Tag: summit

  • La ce s-a uitat Berlusconi în timpul summitului UE

    Corriere della Sera a postat pe site o scurtă înregistrare video care surprinde întreaga scenă, de la intrarea premierului danez în incinta în care s-a desfăşurat miercuri summitul Uniunii Europene (UE) şi până când l-a salutat pe Berlusconi, care a zâmbit tot timpul. Momentul este urmat de o secvenţă în care premierul italian se întoarce pentru a o privi în timp ce se îndepărtează, o atitudine catalogată ca “puţin elegantă” de un diplomat. “Il Cavaliere îşi întoarce capul şi îşi lasă privirea să întârzie în mod periculos asupra frumoasei sale colege care se îndepărtează”, descrie cotidianul de stânga La Repubblica această scenă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summitul european de la Bruxelles s-a încheiat. Ce decizii au luat liderii UE pentru salvarea zonei euro

    Capacitatea financiară a fondului de urgenţă, Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară, va fi crescută la 1.000 de miliarde de euro, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy la încheierea unui summit european la Bruxelles în noaptea de miercuri spre joi. El a salutat, de asemenea, faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) se află “în spatele deciziilor care au fost luate”, după declaraţiile de miercuri ale viitorului preşedinte al institutului monetar, italianul Mario Draghi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reuniunea de la Bruxelles: ce au stabilit liderii europeni după zece ore de negocieri nocturne

    Necesarul de recapitalizare a celor mai mari bănci europene a fost stabilit la 106 miliarde de euro, astfel încât ponderea capitalului de rang I al acestora să ajungă la 9% din total până la sfârşitul lui iunie.

    Celelalte măsuri adoptate vizează creşterea rolului FMI, un angajament din partea Italiei de a-şi reduce datoria în principal prin accelerarea reformei sistemului de pensii, dar şi semnalul că Banca Centrală Europeană va continua cumpărările de obligaţiuni de pe piaţa secundară, o măsură favorabilă pentru state cu probleme de finanţare, ca Grecia, Italia şi Spania.

    Cea mai grea parte a constat în efortul de convingere a băncilor să accepte pierderea de 50% din valoarea obligaţiunilor elene, ceea ce înseamnă o reducere a poverii datoriei pentru Grecia cu 100 de miliarde de euro. Liderii europeni l-au chemat la negocierile nocturne pe Charles Dallara, directorul Institutului Internaţional de Finanţe, cea mai mare asociaţie mondială a băncilor, spre a ajunge la o soluţie de rezolvare a problemei greceşti, în sensul reducerii ponderii ei de la 160% la 120% din PIB până în 2020, notează Bloomberg. Până la finele anului va fi negociat un nou pachet de susţinere pentru Grecia, în valoare estimată de 130 de miliarde de euro, conform Reuters.

    “A fost voinţa exprimată foarte ferm de Angela Merkel, de Nicolas Sarkozy, de mine, ca dacă un acord voluntar cu băncile se dovedeşte imposibil, să nu ezităm nicio secundă să trecem la un scenariu de insolvenţă totală a Greciei”, a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. Acest scenariu “ar fi costat statele o groază de bani şi ar fi ruinat băncile.”

    În privinţa modului cum va fi suplimentată valoarea EFSF, care cu noua sumă ar putea susţine inclusiv un pachet de salvare a Italiei, baza de la care se va porni vor fi cele 250 de miliarde de euro rămase după pachetele de salvare pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda, sumă ce va fi majorată de 4-5 ori fie printr-un program de garanţii pentru cumpărătorii de obligaţiuni de pe piaţa primară, fie printr-un vehicul special de investiţii ce va fi înfiinţat în următoarele săptămâni cu rolul de a atrage investiţii din ţări precum China sau Brazilia.

    Deciziile de la Bruxelles au fost bine primite în primele tranzacţii de joi din Asia, cu o creştere a monedei europene şi a indicilor bursieri.

  • Schimb dur de replici între Nicolas Sarkozy şi David Cameron la summitul UE de duminică

    Disputa dintre cei doi lideri a amânat cu aproape două ore încheierea summitului UE de duminică, Sarkozy exprimându-şi iritarea în legătură cu criticile constante formulate de oficialii de la Londra. “Aţi pierdut o bună ocazie să tăceţi”, i-a spus preşedintele francez lui David Cameron. “Ne-am săturat să ne criticaţi şi să ne spuneţi ce să facem. Spuneţi că urâţi euro, iar acum vreţi să vă amestecaţi în întâlnirile noastre”, a adăugat el. Oficiali care au asistat la schimbul de replici au afirmat că premierul britanic a insistat că pachetul de măsuri care va fi adoptat miercuri de liderii ţărilor din zona euro are implicaţii importante şi pentru statele care nu au aderat la moneda unică, iar interesele acestora trebuie luate în considerare. Premierul polonez, Donald Tusk, care a prezidat reuniunea, a apreciat că discuţia a fost “furtunoasă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bulgaria şi România vor adera la spaţiul Schengen în 2012, în două etape

    “Până la sfârşitul anului în curs trebuie găsită o soluţie care să asigure aderarea în 2012 a Bulgariei şi a României, conform planului consemnat în protocolul reuniunii la vârf a UE de la Bruxelles, la cererea expresă a lui Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European”, a spus Borisov, prezent la summitul european.

    Etapa din martie va însemna aderarea la spaţiul Schengen prin deschiderea graniţelor aeriene şi navale, iar cea din iulie va însemna şi deschiderea graniţelor terestre.

    “Bulgaria este cu siguranţă pregătită pentru aderarea la spaţiul Schengen, ca şi România, aşa încât niciunul dintre statele membre nu a ridicat nicio obiecţie”, a precizat premierul bulgar.

    Aderarea celor două ţări era planificată pentru primăvara lui 2011, însă Franţa şi Germania s-au opus, pe motiv că Bulgaria şi România trebuie să-şi rezolve problemele legate de corupţie şi crimă organizată. În septembrie, opozanţilor li s-au adăugat Finlanda şi Olanda.

  • Summitul G20 de la Cannes se va concentra pe criza din zona euro

    “Europa va fi în centrul atenţiei la summitul de la Cannes”, afirmă preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, într-o scrisoare adresată celorlalţi lideri comunitari. Ei au adăugat totuşi că la reuniune se va discuta şi despre riscurile pentru dezvoltarea mondială provenite din Statele Unite şi economiile emergente. “Percepţia partenerilor din G20 este că dacă Europa nu rezolvă criza datoriilor se vor produce efecte periculoase petnru economia mondială. Trebuie să le arătăm că UE este hotărâtă să facă tot ceea ce este necesar pentru a depăşi dificultăţile actuale”, au spus cei doi lideri. G20 reuneşte cele mai puternice state dezvoltate şi în curs de dezvoltare din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum va fi aplicată în UE taxa pe risc

    Tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni vor fi taxate cu 0,1% din valoare, iar cele cu contracte derivate cu 0,01%. Aplicarea taxei ar aduce la bugetul comunitar şi la cel al statelor membre 57 de miliarde de euro în fiecare an, “ar descuraja tranzacţiile riscante şi ar suplimenta măsurile de reglementare menite să evite producerea unor noi crize”, consideră CE.

    Algirdas Semeta, comisar pentru fiscalitate şi audit, a declarat că taxa “va oferi ceea ce aşteaptă cetăţenii: o contribuţie corectă din partea sectorului financiar” (de unde şi criticile intense cu care băncile au întâmpinat-o, mult înainte de anunţul din această săptămână).

  • Grecia primeste un nou pachet de salvare de la UE si creditorii privati, in valoare de 159 mld. euro

    Creditorii privati vor avea de optat, potrivit Institutului
    International de Finante (IIF), intre trei formule de preschimbare
    a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la scadenta pana
    la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de 15 sau 30 de
    ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor detinute, cu durate
    si dobanzi diferite. In medie, investitorii privati isi vor asuma o
    pierdere de 21% din valoarea actuala a detinerilor de obligatiuni
    elene.

    IIF, cea mai mare asociatie de banci si institutii financiare
    din lume, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii de
    obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor va ajunge la 54 de miliarde de euro pana in 2014 si
    la 135 de miliarde pana in 2020. IIF, care a condus negocierile cu
    creditorii privati, a obtinut deja acordul a 30 dintre principalii
    detinatori de obligatiuni elene, intre care BNP Paribas, Societe
    Generale, Deutsche Bank si compania de asigurari Allianz.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Acordul, noteaza Financial Times, este o victorie pentru cancelarul
    german Angela Merkel, pentru ca termenii lui corespund cu
    propunerea germana de rezolvare a crizei, insa aproape sigur va
    duce la declararea – chiar daca temporara – a primului caz de
    incapacitate de plata selectiva din zona euro, avand in vedere
    amenintarea agentiilor de rating ca vor taxa ca atare orice
    implicare a sectorului privat (bancile, fondurile de investitii si
    ceilalti creditori privati ai Greciei) in forma aprobata de noul
    acord.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc
    in urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

    Din totalul pachetului de salvare, 109 miliarde de euro vor fi
    furnizate de statele europene, prin intermediul Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), si de FMI. “Chemam FMI sa
    continue sa contribuie la finantarea noului program pentru Grecia”,
    se arata in declaratia comuna a sefilor de state si guverne din
    zona euro.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a emis o
    declaratie de raspuns in care saluta deciziile liderilor europeni
    si asigura ca “in conditiile aplicarii programului de catre Grecia
    si ale hotararii statelor membre de a sustine Grecia, FMI va
    continua sa se implice, in concordanta cu politicile Fondului si
    conditionat de aprobarea consiliului sau de conducere”.

    UN FOND MONETAR EUROPEAN

    La reuniunea de la Bruxelles consacrata crizei datoriilor din zona
    euro, liderii au aprobat, de asemenea, reducerea cu 1-2% a
    dobanzilor pentru pachetele de salvare acordate pana acum Greciei,
    Irlandei si Portugaliei, pana la 3,5%, si marirea scadentelor de
    rambursare de la 7 ani si jumatate la 15-30 de ani.

    In plus, liderii au extins functionalitatea Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), in valoare de 440 de miliarde
    de euro, care va putea fi folosit si pentru creditarea unor tari
    care nu se afla in situatia de a fi salvate, respectiv pentru
    imprumuturi preventive (stil FMI), precum si pentru recapitalizarea
    oricarei banci cu probleme din zona euro. EFSF va putea si sa
    cumpere obligatiuni de pe pietele secundare “in conditii
    exceptionale”, supuse aprobarii Bancii Centrale Europene.

    Presedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat ca noile atributii
    ale EFSF transforma acest instrument intr-un “Fond Monetar
    European”. El a apreciat ca acordul privind Grecia va reduce
    ponderea in PIB a datoriei publice elene cu 24%.

    In plus, dar nu in cele din urma, liderii europeni au convenit
    asupra necesitatii unui “Plan Marshall” pentru Grecia, cu
    implicarea tarilor europene si a institutiilor europene prin
    investitii in economia elena.

    Acordul privind EFSF si noul imprumut pentru Grecia au fost
    incheiate dupa ce Sarkozy a renuntat la propunerea lui privind
    instituirea unei taxe de 10 de miliarde de euro anual, timp de
    cinci ani, pe activele bancilor din zona euro, cu scopul de a
    finanta al doilea pachet de salvare pentru Grecia.

  • Absenta Romaniei de la summitul de la Varsovia nu va fi bine primita la Washington

    Statele Unite si Romania au convenit in mai asupra locului unde
    vor fi instalati interceptorii antiracheta pe teritoriul Romaniei,
    in cadrul unui program desemnat sa ralieze Washingtonul si aliatii
    sai din cadrul NATO impotriva amenintarii iraniene. Amplasarea
    rachetelor este asteptata in 2015, potrivit oficialilor, si
    aproximativ 200 de americani sunt asteptati sa ajute la operarea
    acestui sistem. Decizia presedintelui roman, Traian Basescu, de a
    boicota summitul a fost luata dupa ce Polonia l-a invitat pe
    presedintele Kosovo, iar seful statului sarb, Boris Tadici, a
    anuntat ca nu va participa. Tadici a decis sa respecte aceasta
    hotarare chiar si dupa arestarea liderului militar al sarbilor
    bosniaci, Ratko Mladici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania boicoteaza summit-ul de la Varsovia. Basescu nu participa la reuniune pentru ca e invitat Kosovo, o entitate nerecunoscuta

    “In perioada 27-28 mai, la Varsovia, va avea loc cea de a 17-a
    Reuniune a sefilor de stat din Europa Centrala si de Est. Avand in
    vedere ca gazdele reuniunii din acest an au decis invitarea unei
    entitati care nu este recunoscuta ca stat de catre tara noastra,
    presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, nu va participa la
    acest eveniment”, a precizat Valeriu Turcan, purtator de cuvant al
    sefului statului roman, intrebat despre informatiile aparute in
    presa sarba conform carora Romania nu va participa la summit-ul de
    la Varsovia. Serbia, Romania si Slovacia vor boicota summit-ul
    liderilor din Europa Centrala si de Sud-Est, care va avea loc la
    sfarsitul saptamanii la Varsovia in prezenta presedintelui
    american, Barack Obama, din cauza Kosovo, sustine un cotidian sarb,
    citat de B92 in pagina electronica de marti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro