuate de cel de-al treilea indicator de analiză a calităţii activelor, respectiv gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, care plasează sistemul bancar românesc pe cel mai prudent interval valoric stabilit de Autoritatea Bancară Europeană pentru acest indicator, precum şi peste media europeană.

    Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante la nivelul sectorului bancar românesc, calculat potrivit definiţiei ABE, a urcat în jurul a 65%, atât în 2022, cât şi în 2023, depăşind media UE, de circa 43%.

    Structura bilanţieră a rămas echilibrată şi în 2022 şi în 2023 la nivelul sistemului bancar românesc, respectând standardele în privinţa raportului dintre credite şi depozite (circa 65%), în timp ce media UE a depăşIt 100%. Economiile plasate de populaţie şi companii la bănci sunt în continuare mai mari decât volumul creditelor acordate, nivelul raportului credite/depozite indicând faptul că există potenţial de creditare.

    ///

    Pastila

    Datele din tabloul de risc pentru sistemul bancar românesc arată că majoritatea indicatorilor de risc se încadrează în cele mai bune intervale de prudenţă, iar performanţa este superioară mediei europene, în cele mai multe cazuri.

     

     

  • O treime din fondurile UE primite de România merg la subvenţiile agricole. Nu este o lipsă de decenţă să vrei şi mai mult când primeşti felia de plăcintă cea mai mare?

     “— Dumneavoastră nu cunoaşteţi ţăranul român, dacă vorbiţi aşa! Ori îl cunoaşteţi din cărţi şi din discursuri, şi atunci e mai trist, fiindcă vi-l închipuiţi martir, când în realitate e numai rău, şi prost, şi leneş!

    Ilie Rogojinaru sfârşi, gâfâind de convingere. Îşi şterse chelia sfătoasă cu o batistă mare tărcată şi îşi smuci mustaţa groasă, pleoştită, din care câteva fire i se încurcaseră, supărându-l, în colţurile gurii. Era arendaşul moşiei Olena-Dolj.”

    Aşa începe romanul lui Liviu Rebreanu, “Răscoala” (1932)

    Doar că ce vedem azi, e la ani lumină de 1907. Vedem tractoare care blochează  şoselele, tractoare de 100.000 de euro bucata, şi tractorişti care sunt mai bine îmbrăcaţi decât profesorii din universităţi. Tractoare cumpărate cu bani de la UE. Protestatarii nu sunt ţăranii lui Rebreanu, sunt oameni cu afaceri bune, care cultivă sute de hectare şi chiar mii şi câştigă foarte bine din asta. Bravo lor! Că acum nefericirea s-a coborât peste toţi pe pământ, iar crizele se suprapun, câştigul nu mai este cel de acum zece ani, de vină este guvernul. Într-un anume fel, da. Când guvernele precedente au micşorat taxele, nimeni nu a protestat, că nu-i prost. Când TVA a scăzut puternic, când impozitul pe venit s-a dus la 10% (dincolo de ameţeala trecerii impozitelor de la angajator la angajat) nimeni în afară de câţiva mai cu mintea la cap nu a zis: bai, nebunilor, opriţi-vă! Că va veni vremea să le creşteţi din nou şi atunci să vedeţi scandal! Uite că vremea casandrelor a venit. Acum domnul Ciolacu trebuie să ispăşească pentru prostiile pe care chiar partidul domniei-sale le-a făcut. E greu de spus cum va ieşi din asta.

     

    Dar, dacă ne întoarcem la fermieri şi-i lăsăm la o parte pe profesori, pe medici, pe cei din administraţie care-şi ascut cuţitele în spatele uşilor cancelariilor sau ale birourilor, atunci putem judeca aşa. Sectorul agricol, ca peste tot în Europa şi în America, este cel mai subvenţionat din toată economia României. Tractoarele pe care le vedeţi pe şosele sunt cumpărate din banii UE, nu sunt din truda ţăranilor lui Rebreanu.

    În exerciţiile financiare 2007 – 2013 şi 2014 – 2020  România a primit de la UE 83 de miliarde de euro din care 22 de miliarde de euro au mers spre subvenţiile agricole, adică 26,5% din toată suma. Având în vedere că România contribuie la bugetul UE cu 1,2% din PIB, se poate rezuma simplu că, pe puţin 35% din banii UE intraţi în România, se duc pe subvenii agricole. Pentru exerciţiul financiar 2021 – 2027, România ar urma să primească 51,2 miliarde de euro de la UE, din care 14 miliarde de euro sunt destinaţi subveniilor agricole, adică spre 28% din suma totală primită de România. Între 2007 (anul aderării la UE) şi 2027, agricultura a primit sau va urma să primească de la UE, doar ca subvenţii, 36 de miliarde de euro. Dar cum România va da înapoi UE drept contribuţie, 1,2% din PIB, iar fermierii nu dau nimic înapoi, procentul subvenţionării agriculturii va creşte la 35-40%.

    Este multă nemulţumire, nu doar în România, ci peste tot în lumea democraţiilor. În cealtă parte a lumii care nu ştie ce-i asta şi cu ce se mănâncă, este multă linişte. Dar nu este corect ca, dacă tu vezi tractoare în centru Berlinului, e musai să ieşi şi tu cu tractorul prin Piaţa Universităţii din Bucureşti. Nimeni nu a mârâit când s-au redust taxele. Acum toată lumea latră când, cumva, se revine la normal. N-ai cum să creşti dintr-o varză şi un morcov şi iepuri şi fluturi şi raţe. Când veniturile fiscale sunt la 27% din PIB, n-ai cum să majorezi salariile profesorilor, ale medicilor, să subvenţionezi motorina tractoriştilor. Dar acum protesteaza latifundiarii. Îi aşteptăm şi pe cei câteva milioane care au câte un singur hectar, cu caruţa, cu şarete, fiecare cu ce are. Dl. Ciolacu îi va aştepta pe treptele de la Victoria şi va declara bâlciul deschis.