Tag: tranzactie

  • Gigantul AstraZeneca se pregăteşte să preia grupul american de biotehnologie Alexion, într-o tranzacţie de 39 miliarde de dolari, cea mai mare de la începutul pandemiei

    Producătorul de medicamente AstraZeneca a fost de acord să cumpere grupul american de biotehnologie Alexion, într-o tranzacţie de 39 miliarde de dolari, marcând cel mai deal încheiat de o companie din pharma de la începutul pandemiei Covid-19, scrie FT. 

    Prin preluarea Alexion, AstraZeneca îşi propune să investească puternic în imunologie, prin aducerea unei serii de medicamente experimentale care vizează bolile rare pe măsură ce se concurează la dezvoltarea unui vaccin coronavirus.

    Pentru Alexion, tranzacţia vine ca urmare a presiunilor exercitate de fondul de hedging activist Elliott Management, care în luna mai a cerut vânzarea companiei, invocând greşeli ale conducerii.

    Tranzacţia anunţată sâmbătă vine după luni de speculaţii că directorul executiv al AstraZeneca, Pascal Soriot, a căutat o achiziţie importantă, încercând să profite de preţul crescut al acţiunilor. AstraZeneca este una dintre cele mai valoroase companii listate pe FTSE 100.

    Tranzacţia evaluează Alexion la 175 dolari pe acţiune, o primă de 45% faţă de preţul de închidere de vineri. Acţionarii Alexion vor deţine aproximativ 15% din compania combinată.

  • Soluţia ingenioasă de a vinde case într-o perioadă în care lucrurile nu merg cum trebuie

    Când scoţi ceva la vânzare şi nu se încheie tranzacţia pe cât de repede ţi-ai dori, poţi să renunţi temporar sau să încerci altceva, dacă piaţa nu merge bine, cum a decis să procedeze investitorul imobiliar londonez Arnon Katz. Acesta, scrie Wall Street Journal, s-a gândit să-şi pună penthouse-ul din ceea ce este cunoscut drept Billionaire’s Row din Manhattan la licitaţie, după ce nu a reuşit să-l vândă în 2018. Apartamentul se află într-o clădire din anii ’30, are vedere spre Central Park şi vine cu autorizaţii pentru nişte modificări, iar licitaţia pentru el se va ţine în luna decembrie.

  • Tranzacţie cu guvernul? Huawei ar putea vinde divizia de smartphone-uri low-cost Honor către guvernul din Shenzhen, într-o tranzacţie de peste 15 miliarde dolari

    Gigantul Huawei ar plănui vânzarea diviziei de smartphone-uri low-cost Honor către un consorţiu de investitori din care face parte guvernul din Shenzhen şi furnizorul de servicii de IT Digital China. Tranzacţia s-ar ridica la peste 15,2 miliarde dolari, potrivit Reuters.

    Planul ar veni în contextul în care restricţiile impuse de americani, prin care companiile din SUA nu mai pot fi furnizori pentru gigantul Huawei Technologies, împing activitatea companiei către o transformare.

    Mai mult, dacă această tranzacţie merge înainte arată că Huawei nu se aşteaptă la o schimbare de optică din partea americanilor, chiar dacă administraţia Trump va fi înlocuită de administraţia Biden.

    Tranzacţia ar urma să cuprindă aproape toate activele Honor, printre care brandul, capacităţile de cercetare şi dezvoltare şi lanţurile de furnizori. Sursele citate de agenţia de presă spună că Huawei ar putea anunţa tranzacţia duminică.

    Digital China, principalul distribuitor al device-urilor Honor, ar urma să devină unul dintre cei mai mari acţionari ai companiei Honor Terminal, cu o participaţie de aproape 15%. Compania Honor Terminal a fost înscrisă ca entitate separată în luna aprilie şi este controlată în totalitate de Huawei.

    Compania Digital China plănuieşte să finanţeze tranzacţia printr-o serie de împrumuturi bancare. În cadrul tranzacţiei, Digital China va fi însoţită de cel puţin trei firme de investiţii controlate de guvernul hub-ului Shenzhen. Fiecare dintre fonduri ar urma să deţină între 10 şi 15% din Honor Terminal.

  • Orange va plăti pentru 54% din fostul Romtelecom 268 mil. euro, câştigând din tranzacţie 90.000 km de fibră optică şi 5 mil. de clienţi

    Orange, liderul pieţei locale de telecomunicaţii, va plăti 268 mil. euro pentru a prelua de la OTE (Grecia) şi Deutsche Telekom (Germania) pachetul de 54% din acţiunile fostului Romtelecom, compania obţinând astfel acces la 5 milioane de utilizatori de servicii fixe şi mobile, dar în principal la o reţea de 90.000 km de fibră optică, un activ care va juca un rol esenţial şi în construcţia reţelei 5G a operatorului. După aproape 4 ani de negocieri, boardul Orange România a semnat joia trecută detaliile tranzacţiei, iar anunţul a fost făcut public luni dimineaţă. Statul român îşi va păstra poziţia de acţionar minoritar alături de Orange, acţiunile sale nefiind parte din tranzacţie.

    ZF a scris în exclusivitate încă de joia trecută despre tran­zac­ţie, anunţurile oficiale confirmând datele prezentate în articole.

    Vânzarea T Mobil, fostul Cosmote, către Digi România a căzut pentru că miliardarul Zoltan Teszari a oferit o sumă considerată de nemţi prea mică pentru a finaliza acordul, conform datelor ZF.

    OTE şi DT vor continua să caute un cumpărător pentru fostul Cosmote iar până la găsirea cumpărătorului, compania va funcţiona independent.

    Orange estimează că va obţine aprobările pentru tranzacţie într-un an de zile, în ultima parte a anului viitor, până atunci companiile continuând să acţioneze separat pe piaţă.

    Tranzacţia cu Orange evaluează fostul Romtelecom la 497 mil. euro, sumă care include atât reţeaua fixă a companiei (90.000 de km de fibră care acoperă 3 mil. de gospodării) cât şi un număr de 5 milioane de clienţi. Orange, care este deja liderul pieţei de telefonie mobilă cu peste 9 mil. de clienţi, dintre care circa 5 mil. cu abonament, va prelua şi baza de clienţi fix – mobil a fostului Romtelecom, deci va mai adăuga alte câteva sute de mii de abonaţi, sau cel puţin aceasta este propunerea înaintată către autorităţile de reglementare. Împreună cu fostul Romtelecom, care aduce Orange şi un portofoliu extins de proiecte şi clienţi B2B – inclusiv din sectorul public, francezii ajung la un business anual de circa 9 mld. lei, aproximativ 1,8 mld. euro.

    „Această tranzacţie va aduce noi oportunităţi pentru dezvoltarea de servicii convergente, cu mai multe beneficii şi o paletă mai largă de opţiuni oferite clienţilor, dar şi pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei digitale”, a declarat Liudmila Climoc, CEO al Orange România.

    Vânzarea fostului Romtelecom „este o decizie strategică luată în contextul redefinirii priorităţilor şi planurilor de creştere ale Grupului OTE”, a declarat Michael Tsamaz, CEO al OTE.

  • Tranzacţie gigant în telecomul românesc. Telekom România, preluată de Orange pentru 268 mil. euro

    Hellenic Telecommunications Organization S.A. (“OTE S.A.” sau “Compania”) anunţă încheierea unui acord de vânzare a cotei sale de 54% din acţiunile Telekom Romania Communications S.A. (“TKR”) către Orange România.

    La valoarea agreată de 497 milioane euro pentru întregul pachet de acţiuni (100%), valoarea acţiunilor deţinute de OTE este de 268 milioane euro, valoarea putând fi supusă unor ajustări, la încheierea tranzacţiei, pentru a balansa modificările anumitor elemente, precum datoria netă sau capitalul circulant.

    OTE îşi păstrează statutul de acţionar majoritar al Telekom Romania Mobile Communications S.A. (“TKRM”).

    În prezent, TKR are o reţea fixă de telecomunicaţii la nivel naţional, care deserveşte aproximativ 930.000 de clienţi de Internet de mare viteză, şi 1,2 milioane de abonaţi la serviciile TV. În 2019, TKR a înregistrat venituri de 622 milioane euro.

    Tranzacţia nu este estimată a avea un impact major asupra fluxurilor de numerar sau contului de datorii ale OTE.

    Achiziţia Telekom Romania Communications S.A. de către Orange România va determina o creştere a competitivităţii în piaţă, securizând totodată viitorul companiei prin investiţii pe termen lung, prin sprijinirea transformării digitale a economiei şi societăţii româneşti, oferind astfel perspective stabile şi pozitive pentru angajaţii săi.

    Tranzacţia face obiectul aprobărilor instituţiilor cu rol de reglementare şi altor condiţii, finalizarea acesteia fiind estimată în a doua jumătate a anului 2021. La finalizarea acesteia, valoarea netă rezultată în urma tranzacţiei va fi distribuită acţionarilor.

    Dl. Michael Tsamaz, Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Director General al OTE, a precizat că: „Vânzarea participaţiilor deţinute în Telekom Romania Communications este o decizie strategică luată în contextul redefinirii priorităţilor şi planurilor de creştere ale Grupului OTE, pentru a sprijini dezvoltarea Grupului şi a genera valoare pentru toate părţile implicate. OTE a investit semnificativ de-a lungul anilor pentru a sprijini performanţa Telekom Romania şi rămâne pe piaţă prin Telekom Romania Mobile Communications. Doresc să mulţumesc echipei de management şi angajaţilor Telekom Romania pentru realizările de până acum. Sunt convins că vor continua să ofere tot ce au mai bun nu doar în perioada următoare, până la finalizarea tranzacţiei, ci şi ulterior. Achiziţia TKR de către Orange România va asigura creştere pe viitor. Aceasta setează premisele consolidării competitivităţii pe piaţă în beneficiul clienţilor şi pe cele ale transformării digitale ale economiei şi societăţii româneşti.”

    Barclays Bank PLC este consultantul financiar al OTE, iar Dechert, Eversheds şi Freshfields sunt consultanţii juridici şi de reglementare.

    Tot în această zi, mandatul Directorului General al Telekom Romania Communications S.A. şi al Telekom Romania Mobile Communications S.A., Dl. Miroslav Majoroš, se încheie cu succes.  Vladan Pekovic este numit în funcţia de Director General al celor două companii, având misiunea de a asigura o tranziţie lină până la finalizarea tranzacţiei şi de a continua dezvoltarea operaţiunilor mobile.

    „Doresc să îi mulţumesc domnului Majoroš pentru contribuţia sa valoroasă din ultimii cinci ani. Concentrat pe digitalizare, convergenţă şi mentalitate de creştere, acesta a adus o îmbunătăţire solidă a rezultatelor de business. Prin efortul constant şi dedicarea întregii echipe, Telekom Romania s-a transformat radical şi a devenit o organizaţie mai performantă”, a spus dl. Michael Tsamaz.

     

  • Ce spun oficialii Orange despre achiziţia fostului Romtelecom după ani de zile în care au negat aceste planuri

    Reprezentanţii grupului Orange, care au evitat constant în ultimii ani să conforme interesul pentru achiziţionarea fostului Romtelecom, se declară acum, odată cu anunţul tranzacţiei, încrezători în perspectivele deschide de acest acord atât pentru grup cât şi pentru economia locală.

    “Această achiziţie este un pas important pentru accelerarea strategiei noastre convergente în Europa. România este o piaţă cheie pentru Orange şi o remarcabilă poveste de succes. Tranzacţia confirmă angajamentul nostru pe termen lung pe piaţa din România. Ne propunem să contribuim la dezvoltarea sectorului telecom prin investiţii constante în infrastructuri de reţea performante şi în servicii inovative”, a declarat Mari-Noëlle Jégo-Laveissière, Deputy CEO pentru Orange în Europa.

    “Este un moment important pentru piaţa românească de telecomunicatii, care va duce la creşterea atractivităţii sale atât în ceea ce priveşte serviciile telecom convergente, cât şi infrastructura de înaltă calitate, sporind in acelasi timp competiţia. Această tranzacţie va aduce noi oportunităţi pentru dezvoltarea de servicii convergente, cu mai multe beneficii şi o paletă mai largă de opţiuni oferite clienţilor, dar şi pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei digitale. Complementaritatea celor două reţele ne va permite să aducem împreună nu doar clienţi şi echipe, ci şi cea mai bună expertiză în ceea ce priveşte calitatea serviciilor şi a unei infrastructuri de reţele fixe şi mobile pregătite pentru provocările viitorului”, a declarat Liudmila Climoc, CEO Orange România.
     

  • După eşecul răsunător al tranzacţiei de 16 mld. dolari, gigantul LVMH, proprietarul Louis Vuitton, porneşte la atac împotriva celebrului grup Tiffany

    Gigantul francez LVMH, care deţine brandurile Louis Vuitton, Hennessy şi Dior, a intentat un proces împotriva grupului american Tiffany prin care intenţionează să abandoneze acordul de achiziţie de 16,2 miliarde de dolari, anunţă CNBC.

    LVMH a decis să renunţe la acord la începutul lunii septembrie după ce vânzările din magazinele Tiffany au scăzut cu circa 44%. Compania franceză spune că înţelegerea semnată anul trecut implică un termen limită ce expiră pe 20 noiembrie 2020, însă Tiffany a cerut ca termenul să fie extins până în ultima zi a anului. În plus, ministrul francez de externe a sugerat data de 6 ianuarie 2021 având în vedere taxele impuse de autorităţile americane asupra produselor din Franţa.

    Lanţul de bijuterii a intentat imediat un proces în statul american Delaware pentru a forţa încheierea acordului, declarând că cererea guvernului francez nu are „niciun fundament legal”.

    În procesul iniţiat luni, LVMH a menţionat criza provocată de coronavirus, spunând că a avut loc un „efect material advers” asupra achiziţiei. De asemenea, compania i-a reproşat grupului american faptul că nu şi-a gestionat eficient afacerile, fapt ce constituie o încălcare flagrantă a contractului semnat anul trecut.

    Tiffany, deşi a devenit un simbol în lumea bijuteriilor în secolul XX, nu reuşit să ţină pasul cu schimbările comportamentale ale clienţilor din ultimii ani. Compania a suferit pierderi semnificative în 2015 – moment în care încerca să se extindă pe piaţa din China în mijlocul unui conflict comercial disputat între Beijing şi Washington.

     

  • Este oficial! Încă o multinaţională vine în România şi anunţă recrutări masive

    Cognetik, o companie de consultanţă digitală fondată de doi români şi un american, cărora li s-a adăugat un român în Oradea, a fost preluată indirect de fondul de investiţii gigant Bain Capital prin Brillio, o companie IT cu sediul în Silicon Valley, specializată în transfor­mare digitală, unde fondul american este acţionar majoritar.

    În urma achiziţiei, Brillio plănuieşte să extindă semnificativ operaţiunile Cognetik din România, pentru a ataca piaţa europeană. Compania se pregăteşte de recrutări importante în domenii precum software development, data science şi analiză a datelor în România.  

    „Este o ocazie monumentală, am reuşit să creăm o companie care este validată de giganţi precum Bain Capital ca una dintre cele mai bune firme de analiză a datelor din lume. Avem planuri majore de expansiune pentru România. Vedem un viitor strălucit, în condiţiile în care plănuim să creştem semnificativ numărul de angajaţi pe plan local, precum şi să plusăm pe dezvoltarea de aplicaţii şi soluţii de cloud. România va fi centrul Brillio din Europa de Est pentru clienţii din SUA şi Marea Britanie“, a spus Daniel Herdean, CEO şi cofondator al Cognetik. Deşi termenii achiziţiei nu au fost încă dezvăluiţi, potrivit estimărilor ZF valoarea tranzacţiei se ridică la câteva zeci de milioane de dolari. Cognetik a avut o creştere a cifrei de afaceri în medie de 30-50% pe an în ultimii 5 ani, potrivit esti­mărilor ZF anul acesta apropiindu-se de afaceri de 10 mil. dolari. Cognetik are birouri în mai multe ţări şi oraşe din lume, principalele locaţii fiind Statele Unite şi România. Peste jumătate dintre angajaţi se află în România, Oradea fiind cel mai mare hub al companiei. Printre clienţii Cognetik se numără giganţi precum Facebook, McDonald’s, eBay, sau Pizza Hut.

    Cognetik le optimizează operaţiunile digitale şi îi ajută să ia decizii bazate pe date, un proces care generează venituri supli­mentare de sute de milioane de dolari pentru clienţi.

    „Suntem entuziasmaţi să primim Cognetik în familia Brillio. Achiziţia marchează un moment important în creşterea companiei, în special în această perioadă. Expertiza pe care o aduce Cognetik în analiză avansată a datelor, în special în zone precum customer experience şi personalizare, alături de experienţa pe care deja o are Brillio în data science ne vor face mai relevanţi ca niciodată în industrie şi pentru clienţii noştri“, a declarat Raj Mamodia, fondator şi CEO al Brillio.

    Achiziţia vine într-un moment în care transformarea digitală a devenit o prioritate pentru majoritatea executivilor, în condiţiile în care pandemia a demonstrat necesitatea unei prezenţe puternice în online, iar companiile îşi cresc bugetele pentru digitalizare.

    „Românii au o calitate unică în lume, indistructibilă, pe care nu am mai întâlnit-o în nicio altă cultură: o rezilienţa specifică. Românii se descurcă în orice situaţie, găsesc o metodă de a rezolva absolut orice provocare. Am văzut aceasta calitate întâi la părinţii mei, când creşteam, apoi în comunitatea mea, în partenerii de business şi în angajaţii cu care lucrăm. La Cognetik, echipa din România a fost fundaţia pe care compania s-a dezvoltat, tocmai datorită acestei mentalităţi, care i-a ajutat să depăşească orice obstacol, să livreze orice proiect, indiferent de complexitate, şi să găsească soluţii cot la cot cu experţi de talie mondială”, a spus Cătălin Iuga, co-fondator şi preşedinte al Cognetik.  

    Bain Capital, unul dintre cele mai importante fonduri de investiţii din SUA, care gestionează active de peste 100 mld. dolari, şi-a îndreptat investiţiile în ultima perioadă spre companii care oferă soluţii de transformare digitală, precum Brillio şi Cognetik.

    „Alături de Brillio vom continua să clădim pe temelia aşezată ca şi Cognetik, să investim în continuare în extinderea echipei locale în domeniile analizei datelor, al inteligenţei artificiale şi al dezvoltării de produse software. România are un potenţial imens în această zonă şi acum vom putea accelera creşterea prezenţei pe piaţa locală, lucrând împreună cu experţi de talie mondială”, a spus Radu Lucaciu, care conduce operaţiunile Cognetik din România. 

    Potrivit unei declaraţii a lui Raj Mamodia, CEO Brillio, grupul îşi propune să ajungă la venituri de 500 de milioane de dolari în următorii 5 ani. Ca parte din strategia de creştere, Bain Capital a anunţat încă de la intrarea ca acţionar majoritar la Brillio în 2019 că ţinteşte o extindere prin achiziţii, pe lângă creşterea organică.

    Cognetik a fost fondată în 2015 de trei analişti, dintre care doi români, Cătălin Iuga şi Daniel Herdean, şi un american, Matt Alexander. Operaţiunile din România ale Cognetik sunt conduse de orădeanul Radu Lucaciu. 

    Brillio este o companie din IT cu sediul în Silicon Valley, cu peste 2.600 de angajaţi, cu birouri în Statele Unite, Canada, Marea Britanie şi India. Brillio oferă soluţii de transformare digitală prin data science şi ingineria datelor la nivel global.

  • Tranzacţie gigant în mijlocul crizei: Britanicii de la BP vând către Ineos divizia petrochimică a companiei, într-o tranzacţie de 5 miliarde dolari

    Gigantul BP a semnat un acord pentru vânzarea diviziei petrochimice a companiei către britanicii de la Ineos, într-o tranzacţie de 5 miliarde dolari prin care BP vrea să îşi consolideze bilanţul, potrivit FT.

    Mutarea vine în contextul în care sectorul energetic a primit o lovitură financiară puternică, declanşată de pandemia de coronavirus.

    BP a raportat o scădere de 66% a veniturilor în primul trimestru şi o creştere a datoriilor, întrucât cererea şi preţurile pentru petrol s-au prăbuşit.

    „Din punct de vedere strategic, suprapunerea diviziei cu restul BP este limitată şi am avea nevoie de sume considerabile pentru a creşte acest business. Întrucât lucrăm pentru a construi o companie mai bine orientată, mai integrată, avem alte oportunităţi care sunt mai bine aliniate la direcţia noastră viitoare”, a declarat Bernad Looney, CEO-ul BP.

  • Pe ce a mai cheltuit cel mai bogat om al planetei 1 miliard de dolari. Ştirea a apărut recent „pe surse” în presa internaţională

    Amazon.com Inc, compania miliardarului american Jeff Bezos, cel mai bogat om al lumii, va cumpăra start-up-ul de maşini autonome Zoox Inc într-o tranzacţie de 1 miliard de dolari.

    Informaţia a apărut joi în presa internaţională, ca urmare a informaţiilor unor surse, scrie The New York Times.
    Mişcarea ar urma să diversifice activităţile Amazon cu tehnologia autovehiculelor inteligente.

    Valoarea tranzacţiei nu a fost confirmată încă.
    Wall Street Journal a scris luna trecută că cele două companii poartă discuţii avansate şi dealul ar putea evalua Zoox la o valoare mai mică de 3,2 miliarde de dolari, la care se plasa când a primit finanţare în 2018.

    Pentru Amazon nu este prima investiţie în direcţia vehiculelor autonome: a mai participat cu 530 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare anul trecut pentru start-up-ul de maşini care se conduc singure Aurora Innovation.