BusinessMagazin

Tag: teren

  • Oraş care oferă o slujbă şi două hectare de teren oricui acceptă să se mute acolo

    Cape Breton e o insulă mică aflată la capătul estic al regiunii Nova Scotia, în Canada. The Farmer’s Daughter Country Market, brutărie şi magazin general, este principalul busines din zonă şi încearcă să se extindă. În principiu, ei au toate lucrurile de care au nevoie, cu o singură excepţie: oamenii.

    Această insulă, cu natura sa unică şi un mediu înconjurător sănătos, are foarte multe de oferit: există multe locuri de interes turistic, cluburi de copii, biserici şi altele. Populaţia actuală este de 150.000 de oameni, dar este în scădere de ani buni.

    După ce au angajat toată forţa de muncă disponibilă local, cei de la The Farmer’s Daughter Country Market au postat pe pagina de Facebook un anunţ care pare prea bun pentru a fi adevărat: orice persoană dispusă să se mute în oraş va primi un loc de muncă şi două hectare de teren.

    Singura piedică pare a fi legea din Canada, care spune că doar rezidenţii statului nord-american pot aplica pentru o astfel de poziţie; sigur, o carte verde poate rezolva însă această problemă, iar pentru a obţine cartea verde rezidenţii au nevoie de două lucruri: o invitaţie de la un angajator canadian, aprobată de Ministerul Muncii, şi un permis temporar de muncă care se obţine după obţinerea vizei.

    Sursa: Brightside.me

  • Iniţiativă emoţionantă: Un copil îi oferă primarului un teren al părinţilor pentru construirea unui loc de joacă

     Soţii Şerbănescu din localitatea argeşeană Bradu deţin un teren în apropierea locuinţei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Pentru că terenul nu este folosit, copilul celor doi, în vârstă de 11 ani, s-a gândit să îi dea o întrebuinţare. Astfel, i-a făcut o propunere inedită edilului Florin Frătică, postându-i un mesaj pe pagina de socializare prin care îi spune că donează terenul pentru construirea unui loc de joacă.

    Băiatul susţine că părinţii altor copii îi vor veni în sprijin, pentru ca astfel micuţii din zonă să nu mai fie expuşi accidentelor rutiere şi să se poată juca în siguranţă, în zonă lipsind un loc special amenajat pentru ei.

    “Mă numesc Alexandru Şerbănescu, am 11 ani şi locuiesc pe Strada Cornului. Eu şi tatăl meu ne-am gândit la ceva. Cum pe strada noastră s-au tot mutat familii cu mulţi copii (26), aţi putea construi un loc de joacă şi ştiu locul perfect: în faţa casei mele (33A) este un teren în formă de triunghi, nefolosit. Eu aş putea dona un loc de joacă din lemn (căsuţă şi leagăne ). Tatăl meu ar sponsoriza cu benzina pentru tuns iarba. Alin, noul vecin, are un copil mic şi sigur va supraveghea video locul de joacă propus”, scrie Alexandru pe pagina edilului localităţii Bradu, Florin Frătică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iniţiativă emoţionantă: Un copil îi oferă primarului un teren al părinţilor pentru construirea unui loc de joacă

     Soţii Şerbănescu din localitatea argeşeană Bradu deţin un teren în apropierea locuinţei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Pentru că terenul nu este folosit, copilul celor doi, în vârstă de 11 ani, s-a gândit să îi dea o întrebuinţare. Astfel, i-a făcut o propunere inedită edilului Florin Frătică, postându-i un mesaj pe pagina de socializare prin care îi spune că donează terenul pentru construirea unui loc de joacă.

    Băiatul susţine că părinţii altor copii îi vor veni în sprijin, pentru ca astfel micuţii din zonă să nu mai fie expuşi accidentelor rutiere şi să se poată juca în siguranţă, în zonă lipsind un loc special amenajat pentru ei.

    “Mă numesc Alexandru Şerbănescu, am 11 ani şi locuiesc pe Strada Cornului. Eu şi tatăl meu ne-am gândit la ceva. Cum pe strada noastră s-au tot mutat familii cu mulţi copii (26), aţi putea construi un loc de joacă şi ştiu locul perfect: în faţa casei mele (33A) este un teren în formă de triunghi, nefolosit. Eu aş putea dona un loc de joacă din lemn (căsuţă şi leagăne ). Tatăl meu ar sponsoriza cu benzina pentru tuns iarba. Alin, noul vecin, are un copil mic şi sigur va supraveghea video locul de joacă propus”, scrie Alexandru pe pagina edilului localităţii Bradu, Florin Frătică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucruri mai puţin ştiute despre casa de 123 de milioane de dolari a lui Bill Gates – GALERIE FOTO

    Cel mai bogat om din lume a stabilit recent un nou record pentru averea sa, ajunsă acum la 90 de miliarde de dolari. Bill Gates deţine diverse proprietăţi, inclusiv Compania Feroviară Naţională din Canada şi Ecolab. Casa sa este considerată una dintre cele mai frumoase din zonă, iar motivele sunt suficiente.

    Gates a cumpărat terenul în 1988 pentru 2 milioane, iar astăzi valoarea proprietăţii a ajuns la 123 de milioane de dolari. La construcţia casei au lucrat 300 de muncitori, inclusiv 100 de electricieni.

    Pentru a reduce costurile cu încălzirea, casa se foloseşte din plin de mediul înconjurător, reglând astfel constant temperatura.

    Dacă oaspeţii nu sunt mulţumiţi de operele de artă de pe perete, acestea pot fi înlocuite de altele în mai puţin de un minut, graţie unui sistem avansat instalat în fiecare cameră. Piscina interioară are propriul sistem subacvatic de muzică, iar oaspeţii pot înota pe sub un perete de sticlă pentru a ieşi în piscina exterioară. Sala de recepţii este şi ea uriaşă şi poate primi până la 200 de invitaţi.

    Cel de-al doilea cel mai bogat om din lume, mogulul spaniol Amancio Ortega, se află la o distanţă de 13,5 miliarde de dolari distanţă de Bill Gates, potrivit Indexului de Miliardari Bloomberg.

    Cele 90 de miliarde de dolari îi egalează valoarea co-fondatorului gigantului Microsoft cu 0,5 procente din valoarea totală a produsului intern brut al Statelor Unite ale Americii.

    Sursa: Bigpicture.ru

  • Un olandez născut în Indonezia a ales România să construiească locuinţe de lux pentru fermierii viitorului

    „Românii nu agreează ideea de cooperativă pentru că îi trimite cu gândul la comunism. De fapt, cooperativa ar putea fi o companie privată ce colaborează cu oamenii pentru realizarea unei economii locale puternice“, susţine Mark Koops, care dezvoltă într-un sat braşovean un proiect rezidenţial, Valley 21. „Dacă asta e bucata ta de pământ şi faci treabă bună pe ea, nu trebuie să produci doar pentru tine, ci poţi face mai mulţi bani“, spune zâmbind Mark Koops, care este încredinţat că asocierea fermierilor este soluţia perfectă pentru dezvoltarea afacerilor lor. A ales pentru proiectul său o vale din partea nordică al Munţilor Ciucaş, în apropiere de localitatea Vama Buzăului, care îşi propune să fie un model al viitorului din punct de vedere rezidenţial: îmbină tehnologia de ultima oră cu soluţii ecologice eficiente, precum pereţi din lemn, apă de izvor, alimentarea cu energie de la panourile solare sau încălzire cu materiale regenerabile. 

    Complexul va reuni pe 68 de hectare tot atâtea locuinţe individuale, cu suprafeţe cuprinse între 92 mp şi 118 mp, şi un centru de facilităţi. Preţurile pornesc de la 167.500 euro, pentru casele cu 98 mp şi vor ajunge la 285.000 de euro în cazul celor de 118 mp. Atât arhitectura proiectului, cât şi soluţiile alese pentru accesul la utilităţi vizează un consum minim de energie şi un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător. Proprietarii viitorului complex vor primi odată cu casele de vacanţă un hectar de teren aferent şi o privelişte diferită pentru fiecare dintre cele 68 de locuinţe.

    Arhitecţii au gândit aşezarea caselor ţinând cont de realitatea din teren, în aşa fel încât niciun locuitor să nu fie deranjat de privirile vecinilor, iar unghiurile de orientare a ferestrelor sunt alese în aşa fel încât să nu se intersecteze cu terasele vecinilor. Casele sunt construite urmărind linia naturală a terenului pentru a menţine constantă percepţia asupra peisajului ca şi cum ai fi afară. Deocamdată o singură locuinţă este finalizată, proiectul fiind în stadiul de prototip, dar viziunea optimistă a fondatorului se desfăşoară pe un termen foarte larg. „Povestea nu este doar despre Valley 21“, adaugă olandezul. „Dacă tu cumperi casa, iei şi terenul de lângă, pe care tot tu decizi ce vei face.“ Întregul program se bazează pe extindere, spune el, iar următorul pas este introducerea agriculturii biologice. „În principiu, toată lumea cultivă în  România, dar nu vinde.

    Este un pas uriaş spre ceea ce vrem să facem şi nu doar pentru noi, ci să inspirăm şi pe alţii.“ Scopul este să îi determine pe micii fermieri să producă şi să vândă supermarketurilor. Cum? Răspunsul olandezului este simplu: prin crearea unor cooperative. „Problema principală nu este determinată de faptul că nu sunt capabili să producă, ci că nu vând spre supermarketuri. Dacă noi legăm acea conexiune, ne ajutăm şi pe noi, dar şi pe ei. Ţelul este, de fapt, crearea unui mare sistem cooperativ.“ 

    Primul pas este, după spusele sale, „infuzia de  know-how“. Locul are un teren foarte bun, dar este un sat de păstori, iar oamenii nu au cunoştinţele necesare. Plănuieşte ca mai întâi să facă teste chimice, pentru a determina tipul de plantaţie potrivit. „E nevoie de doar de câţiva «eroi» care au reuşit, pentru ca ceilalţi să-i urmeze. Nu e o investiţie mare de capital“. Iar dacă proiectul are succes la nivel local, Koops îşi vede proiectul dezvoltat şi în sate învecinate. 

    Deşi planul pare unul simplu, povesteşte peripeţiile cu care s-a confruntat. Conducerea unei afaceri la distanţă şi adaptarea la o cultură diferită au fost factorii ce au îngreunat mersul proiectului. De la idee până la punerea sa în aplicare a durat circa cinci ani, timp în care „Otopeni este aeroportul pe care am aterizat cel mai des în ultimii ani“. În acelaşi registru al peripeţiilor enumeră crearea unor relaţii amiabile cu comunitatea locală.

    Dacă ar fi să stabilească cel mai dificil moment de la demararea afacerii încoace, Mark Koops pune acest episod pe primul loc: „Acum cinci ani, când am semnat contractul joint venture în cadrul unei întâlniri cu oamenii din consiliul local, simţeam că se feresc de orice, iar negocierea a fost extrem de dificilă. În timp ce le explicam termenii specifici, ne-au întrerupt şi au cerut o pauză. Au ieşit, au avut o discuţie între ei, s-au întors şi au semnat, fără alte explicaţii“, spune antreprenorul. Olandezul a atras alţi şase investitori în proiect, unii dintre ei cu participaţii mai mari decât el.

     

  • Un olandez născut în Indonezia a ales România să construiească locuinţe de lux pentru fermierii viitorului

    „Românii nu agreează ideea de cooperativă pentru că îi trimite cu gândul la comunism. De fapt, cooperativa ar putea fi o companie privată ce colaborează cu oamenii pentru realizarea unei economii locale puternice“, susţine Mark Koops, care dezvoltă într-un sat braşovean un proiect rezidenţial, Valley 21. „Dacă asta e bucata ta de pământ şi faci treabă bună pe ea, nu trebuie să produci doar pentru tine, ci poţi face mai mulţi bani“, spune zâmbind Mark Koops, care este încredinţat că asocierea fermierilor este soluţia perfectă pentru dezvoltarea afacerilor lor. A ales pentru proiectul său o vale din partea nordică al Munţilor Ciucaş, în apropiere de localitatea Vama Buzăului, care îşi propune să fie un model al viitorului din punct de vedere rezidenţial: îmbină tehnologia de ultima oră cu soluţii ecologice eficiente, precum pereţi din lemn, apă de izvor, alimentarea cu energie de la panourile solare sau încălzire cu materiale regenerabile.

    Complexul va reuni pe 68 de hectare tot atâtea locuinţe individuale, cu suprafeţe cuprinse între 92 mp şi 118 mp, şi un centru de facilităţi. Preţurile pornesc de la 167.500 euro, pentru casele cu 98 mp şi vor ajunge la 285.000 de euro în cazul celor de 118 mp. Atât arhitectura proiectului, cât şi soluţiile alese pentru accesul la utilităţi vizează un consum minim de energie şi un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător. Proprietarii viitorului complex vor primi odată cu casele de vacanţă un hectar de teren aferent şi o privelişte diferită pentru fiecare dintre cele 68 de locuinţe.

    Arhitecţii au gândit aşezarea caselor ţinând cont de realitatea din teren, în aşa fel încât niciun locuitor să nu fie deranjat de privirile vecinilor, iar unghiurile de orientare a ferestrelor sunt alese în aşa fel încât să nu se intersecteze cu terasele vecinilor. Casele sunt construite urmărind linia naturală a terenului pentru a menţine constantă percepţia asupra peisajului ca şi cum ai fi afară. Deocamdată o singură locuinţă este finalizată, proiectul fiind în stadiul de prototip, dar viziunea optimistă a fondatorului se desfăşoară pe un termen foarte larg. „Povestea nu este doar despre Valley 21“, adaugă olandezul. „Dacă tu cumperi casa, iei şi terenul de lângă, pe care tot tu decizi ce vei face.“ Întregul program se bazează pe extindere, spune el, iar următorul pas este introducerea agriculturii biologice. „În principiu, toată lumea cultivă în  România, dar nu vinde.

    Este un pas uriaş spre ceea ce vrem să facem şi nu doar pentru noi, ci să inspirăm şi pe alţii.“ Scopul este să îi determine pe micii fermieri din Braşov să producă şi să vândă supermarketurilor. Cum? Răspunsul olandezului este simplu: prin crearea unor cooperative. „Problema principală nu este determinată de faptul că nu sunt capabili să producă, ci că nu vând spre supermarketuri. Dacă noi legăm acea conexiune, ne ajutăm şi pe noi, dar şi pe ei. Ţelul este, de fapt, crearea unui mare sistem cooperativ.“ 

    Primul pas este, după spusele sale, „infuzia de  know-how“. Locul are un teren foarte bun, dar este un sat de păstori, iar oamenii nu au cunoştinţele necesare. Plănuieşte ca mai întâi să facă teste chimice, pentru a determina tipul de plantaţie potrivit. „E nevoie de doar de câţiva «eroi» care au reuşit, pentru ca ceilalţi să-i urmeze. Nu e o investiţie mare de capital“. Iar dacă proiectul are succes la nivel local, Koops îşi vede proiectul dezvoltat şi în sate învecinate.

    Deşi planul pare unul simplu, povesteşte peripeţiile cu care s-a confruntat. Conducerea unei afaceri la distanţă şi adaptarea la o cultură diferită au fost factorii ce au îngreunat mersul proiectului. De la idee până la punerea sa în aplicare a durat circa cinci ani, timp în care „Otopeni este aeroportul pe care am aterizat cel mai des în ultimii ani“. În acelaşi registru al peripeţiilor enumeră crearea unor relaţii amiabile cu comunitatea locală.

    Dacă ar fi să stabilească cel mai dificil moment de la demararea afacerii încoace, Mark Koops pune acest episod pe primul loc: „Acum cinci ani, când am semnat contractul joint venture în cadrul unei întâlniri cu oamenii din consiliul local, simţeam că se feresc de orice, iar negocierea a fost extrem de dificilă. În timp ce le explicam termenii specifici, ne-au întrerupt şi au cerut o pauză. Au ieşit, au avut o discuţie între ei, s-au întors şi au semnat, fără alte explicaţii“, spune antreprenorul. Olandezul a atras alţi şase investitori în proiect, unii dintre ei cu participaţii mai mari decât el.

     

  • Opinie Rareş Măcinică, MBA managing director Lagermax AED România: Secerişul este aproape…

    Generaţia X (35-50 ani) a înflorit pe terenul însămânţat de Generaţia Zoomers (50-70 ani). Generaţia Y (20-35 ani) ar fi trebuit să înflorească pe terenul însămânţat de Generaţia X. Generaţia Z (11-20 ani) devine roditoare în „grădina” Generaţiei Y.

    Aşa arată „structura” generaţiilor din grădina România. Ce tip de grădină ne propunem să cultivăm? Poate una japoneză (plină de armonie, alei filosofice, simplitate, calm…), poate una franţuzească (riguroasă, alei simetrice, atenţie la detalii, focus spre estetică…)? Cât de roditoare vor fi seminţele rămase pentru generaţiile X şi Z? Care sunt planurile mediului politic, dar şi de afaceri pentru a pregăti corespunzător „moştenirea” generaţiei următoare? Există un VIITOR pregătit?
    O nouă generaţie nu are implicaţii doar la nivel economic sau social. O nouă generaţie are în primul rând un impact nemijlocit în mentalitatea şi comportamentul unui popor, unei ţări. O nouă generaţie este o REVOLUŢIE! Şi iată că ea se produce, ACUM şi AICI: Generaţia Y vine cu principii, valori şi credinţe, vine cu abordări progresiste, inovaţie, idealuri umane. Pasionaţi de cauze sociale, inovează, mult mai educaţi, unii dedicaţi voluntariatului. Ei REVOLUŢIONEAZĂ.

    Cu ce îi aşteptăm, ce le-am pregătit?

    Potrivit datelor Eurostat, România se situează pe locul doi în UE din punctul de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, 41,7% din populaţie fiind afectată. Conform datelor disponibile de la Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul al patrulea din 2014 şomajul în rândul tinerilor a fost de 24,1%, faţă de 5,4% în cazul adulţilor. Ceea ce indică un raport de 4,46 şomeri tineri la un şomer adult.

    Cu 24 de IMM-uri la mia de locuitori, România se afă pe penultimul loc în Uniunea Europeană, mult sub media europeană de 40 de IMM-uri.

    26% din absolvenţii de gimnaziu părăsesc şcoala când trebuie să meargă la liceu (atenţie! Învăţământul obligatoriu este până în clasa a X-a inclusiv).

    Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, în anul şcolar 2015-2016, la nivel naţional se aflau în clasa a VIII-a 187.000 de elevi. În schimb, la evaluarea naţională au fost înscrişi 153.672 de candidaţi. Doar 118.661 elevi au reuşit să ocupe un loc, adică cu aproape 70.000 mai puţin!

    Ce se întâmplă cu grădina noastră? Parcă nu are valenţe japoneze şi nici franţuzeşti… Cum am putea să-i redăm frumuseţea şi culorile, belşugul, abundenţa? Cum am putea să plivim neghina, fără să smulgem odată cu ea şi rodul bun?

    Eu zic că, dacă am hrăni-o cu puţină educaţie antreprenorială, de exemplu, şi-ar reveni imediat. Mai ales că se şi potriveşte tipului generaţiilor următoare. Sigur că educaţia antreprenorială este în foarte strânsă legătură cu sistemul general de educaţie. Avem cursuri de business şi practică a liceenilor în companii? Avem metode de predare şi evaluare în şcoli adaptate educaţiei antreprenoriale? Cursuri de educaţie financiară? Poate un program naţional de încurajare a înfiinţării de şcoli de meserii? Avem o legătură concretă a mediului universitar din toate oraşele ţării cu mediul privat?

    Educaţia antreprenorială trebuie să înceapă din grădiniţă. Sunt în prezent sisteme pedagogice la nivelul 3-6 ani care stimulează curiozitatea, independenţa, libertatea de decizie etc.

    Generaţiile Y şi Z = mentalitate nouă = educaţia antreprenorială = antreprenoriat = inovaţie = locuri de muncă = identitate. Rezultă o soluţie practică de a „sădi” în ţarina românească „seminţele” unei viitoare naţiuni (naţie are şi sensul de seminţie…) solide, statornice şi rezistente!

    Doar două exemple de situaţii unde putem avea un rezultat imediat:

    Antreprenoriatul în agricultură: nu are sens să mai amintesc despre potenţialul enorm al României când vine vorba despre agricultură. De ce nu am elabora un program de educaţie antreprenorială şi facilităţi pentru viitori antreprenori din agricultura românească? Iată şi o soluţie pentru persoanele mai în vârstă, în general cu şanse mai puţine de a deveni antreprenori. Contextul este favorabil: legea care îi obligă pe comercianţi să expună la raft 51% produse româneşti a fost adoptată.

    Antreprenoriat pentru diaspora: avem foarte mulţi români care doresc să se întoarcă în ţară, au un capital şi, datorită specializării în meserii, ar putea foarte uşor să înceapă o afacere nouă aici. De ce să nu le facilităm un sistem unde să îşi vândă produsele / serviciile? De ce să nu facem şi invers: să le oferim educaţie antreprenorială românilor plecaţi din ţară care au deschis un business propriu sau îşi doresc asta. Rezolvăm şi un aspect social dramatic: reîntregirea familiilor. Conform guvernului, datele centralizate la nivel naţional arată că, la data de 30 septembrie 2014, în evidenţele autorităţilor locale se aflau în jur de 83.000 de copii cu cel puţin un părinte plecat în străinătate şi aproximativ jumătate cu ambii părinţi plecaţi!!! Tragic…

    Educaţia antreprenorială şi, implicit, antreprenoriatul nu au legătură cu istoria capitalistă a unei ţări sau cu factori genetici sau de rasă. Dezvoltarea unui mediu antreprenorial de succes este doar o chestiune de VOINŢĂ!

  • Mii de deţinuţi dorm unii peste alţii într-o închisoare făcută doar pentru 800. ”Închisoarea asta este asemenea Purgatoriului lui Dante”

    Mii de prizonieri trăiesc în condiţii inumane într-o închisoare din Filipine, potrivit unui reportaj foto realizat de AFP. Deţinuţii disperaţi dorm pe rând pe un teren de baschet şi pe scări în închisoarea din oraşul Quezon, cel mai populat oraş din Filipine. Închisoarea a fost construită în urmă cu şase decenii, cu scopul de a găzdui 800 de prizonieri, iar în prezent mai mult de 4.000 trăiesc în aceasta.

    Activiştii ce militează pentru Drepturile Omului au asemănat scenele din această închisoare cu Purgatoriul lui Dante, potrivit Daily Mail. Oficialii filipinezi au declarat că ar vrea să construiască închisori noi pentru a rezolva criza prizonierilor, înrăutăţită de războiul împotriva drogurilor al preşedintelui Rodrigo Duerte, care şi-a început mandatul la data de 30 iunie.  

    Fotografiile realizate de AFP au atras atenţia autorităţilor asupra necesităţii de a construi o nouă închisoare, potrivit viceprimarului Joy Belmonte, citat de publicaţia Daily Mail. ”Fotografiile sunt inacceptabile. Să văd deţinuţi care dorm unul peste celălalt din cauza lipsei de spaţiu mi se pare o violare a drepturilor omului şi o situaţie pentru care trebuie găsită o soluţie urgent”, a declarat Belmonte.

    În Filipine preşedintele îşi îndemnă cetăţenii să ucidă traficanţii de droguri. Peste 500 de oameni au murit în decurs de o lună

    Preşedintele Duerte a declarat un război împotriva drogurilor, iar poliţiştii au arestat mai mult de 5.000 de infractori pentru trafic de droguri.

    Reprezentanţii guvernului au declarat că plănuiesc construirea mai multor închisori; până în 2019, o închisoare ce poate găzdui 6.000 de deţinuţi va fi construită.

  • Un nou retailer de haine vine în România. Va intra în luptă directă cu H&M şi C&A

    Marca americană de fashion Forever 21 şi-a anunţat planul de a intra pe piaţa din România, prin deschiderea primului său magazin în Bucureşti, în aceasta toamnă, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Magazinul va fi amplasat în ParkLake, noul centru comercial care se va lansa pe piaţa locală.

    Forever 21, Inc., cu sediul în Los Angeles, California, este un retailer de haine, încăltaminte şi accesorii pentru femei şi bărbaţi, cunoscut pentru faptul că oferă spre comercializare haine adresate segmentului de clienţi cu venituri medii şi mici, astfel că pe piaţa locală va intra pe segmentul pe care activau deja H&M şi C&A. “Piaţa românească este una dintre cele mai importante destinaţii de retail pentru noi. Potenţialul său, alături de nivelul de dezvoltare şi de modernizare din ultimii ani, este impresionant şi promiţător. ParkLake este o locaţie ideală pentru primul nostru magazin din această ţară. Credem cu tărie în interacţiunea oamenilor cu brand-ul nostru în România, acesta oferind oportunitatea de a găsi locul unde tendinţele globale în modă se îmbină cu o experienţă unică a cumpărăturilor”, a spus Alexandros Doukas, CEO Teren Management Europe.

    Teren Management Europe este francizatul exclusiv al brand-ului “Forever 21” şi deţine responsabilitatea integrală pentru expansiunea brand-ului în: Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Elveţia.

    Lansarea Forever 21 în România este parte din expansiunea extensivă a Teren Management Europe, francizat exclusiv al brand-ului “Forever 21” în 9 ţări din Europa. Până la sfârşitul anului 2016, compania plănuieşte să deschidă magazine în 5 ţări: Republica Cehă, Polonia, Portugalia, România şi Slovacia.

    Fondat în Los Angeles în 1984, Forever 21 este unul dintre cei mai mari retaileri de specialitate din Statele Unite. Magazinul Forever 21 din ParkLake va avea o suprafaţă de 1.600m2, ce va fi dispusă pe două etaje.

     

    Teren Management Europe este francizatul exclusiv al brand-ului “Forever 21” şi deţine responsabilitatea integrală pentru expansiunea brand-ului în: Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Elveţia.

  • Lira sterlină dă semne că începe să îşi revină

    După săptămâni de agitaţie politică, stabilitatea pare să revină în Marea Britanie, iar lira începe să câştige din nou teren.

    Valuta britanică se îndreaptă către cel mai lung şir de câştiguri din ultimele două luni înainte ca Theresa May să preia funcţia de prim ministru miercuri, sfârşind perioada de instabilitate care a marcat ţara după votul pentru Brexit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro