Tag: transport

  • Adina Vălean a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru Transporturi a Parlamentului European

    Adina Vălean, propusă comisar european pentru transporturi, a primit aviz favorabil în Comisia pentru Transporturi a Parlamentului Uniunii Europene, au declarat, pentru Mediafax, surse politice de la Bruxelles. Au fost 36 de voturi pentru. Europarlamentarul PNL Marian Jean Marinescu a anunţat pe Twitter rezultatul în cazul Adinei Vălean. „Comisia pentru Transporturi a Parlamentului UE a acceptat desemnarea Adinei Vălean şi o recomandă pentru funcţia de comisar al transporturilor“, a scris Marian Jean Marinescu, joi, pe Twitter.

    Favorabile desemnării lui Vălean pentru această poziţie au fost grupurile europarlamentare ale PPE, S&D, „Înnoim Europa“, Identitate şi Democraţie (ID), Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) şi Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, au adăugat sursele politice. Singurii care au susţinut solicitarea unor informaţii suplimentare de la Adina Vălean au fost cei de la grupul Verzilor din PE.

    Comisia pentru Afaceri Juridice din Parlamentul European (comisia JURI) a dat aviz favorabil, în şedinţa de marţi a forului legislativ, pentru Adina Vălean, propusă comisar european pentru transporturi, dar şi pentru propunerile de comisari din partea Franţei şi Ungariei.

    Adina Vălean a primit aviz pozitiv şi din partea parlamentarilor români, după ce aceasta a fost audiată în comisiile de specialitate ale Parlamentului României.

    Votul în PE pentru Executivul UE propus de preşedintele ales Ursula von der Leyen va avea loc într-o sesiune plenară programată pe 27 noiembrie.

  • Care sunt planurile lui Bogdan Enoiu pentru afacerea cu trotinete Flow

    „Obiectivul principal este să reducem traficul într-un mod cât mai puţin poluant, care să fie rapid, facil şi care să fie accesibil ca preţ pentru ca oamenii să îl folosească. Sectorul trotinetelor electrice este extrem de dinamic din punctul de vedere al unui business activ în Bucureşti. Piaţa de ridesharing a trotinetelor electrice se află abia în primul an de activitate şi deja sunt mai mulţi jucători care se bat pe o felie de piaţă din Capitală. Noi am lansat serviciul în luna septembrie şi în oraşele Cluj şi Timişoara. Urmează ca în săptămânile viitoare să lansăm serviciul şi în Constanţa, Iaşi şi Craiova”, descrie Bogdan Enoiu, unul dintre acţionarii Flow, ţintele fixate pentru companie.

    Lansată în luna mai, aceasta oferă un serviciu de micromobilitate urbană care se bazează pe operarea unei flote de trotinete electrice oferite publicului în sistem de închiriere prin intermediul unei aplicaţii. Flow a luat naştere în luna mai a acestui an, mai exact pe data de 13, iar până în prezent deţine o flotă de 300 de trotinete electrice în Capitală, alte câteva sute de trotinete electrice în oraşele Cluj şi Timişoara şi se pregăteşte de internaţionalizare.

    „Aproape închidem un an calendaristic de operare. Rezultatele sunt mulţumitoare. Am atins săptămâna trecută 100.000 de curse în Bucureşti, ceea ce arată cât de mobil este acest serviciu. Pe străzile din Bucureşti, astăzi, sunt în jur de 300 de trotinete, dar numărul lor variază de la o zi la alta. Anul viitor încercăm să lansăm serviciul şi în Belgrad şi pe câteva insule din Grecia, dar şi în alte ţări, unde ne permite buzunarul”, a spus omul de afaceri Bogdan Enoiu. De asemenea, anul viitor, flota ce numără în prezent 300 de trotinete electrice, din Bucureşti, va ajunge la 3.000 de trotinete electrice, „în funcţie şi de cum reglementează Primăria Municipiului Bucureşti acest sector. Se lucrează cu primăria pentru o reglementare a pieţei de sharing de trotinete electrice”.

    În ceea ce priveşte încasările companiei după primul an de activitate, valoarea acestora se va ridica la aproximativ 500.000 de euro, însă investiţia în înfiinţarea şi dezvoltarea acestui business este mult mai mare, a continuat Bogdan Enoiu. „Segmentul este foarte dinamic. Serviciul pe care vrei să îl oferi utilizatorului are ca scop să îi uşureze transportul, la preţuri accesibile. Noi încercăm să schimbăm percepţia şi mentalitatea oamenilor în ceea ce priveşte mobilitatea.”

    Pentru ca trotinetele electrice să funcţioneze trebuie să fie şi încărcate, astfel că Flow a instalat în oraşele în care este prezent şi staţii de încărcare (dockuri) pentru trotinete electrice. „Noi avem şi un sistem de încărcare a trotinetelor electrice multiplu. Am atins aproape 80 de puncte de încărcare anul acesta. Obiectivul este să ajugem la minimum 150 de dockuri amplasate în cât mai multe locuri. Avem mulţi parteneri, avem o colaborare bună cu primăria, am început să instalăm şi dockuri cu panouri solare în Bucureşti, dar şi în Cluj, Timişoara şi unde urmează să mai deschidem”, a adăugat acţionarul companiei Flow.

    El susţine că sistemul de sharing al trotinetelor electrice este util în oraşele dezvoltate din cauza traficului supraaglomerat care îi obligă într-o formă sau alta pe locuitorii acestora să găsească diverse forme alternative de mobilitate.

    „Bucureştiul este sufocat practic de maşini, sunt în jur de 1-1,2 milioane de maşini. Problema traficului şi serviciilor publice şi private de transport urban trebuie rezolvată. Pe vremea mea mergeam în autobuz cu uşile deschise, ne ţineam de unde apucam că nu erau destule maşini, dar acum sunt goale, ceva se întâmplă. Soluţii sunt, trebuie să ai un flux mare de maşini şi o bandă corespunzătoare liberă între orele 7 – 9 şi 18 – 20, restul trebuie gândit în funcţie de date. Capacitatea de prelucrare a datelor acum e foarte mare şi cu puţină inteligenţă şi voinţă poţi să optimizezi foarte mult. Dacă ne uităm cu ce pierderi operează STB-ul, cumva bucureştenii subvenţionează multe lucruri. Dacă ne-am aduna resursele de inteligenţă să optimizăm toate fluxurile de date pe care le avem, să oferim o soluţie mai bună de transport, am găsi rezolvări. Putem încerca şi noi să dezvoltăm soluţii, până la urmă este oraşul nostru. Putem pune inclusiv pe maşini şi pe trotinete senzori ca să vedem exact harta de poluare din Bucureşti în timp real”, descrie acţionarul companiei Flow câteva dintre soluţiile care pot fi luate în calcul pentru încercarea redresării traficului din oraşele supraaglomerate.

    „Transportul în comun poate fi public sau privat. Ideal e să ai într-un oraş o calitate a vieţii cât mai bună, or parte din această calitate a vieţii este şi toxicitatea oraşului şi cât de mult timp petreci în trafic. Din păcate, în Bucureşti se petrece destul de mult timp în trafic şi mă gândeam la soluţii alternative/creative de transport. Obiectivul nostru este să avem o aplicaţie care să te ajute să ajungi din punctul A în punctul B cât mai ecologic, repede şi ieftin. Cred că este un dezechilibru în ceea ce priveşte folosirea mijloacelor de transport în comun. Dacă ne uităm în autobuze şi tramvaie observăm că nu sunt prea multe persoane care le folosesc, în schimb metroul este folosit intens. Însă cred că preţul unei cartele/ al unui bilet pentru transportul public este prea mic, se poate gândi un tarif care să fie cât mai aproape de realitate, cu diverse facilităţi pentru studenţi, pensionari. Dar unde sunt cele mai scumpe dezvoltări de birouri? Cele de lângă metrou.”

    În acest sens, compania Flow a introdus în aplicaţie o nouă metodă de plată, dedicată în special persoanelor care folosesc metroul ca mijloc de transport. Astfel, „când ieşi de la metrou trebuie să scanezi codul de pe cartelă cu ajutorul aplicaţiei, să deblochezi o trotinetă electrică Flow şi mergi 5 minute gratis”, explică Bogdan Enoiu cum funcţionează serviciul.

    În plus, reprezentanţii companiei Flow au în plan integrarea serviciului de sharing de autovehicule electrice în cadrul aplicaţiei de închiriere de trotinete electrice Flow, reprezentând o altă modalitate de mobilitate prietenoasă cu mediul înconjurător.

    „Încercăm să integrăm şi maşinile electrice sub aceeaşi aplicaţie. În prezent, în aplicaţie sunt disponibile 80 de maşini. Momentan sunt pentru segmentul Business to Consumer (B2C), dar planul nostru este să intrăm în segmentul Business to Business (B2B), adică să oferim pachete de mobilitate urbană pentru companii. Să le punem la dispoziţie maşini pe care să le ofere angajaţilor. Nu este uşor de gândit acest serviciu, poţi începe cu nişa de companii pe care să o lărgeşti din ce în ce mai mult, pentru că şi companiile au şi ele problema cu poluarea. Dar se poate. Banca Comercială Română (BCR) are acest serviciu pe care nu îl operează, dar l-a folosit ca modalitate de marketing mai mult. Noi o să preluăm maşinile şi serviciul şi le vom îngloba în Flow, unde vom dezvolta şi abonamente pentru companii”, a spus Bogdan Enoiu.

    De altfel, acţionarul Flow este de părere că dezvoltatorii imobiliari ar trebui să integreze în proiectele lor – de retail, rezidenţiale sau de birouri – un spaţiu dedicat autovehiculelor electrice cu staţii de încărcare şi un spaţiu cu dockuri pentru trotinete electrice ori biciclete. „Dezvoltatorii de birouri trebuie să ofere chiriaşilor ca serviciu staţii de încărcare pentru maşini electrice, staţii de încărcare pentru trotinete. Să se facă şi spaţii pentru un anumit număr de maşini electrice şi docuri pentru trotinete în cadrul proiectelor imobiliare”, a conchis Bogdan Enoiu.

    Segmentul de ridesharing de trotinete electrice a fost lansat în urmă cu aproximativ doi ani în San Francisco. În România, serviciul de sharing de trotinete electrice a ajuns la începutul anului în curs, iar după nici aproape un an de activitate piaţa acestora a fost estimată de către jucători din industrie la o valoare aproximativă de 80 de milioane de lei,  respectiv 16,8 milioane de euro.

  • Aplicaţia Clever va deveni în următoarele luni Free Now, platformă prezentă în ţări europene

    Aplicaţia Clever, care asigură servicii de transport alternativ şi taxi, va deveni în următoare luni Free Now, parte din grupul internaţional de mobilitate urbană Now, lansat de Daimler şi BMW în luna februarie a acestui an.

    Schimbarea va permite pasagerilor din România să folosească o singură aplicaţie pentru a găsi soluţii de transport, în regim de taxi sau transport alternativ, în România şi în peste 100 de oraşe din nouă ţări europene în care grupul operează – Germania, Marea Britanie, Irlanda, Spania, Portugalia, Italia, Polonia, Austria şi Suedia.

    Prima etapă a lansării Free Now în România va începe prin înrolarea şoferilor Clever existenţi din Bucureşti în noua aplicaţie, urmând ca într-o etapă ulterioară să aibă loc şi migrarea în alte oraşe în care Clever operează.

    Aplicaţia va fi în curând disponibilă şi pentru pasageri, care trebuie să o descarce din magazinele de aplicaţii ale Apple şi Google după lansarea oficială. Ulterior, aplicaţia Clever va continua să fie operaţională pentru o perioadă de timp, după care va fi înlocuită complet de noua aplicaţie Free Now.

    Clever Taxi a fost fondată de Mihai Rotaru şi Alex Dumitru în 2010 şi a fost achiziţionată de mytaxi, divizie a gru­pu­lui german Daimler în 2017, pen­tru o su­mă de peste 10 mil. euro.

    „Clever devine parte din cel mai important grup de soluţii de mobilitate din Europa, o etapă care va genera beneficii majore tuturor pasagerilor şi şoferilor noştri. Primul pas strategic în direcţia transformării aplicaţiei într-o platformă multimodală a fost realizat în luna ianuarie a acestui an, prin lansarea serviciului de transport alternativ CleverGO. Migrarea către FREE NOW este un capitol important în demersul nostru de a oferi o gamă completă de servicii de mobilitate într-o singură aplicaţie. Cu FREE NOW, pasagerii români vor putea să folosească aceeaşi aplicaţie de e-hailling oriunde în Europa. Numai în 2019, Clever a transportat peste un milion de pasageri în România, fiind cea mai descărcată aplicaţie din industrie la nivel naţional”, a declarat Andrei Frunză, CEO Clever / FREE NOW România.

    El a adăugat că firma va continua să investească în dezvoltarea soluţiilor de transport,  fie pe zona de taxi, fie de transport alternativ, reglementat recent în România.

    Free Now face parte din grupul NOW rezultat din fuziunea serviciilor de mobilitate urbană ale BMW şi Daimler.

    Celelalte verticale de business ale grupului, pe plan internaţional, sunt Share Now- serviciu de închiriere maşini direct de pe stradă, care permite clienţilor să închirieze şi să plătească pentru vehicule cu ajutorul smartphone-ului, oriunde şi oricând, Park Now – serviciu de parcare digitală prin care utilizatorii pot găsi cele mai bune soluţii pentru parcare, pot rezerva un loc şi pot gestiona timpul de parcare, având inclusiv posibilitatea să plătească electronic pentru locul de parcare ocupat, Charge Now – serviciu destinat şoferilor de maşini electrice care oferă localizare simplă şi rapidă a punctelor de încărcare electrică şi plată prin aplicaţie şi Reach Now – aplicaţie multimodală pentru servicii de transport.

    „Este un pas important în strategia noastră de extindere a portofoliului internaţional de soluţii dedicate celor 14 milioane de pasageri existenţi la nivel european. Astfel, ei vor putea folosi aplicaţia lor FREE NOW şi în România, ceea ce înseamnă potenţial de creştere a cererii pentru şoferii români. Pentru noi, FREE NOW înseamnă libertate. Libertate de mişcare atât pentru pasageri, cât şi pentru şoferi, fără grijile şi stresul cotidian. Ne dorim ca pasagerii noştri să se bucure de călătoria pe care o fac şi să lase drumul de la punctul A la punctul B în grija noastră. De asemenea, vrem ca şoferii care folosesc aplicaţia noastră să fie siguri că vor avea suficiente comenzi şi venituri pe măsură”, a spus EckartDiepenhorst, CEO al FREE NOW Europa.

    Clever este prima aplicaţie de e-hailling din România care permite plata curselor atât cash, cât şi direct din aplicaţie, prin card bancar. Aplicaţia are 30.000 de şoferi înregistraţi, peste 70 de angajaţi şi este prezentă în 20 de oraşe din ţară. În luna iunie 2017, Clever a intrat în grupul Free Now.

    Free Now a fost fondată sub numele de MyTaxi în iunie 2009 şi a fost prima aplicaţie de taxi din lume care a stabilit o legătură directă între pasagerii şi şoferii de taxi. În iulie 2019, aplicaţia MyTaxi a devenit Free Now. Cu 14 milioane de pasageri şi peste 100.000 de şoferi, aplicaţia este acum unul dintre cei mai importanţi furnizori de mobilitate urbană din Europa.

    Din februarie 2019, Free Now face parte din joint venture-ul dintre BMW şi Daimler şi are o echipă de peste 700 de angajaţi care lucrează în 26 de birouri internaţionale, furnizând servicii în peste 100 de oraşe europene. 

    Piaţa locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1.587 milioane de lei, din care piaţa de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei. Astfel, piaţa locală de ride-sharing reprezintă 21% din piaţa totală de transport urban privat, iar piaţa totală a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat şi suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalităţile tradiţionale de transport urban, conform datelor PwC.

  • Aplicaţia Yango, prinsă în ofsaid în România? Informaţiile de la Ministerul Comunicaţiilor arată că nu a primit încă aviz de funcţionare sub noua lege care intră în vigoare de la 1 noiembrie

    Serviciile de ridesharing oferite pe piaţa locală de platforma Yango, controlată de gigantul rus Yandex, se află într-o situaţie incertă pe fondul normelor OUG 49/2019 care intră în vigoare vineri, 1 noiembrie, în contextul în care nu ar fi primit încă avizul de funcţionare necesar sub noua legislaţie, potrivit datelor publicate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţonale.

    Noua legislaţie, votată încă din luna iulie, le obligă pe platformele care vor să opereze pe piaţa locală de ridesharing să obţină avize de funcţionare de la Guvern, dacă vor să mai opereze începând de mâine. De cealaltă parte le impune şoferilor o serie de standarde legale, obligaţia de a obţine atestat de transport persoane, şi autorizaţie de transport şi ecuson de la ARR.

    Contactaţi de ZF, reprezentanţii Yango în România nu au comentat până la ora transmiterii acestei ştiri.

    Potrivit datelor de la Ministerul Comuncaţiilor, Bolt şi Uber au primit un „aviz tehnic provizoriu”, în timp ce singura companie care a primit aviz tehnic „definitiv” este CleverGo, acesta fiind valabil până în octombrie 2020.

    Compania care operează platforma Yango nu apare în lista platformelor digitale avizate tehnic publicată de minister.

    Serviciul este operat de Yandex Taxi B.V., companie membră a grupului Yandex. De când a fost lansat în 2011, Yango funcţionează în 16 ţări, inclusiv Estonia, Letonia, Finlanda sau Israel. 

    Clever a anunţat săptămâna aceasta că a primit aviz tehnic definitiv. 

    „Primirea avizului tehnic definitiv este un pas important şi apreciem rapiditatea cu care Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a acordat avizele, într-un termen mai scurt decât termenul limită prevăzut de lege. Astfel, ne putem concentra în perioada următoare pe sprijinirea companiilor şi şoferilor de transport alternativ care trebuie să parcurgă, la rândul lor, procesul de autorizare”, a transmis Anca Gherle, Public Affairs Manager în cadrul Clever.

    O lege de modificare a OUG 49/2019 care include şi prelungirea termenului de confirmare pentru şoferi şi companii până la 1 februarie 2020 a fost aprobată în Parlament, însă nu s-a întrunit plenul pentru ca ea să fie trimisă spre promulgarea la preşedintele Klaus Iohannis.

    – ştire în curs de actualizare –

     

     

  • Incertitudine pe piaţa de ridesharing: Câţi şoferi CleverGo, Bolt, Uber şi Yango mai sunt astăzi în legalitate

    Astăzi, 1 noiembrie, intră în vigoare prevederile OUG 49/2019 care reglementează serviciile de ridesharing în România, însă nu toţi şoferii au avut timp să îşi obţină întreaga documentaţie necesară pentru a putea practica servicii de transport alternativ, potrivit informaţiilor din piaţă.

    Una dintre prevederile ordonanţei arată că şoferii trebuie să obţină de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) autorizaţie de transport alternativ şi un ecuson. Şoferul trebuie să poarte tot timpul la el ecusonul de transport alternativ şi copia conformă a autorizaţiei de transport. 

    Dacă pentru autorizaţie şi pentru atestatul de transport persoane şoferii au avut timp să se pregătească şi să îl obţină, potrivit surselor din piaţă problema intervine în ceea ce priveşte ecusonul de la ARR, în contextul în care ARR a început să primească cereri pentru eliberarea acestor ecusoane abia luni, 28 octombrie, cu cinci zile înainte de intrarea în vigoare a noii legislaţii.

    Mai mult, ARR îşi ia prin lege 15 zile lucrătoare la dispoziţie să răspundă solicitărilor pentru ecusoane.

    Acest ecuson trebuie pus pe faţa şi pe spatele maşinii, potrivit legislaţiei. În caz contrar, cei aproximativ 20.000 de români înscrişi ca şoferi în platformele de ridesharing, nu pot ieşi vineri pe stradă.

    Contactaţi de ZF, reprezentanţii companiei Clever anunţă că „peste 50% dintre dintre şoferii” activi ai serviciului de ridesharing CleverGo, au obţinut deja documentaţia necesară pentru funcţionare, însă aceştia nu menţionează câţi şoferi au în total.

    „Clever a obţinut aviz tehnic permanent de funcţionare ca operator al platformei digitale de transport alternativ de la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, iar în acest moment peste 50% dintre şoferii noştri activi de transport alternativ sunt autorizaţi conform legii şi pot prelua comenzi de la 1 noiembrie. Am primit şi azi documente de la companii de transport şi şoferi parteneri care îndeplinesc condiţiile de funcţionare, iar în perioada următoare Clever va sprijini direct companiile şi şoferii care nu au parcurs încă procesul de autorizare să obţină autorizaţia pentru transport alternativ”, transmit reprezentanţii Clever.

    Uber a refuzat să comenteze.

    Bolt şi Yango nu au răspuns solicitărilor ZF până la ora transmiterii articolului.

    Speranţa şoferilor a stat până astăzi în legea de modificare a OUG 49/2019 care include şi prelungirea termenului de confirmare pentru şoferi şi companii până la 1 februarie 2020. Aceasta a fost aprobată în Parlament, însă nu s-a întrunit plenul pentru ca ea să fie trimisă spre promulgarea la preşedintele Klaus Iohannis.

    Printre regulile cuprinse în noua legislaţie se numără şi faptul că platformele de ridesharing trebuie să obţină aviz tehnic de funcţionare de la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. 

    Printre celelalte prevederi se numără obligaţia ca maşina să fie deţinută ca PFA sau ca firmă şi să aibă o vechime de minim 15 ani de la data fabricaţiei. 

    Şoferii trebuie să aibă minimum 21 de ani, să deţină permis de minimum doi ani, cazier curat şi avize medicale. O altă regulă este impozitare veniturilor obţinute şi deţinerea unei case de marcat pentru plăţile cash, ori emiterea de factură electronică prin aplicaţie pentru plăţile cu cardul.

     

  • Ambiţii înalte: maşinile zburătoare, de la SF la realitate

    „Noi vom lansa sau vom avea un serviciu complet funcţional până în 2025 în mai multe regiuni din întreaga lume. Apoi, acest tip de serviciu va creşte, va creşte şi va creşte. Vorbim despre un interval de timp de aproximativ cinci până la opt ani în care taxiul aerian va deveni cu siguranţă un serviciu mass-market. Vor fi mai multe concepte pentru acest tip de serviciu”, a explicat pentru Business Magazin Patrick Nathen, cofondator al start-up-ului german Lilium, care până acum a testat mai multe prototipuri de avioane electrice cu două sau cinci locuri.

    Povestea Lilium începe în 2015, când membrii echipei – Daniel Wiegand, Sebastian Born, Patrick Nathen şi Matthias Meiner – s-au întâlnit în timp ce studiau la Universitatea Tehnică din München. Cei patru aveau un vis comun: să revoluţioneze modul în care călătorim zi de zi în oraşe, cum ar fi de acasă la birou, sau între localităţi apropiate, într-un timp mult mai scurt şi evitând aglomeraţia din traficul auto.

    „Aşa că am început această companie în urmă cu aproximativ cinci ani, dar firma a fost înfiinţată oficial acum patru ani şi jumătate. Până acum am realizat mai multe prototipuri. Primul nostru prototip a fost un avion mic din lemn, iar la scurt timp, câteva săptămâni, a urmat modelul cu două locuri cu care am demonstrat că realizarea acestui tip de avion este posibilă. Proiectarea aeronavei cu două locuri a durat aproximativ doi ani şi jumătate, iar apoi ne-a luat încă pe atât până am realizat aeronava cu cinci locuri pe care o avem acum prezentată pe site”, a povestit el.
    Aeronava cu cinci locuri construită de start-up-ul german, numită Lilium Jet, are o cabină în formă de ou, iar aripile sunt echipate cu 36 de motoare electrice cu reacţie. Acestea se înclină pentru decolarea verticală, iar apoi se deplasează înainte pentru zborul orizontal. Aeronava Lilium Jet nu are coadă, cârme, elice sau cutie de viteze. Atunci când va fi complet funcţional, Lilium Jet va avea o autonomie de 300 de kilometri şi o viteză maximă de 300 km/oră, potrivit prezentării aeronavei de pe site-ul companiei.

    „Primele prototipuri de aeronavă au fost realizate de noi (cei patru fondatori – n. red.). Am construit cele două aeronave cu locuri şi tehnologia cu care am demonstrat că funcţionează conceptul cu o echipă de aproximativ 30 de oameni. A fost un timp extrem de scurt pentru a construi ceva de genul acesta cu o echipă destul de mică”, a punctat el.

    Care au fost însă provocările cu care s-au confruntat fondatorii Lilium în construirea aeronavei pentru serviciul de taxi aerian? „Cred că cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este subestimarea obiectivului acestui concept, dar şi să construim efectiv compania – aeronava, aeroportul necesar.”

    Până acum, nevoia de finanţare pentru dezvoltarea acestui start-up a fost acoperită, Lilium reuşind să obţină până în prezent investiţii totale de peste 100 milioane de euro. Începutul a fost însă pe cont propriu, iar primele finanţări nu au constat în sume considerabile, ci mai degrabă în oferirea spaţiului de lucru şi a altor servicii necesare funcţionării unei companii.

    „La început, noi, fondatorii, am făcut totul pe cont propriu. Ne-am aflat în câteva incubatoare mici din Germania de la care am primit finanţare în ceea ce priveşte spaţiul de birou şi sprijinul general, dar a fost în gama de cifre mai mici. Prima investiţie pe care am luat-o a fost de 500.000 de euro, chiar înainte de prezentarea aeronavei cu două locuri. Apoi am obţinut o finanţare de 10 milioane euro, investiţie de seria A, de la Atomico. Iar cea de-a treia investiţie a fost de serie B şi s-a situat la 90 de milioane euro”, a menţionat Patrick Nathen, adăugând că cea mai recentă finanţare a fost acordată de gigantul chinez Tencent chiar înainte de a dezvolta aeronava cu cinci locuri.

    Printre investitorii Lilium se numără şi LGT – cel mai mare grup de private banking şi asset management din lume, care este deţinut şi administrat de o familie antreprenorială: casa princiară din Liechtenstein – şi Obvious Ventures şi Freigeist – un fond de investiţii privat ai cărui fondatori vizionari au investit în companii ce au creat tehnologii disruptive precum Wunderlist (cumpărată de Microsoft), MyTaxi (achiziţionată de Daimler) şi KaufDa (cumpărată de Axel Springer).

    Start-up-ul german a realizat deja primul test cu aeronava Lilium Jet de cinci locuri, însă încă mai lucrează la dezvoltarea acesteia pentru a primi aprobările necesare astfel încât să poată opera zboruri.

    „Nu putem estima o dată anume pentru când vom primi aprobările necesare. Desigur, avem anumite planuri şi negociem foarte intens cu autorităţile care ne sprijină foarte mult. Ceea ce ştim însă acum este faptul că în 2025 vrem să avem serviciul complet funcţional pentru mai multe regiuni din întreaga lume. Iar acest lucru ne impune, desigur, să lansăm cât mai repede serviciul, însă depinde de o serie de factori – deciziile luate de partenerii noştri de tehnologie, dar şi de autorităţi în sine. Aşadar, cel mai probabil vom primi aprobările de funcţionare la începutul lui 2020”, a explicat el. Start-up-ul german trebuie să îndeplinească standardele de siguranţă ale organismelor guvernamentale independente precum Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aeriană (EASA) sau Autoritatea Federală pentru Aviaţie (FAA) pentru a primi aprobarea de funcţionare.

    Actuala aeronavă, Lilium Jet de cinci locuri, este de altfel baza modelului pe care start-up-ul german îl va certifica şi lansa în cele din urmă pe piaţă. Acesta mai necesită însă îmbunătăţiri, inclusiv la partea de siguranţă.

    Pentru moment, finanţarea obţinută de Lilium este suficientă, însă pentru a putea avea o producţie în masă a acestui tip de aeronavă, astfel încât serviciul de taxi aerian să poată fi lansat în întreaga lume, start-up-ul german mai are nevoie de finanţare suplimentară.

    Care este mai exact modelul de business al Lilium? Start-up-ul vrea ca serviciul de taxi aerian să fie asemenea Uberului. Astfel, cei care vor dori să ajungă rapid dintr-o parte în alta a oraşului sau la aeroport evitând aglomeraţia din traficul auto vor putea comanda direct din aplicaţia Lilium dedicată pentru smartphone-uri un taxi aerian la costuri accesibile. Spre exemplu, o persoană ar putea ajunge din centrul Manhattanului la Aeroportul Internaţional JFK în mai puţin de 10 minute pentru circa 70 de dolari. În prezent, compania Blade, care îşi face reclamă ca fiind „Uber pentru elicoptere”, oferă aceeaşi cursă pentru 195 dolari.

    SUA este una dintre cele mai pretabile pieţe pentru acest tip de serviciu, însă şi ţările din Europa reprezintă o oportunitate de dezvoltare.
    „În prezent ne concentrăm pe dezvoltarea tehnologiei, aşa că este prea devreme pentru a numi exact pieţele sau oraşele pe care le vom viza deoarece, aşa cum am mai menţionat, lansarea serviciului depinde de o multitudine de factori. Avem desigur o imagine foarte clară asupra a ceea ce vrem să facem şi cum ar trebui să fie, precum şi asupra celei mai bune strategii din punctul de vedere al companiei noastre, dar în prezent ne axăm cu precădere asupra extinderii anvelopei de zbor şi a tehnologiei dezvoltate”, a răspuns Patrick Nathen la întrebarea legată de primele pieţe pe care Lilium va lansa serviciul de taxi aerian. „În ceea ce priveşte cantitatea de aeronave pe care dorim să le producem, desigur, vrem să fim la nivelul de taxi, însă aerian, conform misiunii noastre de a face serviciile de mobilitate aeriană accesibile oricui, oriunde şi oricând. Ca atare, nu putem produce doar două aeronave pe an, însă nici nu este realist să zicem că vom produce zeci de mii de avioane chiar din primul an. Aşadar, numărul de aeronave va fi undeva între cele două extreme, însă suficient pentru a putea să oferim serviciul în oraşele pe care vrem să le conectăm”, a completat el.

    Practic, pe lângă utilizarea Lilium Jet ca mijloc de transport în oraşele mari şi aglomerate, serviciul de taxi aerian propus de start-up-ul german este şi o modalitate de transport pentru oraşele mai mici şi/sau izolate care în prezent nu au infrastructura şi fondurile necesare pentru construirea unui aeroport. Astfel, serviciul de taxi aerian va ajuta inclusiv la dezvoltarea economică a unor regiuni.

    În prezent, Lilium are parte de sprijin politic în München, unde se află sediul său central, precum şi din partea industriei aerospaţiale din Uniunea Europeană.

    „Ne-ar plăcea să începem din Europa – este o piaţă mare. Trebuie să vedem unde vom lansa iniţial serviciul, însă sperăm ca ţările din Europa să se numere printre primele”, a punctat Patrick Nathen.

    Lilium nu este însă singura companie care proiectează taxiuri aeriene, în prezent fiind în dezvoltare peste 100 de concepte diferite pentru aeronave electrice în întreaga lume. Printre acestea se numără Joby Aviation şi Kitty Hawk, precum şi modele de la Airbus, Boeing şi Bell, care a încheiat un parteneriat cu Uber.

    Patrick Nathen va fi prezent la ediţia de anul acesta a evenimentului Future Summit, care va avea loc pe 28 noiembrie.

     

  • Reglementarea ridesharing-ului: Clever anunţă că este prima platformă care a primit de la Guvern aviz de funcţionare pentru transport alternativ, într-o piaţă în care se luptă cu Yango, Uber şi Bolt

    Clever anunţă că este prima platformă digital din România care a primit aviz tehnic definitv ca operator al platformei digitale de transport alternative de la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţiilor, într-o piaţă în care se luptă cu platforme precum Yango, Uber şi Bolt.  

    „Primirea avizului tehnic definitiv este un pas important şi apreciem rapiditatea cu care Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a acordat avizele, într-un termen mai scurt decât termenul limită prevăzut de lege. Astfel, ne putem concentra în perioada următoare pe sprijinirea companiilor şi şoferilor de transport alternativ care trebuie să parcurgă, la rândul lor, procesul de autorizare. Înrolarea şoferilor de transport alternativ este deja în curs de desfăşurare, totul ca, de la 1 noiembrie, pasagerii să continue să beneficieze de serviciile noastre de mobilitate urbană ca şi până acum”, a spus Anca Gherle, Public Affairs Manager în cadrul Clever.

    Piaţa locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1.587 milioane de lei, din care piaţa de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei. Astfel, piaţa locală de ride-sharing reprezintă 21% din piaţa totală de transport urban privat, iar piaţa totală a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat şi suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalităţile tradiţionale de transport urban, conform datelor PwC.

    Potrivit noii legislaţii, toate aplicaţiile de transport alternativ trebuie să obţină avizul tehnic de la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale până la data de 1 noiembrie 2019, pentru a putea continua să-şi desfăşoare activitatea în România. Totodată, şoferii trebuie să obţină o autorizaţie pentru transportul alternativ de la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române din judeţul sau municipiul de care aparţin şi să se asigure că îndeplinesc o serie de condiţii prevăzute de lege.

    Clever are în prezent peste 30.000 de şoferi înregistraţi, atât pentru serviciile de taxi, cât şi pentru cele de transport alternativ.

     

  • O afacere care merge ca pe roate: Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice a ajuns la 17 mil. euro în România

    Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice – trotinete şi biciclete electrice – a fost estimată anul acesta la o valoare aproximativă de 80 de milioane de lei (16,8 milioane de euro), spun reprezentanţii companiilor care pun la dispoziţia populaţiei astfel de mijloace de transport.

    La nivel global, această piaţă a luat naştere în urmă cu aproximativ doi ani, când jucători de profil au început să ofere aceste servicii în ţări dezvoltate. Piaţa locală a trotinetelor electrice a început să se contureze la începutul acestui an, când jucători internaţionali, precum Lime, şi alte companii locale precum Flow sau Wolf-e Rides, ce oferă servicii de închiriere a trotinetelor electrice, au început să împrăştie prin Capitală şi prin alte oraşe mai dezvoltate din România, precum Cluj, astfel de mijloace de transport.

    „Avem o conversie foarte bună a celor care o testează o dată şi apoi continuă să folosească trotineta Lime constant. Asta înseamnă că cei care încearcă trotineta electrică descoperă că este un mod mai curat, mai plăcut şi mai eficient de a ne deplasa prin oraş. Utilitatea dar şi faptul că suntem mult mai responsabili faţă de mediu vor influenţa pozitiv creşterea numărului de utilizatori. În acelaşi timp, un factor important ţine de infrastructură. Trotinetele electrice pot fi folosite pe benzile de biciclete şi pe carosabil”, a explicat pentru Business MAGAZIN Luca Mateescu, operational manager în cadrul Lime România.

    O afacere care merge ca pe roate: Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice a ajuns la 17 mil. euro în România 

  • Încotro merg trotinetele electrice?

    i eu mergeam cu trotinete electrice închiriate, dar am ales să îmi cumpăr propria trotinetă, pentru că o folosesc foarte des. Spre exemplu, las maşina la intrarea în Bucureşti, scot trotineta din portbagaj şi continuu drumul”, a adăugat bărbatul care folosea propria trotinetă electrică, care şi-a luat zborul apoi pe trecerea de pietoni.

    Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice – trotinete şi biciclete electrice – a fost estimată anul acesta la o valoare aproximativă de 80 de milioane de lei (16,8 milioane de euro), spun reprezentanţii companiilor care pun la dispoziţia populaţiei astfel de mijloace de transport. La nivel global, această piaţă a luat naştere în urmă cu aproximativ doi ani, când jucători de profil au început să ofere aceste servicii în ţări dezvoltate. Piaţa locală a trotinetelor electrice a început să se contureze la începutul acestui an, când jucători internaţionali, precum Lime, şi alte companii locale precum Flow sau Wolf-e Rides, ce oferă servicii de închiriere a trotinetelor electrice, au început să împrăştie prin Capitală şi prin alte oraşe mai dezvoltate din România, precum Cluj, astfel de mijloace de transport.

    „Avem o conversie foarte bună a celor care o testează o dată şi apoi continuă să folosească trotineta Lime constant. Asta înseamnă că cei care încearcă trotineta electrică descoperă că este un mod mai curat, mai plăcut şi mai eficient de a ne deplasa prin oraş. Utilitatea dar şi faptul că suntem mult mai responsabili faţă de mediu vor influenţa pozitiv creşterea numărului de utilizatori. În acelaşi timp, un factor important ţine de infrastructură. Trotinetele electrice pot fi folosite pe benzile de biciclete şi pe carosabil”, a explicat pentru Business MAGAZIN Luca Mateescu, operational manager în cadrul Lime România.

    Mobilitatea urbană electrică pe două roţi este prezentă la nivel individual de mult timp în Bucureşti şi alte oraşe mari din România, trendul fiind într-o expansiune accelerată de când jucătorii de profil şi-au făcut simţită prezenţa în piaţă, observă Ciprian Păltineanu, partener al firmei locale Wolf-e. „Potenţialul acestei pieţe este foarte mare. Va fi un ritm accelerat de creştere în următorul an şi aici mă refer atât la piaţa serviciilor de e-scooter sharing, cât şi la piaţa de retail (utilizatorii finali care vor dori să-şi cumpere propriile trotinete electrice). Deşi nu ne considerăm concurenţi direcţi cu piaţa de retail a trotinetelor, există o zonă în care noi creăm nevoia, fiind deci promotorii acestei metode de transport”, adaugă Păltineanu.

    Potrivit lui, utilizatorii încearcă serviciul Wolf-e – care este de commuting, ei abordând nevoia urgentă de transport urban – dar îşi dau seama cât este de comod, modern şi cool acest tip de transport, iar apoi vor să aibă trotinete personale pentru divertisment, pentru timpul lor liber.

    „Dacă ne referim doar la Bucureşti, care are o densitate a populaţiei de aproximativ 10.000 locuitori/kmp, una dintre cele mai mari din Europa, ne putem da seama de potenţialul de dezvoltare a pieţei şi nevoia de commuting rapid şi convenabil”, a explicat reprezentantul companiei Wolf-e pentru Business MAGAZIN de ce întrezăreşte un potenţial atât de mare pe piaţa trotinetelor electrice.

    Omul de afaceri Bogdan Enoiu, unul dintre acţionarii start-up-ului românesc Flow, axat pe sisteme de trotinete electrice, este de părere că oamenii sunt tentaţi să folosească aceste mijloace de transport pentru că oferă mai multe avantaje, cel mai important fiind rapiditatea cu care se deplasează, având în vedere că traficul din Bucureşti nu mai are suflu de ceva timp. „Eu cred că încă învăţăm ce înseamnă trotinetele electrice. Pentru tineri este cool, practic, rapid. Te descurci singur, eşti responsabil şi nu trebuie să ai grija ei atunci când ajungi la destinaţie”, a enumerat Bogdan Enoiu avantajele pe care le vede în utilizarea unei trotinete electrice ca mijloc de transport.

    Reprezentanţii din industrie mai observă că, pe lângă faptul că aceste mijloace de transport sunt uşor de folosit şi aduc mai multe avantaje la nivel personal, au un impact pozitiv şi asupra societăţii – spre exemplu nu poluează. „La nivel personal menţionăm ca principal avantaj economia de timp. Să nu uităm de componenta de well-being. Avem feedback din piaţă de la utilizatorii care au birourile în nord care ne spun că ajung cu metroul până într-un punct, considerând că abia atunci când pornesc trotineta îşi încep ziua. Adoră să petreacă în aer liber câteva minute în bătaia vântului în drum spre birou. Acela este momentul lor de conectare cu oraşul”, spune Ciprian Păltineanu. Pe de altă parte, un dezavantaj este reprezentat de faptul că infrastructura din Capitală nu permite utilizatorilor de trotinete electrice să meargă în siguranţă cu acestea.

    „Dezavantajele le menţionăm în contextul în care oraşul Bucureşti nu este încă pregătit pentru un astfel de sistem de transport alternativ, de fapt pentru niciun fel de transport alternativ. Sigur şi prietenos putem spune că Bucureştiul este doar în zona sectorului 1 şi zona de nord, unde există piste speciale, acolo poţi merge foarte rapid şi uşor între diferite locuri. Suntem încrezători că autorităţile locale vor îmbunătăţi infrastructura de care avem nevoie pentru serviciile de mobilitate urbană de tip first mile / last mile, în toate zonele metropolitane”, a continuat Ciprian Păltineanu.

    În această privinţă, în luna iunie a fost depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege ce prevede definirea trotinetelor electrice ca fiind un vehicul cu două-trei roţi, care nu depăşeşte viteza de 40 km/oră şi care este echipat cu un motor electric a cărui putere nominală continuă maximă nu depăşeşte 2 kW. Prin acest proiect de lege, trotinetele electrice vor putea fi utilizate pe pista de biciclete. De altfel, potrivit proiectului, pentru a conduce o trotinetă electrică pe drumurile publice utilizatorii trebuie să aibă vârsta de cel puţin 14 ani, să poarte obligatoriu cască de protecţie şi să echipeze vehiculul cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizante-fluorescente.

    „Susţinem reglementarea şi vrem să vedem o dezvoltare a modalităţilor de mobilitate alternativă în oraşele noastre. Este adevărat că acest lucru ţine foarte mult şi de infrastructură, de creşterea numărului de piste de bicicletă, dar ţine foarte mult şi de educaţie şi de respectarea regulilor de circulaţie. Să ajuţi oamenii să se deplaseze prin oraş este o imensă provocare, iar noi suntem deschişi colaborării şi participării la această soluţie. În acest sens, am organizat în Bucureşti mai multe evenimente First Ride Academy destinate utilizatorilor începători”, a menţionat reprezentantul Lime. Totuşi, un alt element care constituie un dezavantaj este educaţia populaţiei în legătură cu utilizarea acestor mijloace de transport. Astfel, având în vedere că serviciul de închiriere de trotinete a fost adoptat de categorii diverse de utilizatori, companiile se confruntă şi cu acte de vandalism sau furt.

    „Au fost incidente, însă mai puţin de 1% din totalul flotei noastre de trotinete electrice (1.000) au fost ţinta unor acţiuni de vandalism şi furt. Ne bazăm pe bunul simţ şi pe comportamentul responsabil al oamenilor. Oamenii ar trebui să înţeleagă că trotinetele electrice Lime nu pot fi utilizate altfel şi nu pot fi revândute. Lime produce propriul model personalizat, ceea ce înseamnă că dacă cineva ar încerca să fure o piesă din trotineta electrică, nu s-ar potrivi pe niciun alt model. Toate piesele din trotinetele noastre sunt dimensionate şi proiectate personalizat. Nu merită să rişti să furi o trotinetă electrică Lime. Lucrăm foarte bine cu autorităţile şi am raportat toate incidentele la poliţie, regulă faţă de care suntem foarte stricţi”, a precizat Luca Mateescu, care spune că acest model de ridesharing ar putea contribui la decongestionarea traficului din Bucureşti şi din oraşele aglomerate din România.

    „Modelul nostru de afaceri ar putea contribui la reducerea blocajelor din traficul bucureştean. Bucureştiul este un oraş foarte aglomerat şi dinamic şi are nevoie de o opţiune pentru micromobilitate – multe călătorii de tip ridesharing ar putea fi înlocuite cu trotinete electrice”, adaugă reprezentantul Lime. Lansată în septembrie 2017 în Statele Unite, compania Lime deserveşte în prezent peste 120 de oraşe din peste 30 de ţări de pe cinci continente şi îşi propune să reinventeze viaţa urbană prin intermediul acestui tip de mobilitate. Conform datelor companiei, la nivel internaţional una din patru călătorii cu Lime înlocuieşte o deplasare cu maşina, ceea ce înseamnă că utilizatorii de Lime sunt direct responsabili de evitarea a peste 40 de milioane de kilometri parcurşi cu maşina.

    Lime a intrat în Bucureşti în prima parte a anului din dorinţa de a contribui la transformarea Bucureştiului într-un oraş în care să te poţi deplasa cu uşurinţă. Este un oraş aglomerat care în fiecare an intră în topurile de trafic intens, iar trotinetele electrice sunt o soluţie viabilă de transport – o modalitate plăcută, sustenabilă şi eficientă de a călători prin oraş în interes de serviciu sau personal. Conform rezultatelor unui sondaj realizat de către companie în rândul utilizatorilor activi, Lime a înregistrat sute de mii de călătorii în primele luni de activitate în Bucureşti, dintre care peste 100.000 de călătorii au fost făcute în locul utilizării automobilelor, potrivit reprezentanţilor companiei. La nivel local, Lime deţine în prezent o flotă de 1.000 de trotinete electrice pe piaţa din Bucureşti. „Ne-am luat angajamentul să menţinem activă o flotă de 1.000 de trotinete, prin optimizarea cât mai bună a plasării trotinetelor pe stradă şi prin eficientizarea procesului de încărcare”, a menţionat Luca Mateescu.

    De altfel, prezenţa mai multor operatori activi pe piaţă face educarea publicului mult mai uşoară (evident, dacă operatorii investesc în educarea comunităţii), totodată creând premisele unei calităţi mai ridicate a serviciilor (cu siguranţă în cazul operatorilor care îşi operează propria infrastructură de plasare, încărcare şi mentenanţă a flotei de trotinete electrice).
    „Concurenţa pentru noi nu înseamnă încrâncenare, din contră, noi credem că o concurenţă sănătoasă între operatorii care respectă normele legale şi de afaceri ne va ajuta să aducem îmbunătăţiri majore oraşelor în care operăm aceste businessuri”, spune reprezentantul Wolf-e.

    Compania Wolf-e operează în prezent „câteva sute de trotinete electrice”, urmând să ajungă la o flotă de 1.000 de trotinete (de mai multe generaţii, inclusiv cele made in Romania) în sistem sharing. „Până la acest moment avem peste 18.500 de persoane care au folosit cel puţin o dată aplicaţia Wolf-e. Rata de creştere este ascendentă, având în vedere că avem cinci luni de când funcţionăm”, a adăugat Ciprian Păltineanu.

    De altfel, şi compania Flow are în plan să ajungă să opereze o flotă de 1.000 de trotinete electrice pe piaţa din Bucureşti, chiar să îşi extindă prezenţa şi în alte oraşe dezvoltate din România, precum şi în alte ţări.

    „Încercăm să servim în primul rând bucureşteanul, tinere, tineri, corporatişti, dar ne uităm şi la ţările din jur. Planul de dezvoltare pentru 2020 este să sărbătorim extinderea în mai multe ţări sau măcar în una. Dar vrem ca mai întâi să facem bine Capitala şi alte oraşe din România. Dispunem de resurse băneşti mai mici decât alţi competitori şi avem şi un model de business diferit, spre exemplu, avem şi docuri de încărcare. Consider că fiecare oraş e altfel, până la final de an vom fi prezenţi şi în alte oraşe. Estimăm un orizont de trei ani pentru dezvoltare”, a spus Bogdan Enoiu.

    Trotinetele Flow sunt achiziţionate din China, iar costul unei trotinete care are integrat şi un hardware special pentru acest sistem de sharing este de 500 de euro. Compania are în plan dezvoltarea prin franciză, printr-un model în care un potenţial francizat poate primi un pachet de 10 trotinete şi informaţii despre cum funcţionează sistemul şi cum trebuie gestionat acest sistem, contra unei sume de bani, iar pe plan local francizatul îşi poate dezvolta o microreţea de trotinete electrice. Potrivit lui Bogdan Enoiu, profilul utilizatorului de Flow este reprezentat de persoane cu vârste între 18 şi 35 de ani, de ambele sexe, cu precădere din mediul IT sau din industria de servicii. În ceea ce priveşte aşteptările reprezentanţilor companiilor ce oferă servicii de închiriere de trotinete electrice, aceştia sunt de părere că piaţa va cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă în anii ce vin, având în vedere că şi autorităţile române încearcă prin diferite legi să „controleze” traficul din Bucureşti.

    „Peste cinci ani cred că vom asista la începutul erei electrice cu adevărat. Acum se face mult pionieriat în zona transportului urban electric alternativ, dar în curând va deveni o normalitate. În urmă cu peste 100 de ani Henry Ford fundamenta revoluţionarea modului de transport şi de viaţă, iar acum începe o nouă etapă, cea a transportului electric, în care utilizarea eficientă a timpului cetăţeanului şi a spaţiului localităţii primează, mai ales în zone urbane cu entropie ridicată. Suntem, ca societate, într-un punct de inflexiune, pe care îl vom conştientiza după aceşti 5-10 ani. Când eşti în mijlocul schimbării tinzi să nu poţi vedea şi conştientiza totul, apoi, privind în urmă, observi cât de clar a fost trendul dezvoltării şi parcursul său”, crede Ciprian Păltineanu.

    „Există potenţial de creştere. Tehnologia a dus micromobilitatea un pas înainte prin apariţia bicicletelor şi a trotinetelor electrice. Existenţa trotinetelor în oraş sprijină concret trecerea la mobilitatea inteligentă a oraşului. Cu toţii ne dorim dezvoltarea infrastructurii de transport urbane şi a implementării unui sistem de transport modern, eficient economic, flexibil, sustenabil, sigur, cu impact redus asupra mediului, care să asigure conectarea populaţiei în Bucreşti. Am început cu aproximativ 1.000 de trotinete electrice şi pe viitor vom analiza cererea consumatorilor şi ne vom asigura că avem suficiente trotinete electrice pe străzi pentru a acoperi cererea respectivă”, spune Luca Mateescu. „Vom vedea dezvoltări spectaculoase. Încercăm să ţinem pasul cu America, dezvoltăm tehnologia atât la nivel de hardware cât şi la nivel de sofware pentru aceste produse pentru a fi pregătiţi să facem faţă cererii care va creşte în anii ce vin”, a menţionat Bogdan Enoiu.

  • Proiect: Reduceri de 50% la transport pe perioada vacanţei pentru studenţii români din Diaspora

    PSD a depus un proiect de lege pentru modificarea Legii Educaţiei Naţionale privind reducerile de transport pentru studenţi. Astfel, studenţii cu burse la studii universitare în străinătate vor avea dreptul la reduceri de minimum 50% pe perioada vacanţei şi la o cursă gratuită dus-întors cu trenul.

    Potrivit proiectului de lege, articolului 205 din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011 i se mai adaugă un alineat care prevede că studenţii bursieri la universităţi din afara ţării care se află pe perioada vacanţei în Româna, beneficiază de tarif redus cu minim 50% pentru transportul local în comun, subteran sau de suprafaţă, precum şi pe mijloacele de transport intern auto, feroviar şi naval.

    De asemenea, se mai adaugă un alineat nou care prevede că studenţii care au obţinut bursă de studii universitare şi post-universitare în străinătate, beneficiază de gratuitate la o singură călătorie, dus-întors, la transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

    Totodată, prin această propunere legislativă se face precizarea clară a obligativităţii acordării reducerii de transport în comun, de minimum 50%,în timpul anului universitar, pentru studenţi, atât pentru mijloacele de transport terestru cât şi subteran.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro