Tag: stiinta

  • Cartea de fizică care s-a vândut mai bine decât “Fifty Shades of Grey”

    De când a fost publicată în septembrie, cartea lui Carlo Rovelli, “Seven Brief Lessons on Physics”, s-a vândut mai bine în Italia decât hit-ul lui E.L. James “Fifty Shades of Grey”, potrivit The Spectator.

    Cartea are succes şi în limba engleză deoarece s-a vândut foarte repede, devenind un succes important pentru editura Penguin.
    Fizica nu este un subiect foarte sexy şi nu este căutat de foarte multă lume. Potrivit Business Insider, fizica este un subiect mai puţin popular în Statele Unite decât tehnologia, ingineria sau matematica.

    Care este secretul lui Rovelli?

    În primul rând, Rovelli este un expert în domeniu. Este fizician teoretician, iar subiectul principal al acestuia este gravitaţia cuantică. Gravitaţia cuantică este o ramură a fizicii teoretice care are ca obiectiv unificarea mecanicii cuantice cu relativitatea generală, încercând astfel să explice interacţiunea gravitaţională din punct de vedere cuantic, potrivit Wikipedia.

    În al doilea rând, Rovelli este scriitor de ştiinţă populară şi are un obiecei de a transforma idei complexe în concepte clare şi simple.
    Un alt avantaj al cărţii sale este faptul că este foarte mică. Are doar 78 de pagini şi nu intiminează cititorii.

    “Această carte a fost scrisă pentru oamenii care nu ştiu nimic despre ştiinţa modernă. Ce este căldura? Ce este spaţiul? Ce este timpul? Şi câte mistere mai sunt în univers. Cartea se concentrează pe lucrurile pe care nu le ştim decât pe cele care le cunoaştem deja”, a spus Rovelli într-un clip promoţional al cărţii.   

  • DESCOPERIRE revoluţionară: Metoda care ar putea stopa dezvoltarea cancerului, identificată după 30 de ani – FOTO

    Până acum s-a ştiut că proteina RAS este responsabilă în mod direct de 30% dintre toate formele de cancer şi este implicată în mod indirect de dezvoltarea celorlalte boli.

    Cercetătorii au încercat să găsească o variantă de a constrânge acţiunea proteinei timp de mai bine de 30 de ani, iar acum oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Toronto au descoperit o metodă prin care să „oprească” proteina RAS, folosind un medicament experimental, descoperire ce ar putea reprezenta un adevărat succes în lupta împotriva cancerului.

    “Timp de câteva decenii oamenii de ştiinţă au încercat să inhibe o proteină numită RAS, insă în ciuda eforturilor nu am avut parte de un progres. Dimpotrivă, aceasta a fost denumită o proteină indestructibilă”, a declarat profesorul Michael Ohh, de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii din Toronto.

    În mod normal, proteina RAS ajută la dezvoltarea celulelor, însă aceasta poate să cauzeze şi o creştere incontrolabilă a celulelor “mutante” sau neregulate. Ca rezultat, RAS joacă un rol important în dezvoltarea unor forme de cancer, în special cel pancreatic.

    Profesorul Ohh şi echipa sa au descoperit acum o altă proteină, SHP2, ce s-a dovedit a fi extrem de eficientă în inhibarea proteinei RAS.

    “Laboratorul nostru este cunoscut pentru cercetarea într-o arie diferită a cancerului, dar la cererea unui coleg am intrat acum cinci ani în domeniul RAS-ului, pentru a studia mutaţiile unei forme rare de leucemie la copii. Am fost surprinşi să descoperim că nimeni nu a identificat SHP2 ca un întrerupător al proteinei RAS”, a continuat profesorul Michael Ohh.

    Astfel, oamenii de ştiinţă au fost şocaţi să descopere că medicamentul ce inhibă proteina RAS, bazat pe SHP2, a redus tumorile pe care a fost experimentat cu peste 80%.

    “Rezultatele inhibatorului au fost incredibile – am fost chiar şocaţi! Nimic nu a mai avut un asemenea efect până acum”, a mai declarat Ohh.

    Studiul a fost recent publicat în revista Nature Communications, iar acum oamenii de ştiinţă vor lucra cu un chirurg de la Universitatea din Carolina de Nord, pentru a încerca medicamentul pe şoareci ce au tumori pancreatice asemănătoare cu cele ale oamenilor. 

  • Noul Wi-Fi se numeşte Li-Fi şi este de 100 de ori mai rapid

    Li-Fi ar putea fi noua poartă către internet, iar oamenii de ştiinţă spun că au înregistrat o viteză de 1 Gps, adică de 100 de ori mai rapid decât obişnuitul Wi-Fi, potrivit Mashable.

    Reprezentanţii companiei Velmenni au declarat pentru IB Times UK că au scos tehnologia din laborator şi au implementat-o în birouri, dar şi mediuri industriale în Estonia unde s-a înregistrat acea viteză uimitoare mentionata mai sus.

    Cum funcţionează? Datele sunt transmise prin intermediul unor lumini LED, care se închid şi se deschid în câteva nanosecunde, adică imperceptibil pentru ochiul uman. Tehnologia Li-Fi nu este nouă, aceasta a fost inventată în 2011, când a fost pusa la test si s-au înregistrat viteze de 224 Gbps, însă nu a fost implementată până acum intr-un scenariu real, în afara laboratorului.

    Viteze mai mari, dar spre deosebire de Wi-Fi, al cărui semnal pătrunde pereţii unei clădiri, Li-Fi nu face asta. Dar tehnologia Li-Fi ar putea fi folosită în viitor în acel “Internet al Tuturor Lucrurilor”, când un bec LED ar putea ilumina camera, dar şi crea o reţea prin intermediul căreia dispozitivele ar comunica între ele.

  • A început ca simplă cercetătoare în cadrul unui laborator, iar acum conduce o organizaţie globală

    Cleo Cabuz este vicepreşedintele departamentului de inginerie din Honeywell Industrial Safety, o componentă a Honeywell, conglomeratul industrial american cu o cifră de afaceri de 37 de miliarde de dolari. A început ca simplă cercetătoare în cadrul unui laborator din românia, iar acum conduce o organizaţie globală de proiectare şi dezvoltare de produse, cu peste 30 de locaţii în toată lumea.  

    După cum îşi poate oricine imagina, ascensiunea unui român în cadrul unei multinaţionale nu este un traseu uşor şi nu se întâmplă peste noapte. Pentru a ajunge într-o asemenea poziţie de conducere, o persoană trebuie să aibă „un background tehnic solid deoarece, de foarte multe ori când lucrezi în tehnologie şi mai ales în cercetare, trebuie să iei nişte decizii fără să ai toată informaţia necesară, trebuie să te bazezi pe capacitatea de integrare rapidă, capacitatea de a integra informaţie disparată, de a lucra cu cantitatea de date reduse”, rezumă Cleo Cabuz calităţile de care are nevoie un specialist care vrea să îşi depăşească, la un moment dat, condiţia. Cleo Cabuz a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnice din Bucureşti, unde a şi predat pentru mai mulţi ani. A obţinut un master în Microsisteme Integrate de la Universitatea Politehnică Bucureşti şi de la Universitatea Tohoku din Japonia.

    Experienţa din Japonia a ajutat-o să vadă lumea altfel, să experimenteze o altă cultură, una foarte diferită de cea europeană şi americană. Lucru care a ajutat-o în carieră. „Foarte importantă este relaţia cu oamenii. Eu am avut privilegiul de a lucra cu universităţi din Europa, dar am petrecut şi trei ani în Japonia. Ideea este de a îmbrăţişa culturile în care ajungi, de a le înţelege, de a te adapta şi de a te încadra fără a respinge elementele care sunt diferite faţă de cultura din care vii. Eu am considerat acest lucru ca fiind cheia succesului pentru mulţi, de a încerca să înţelegi punctul de vedere al interlocutorului şi de a te încadra în mediul respectiv”, punctează Cabuz.

    Cleo Cabuz trăieşte acum în Statele Unite, iar această vizită în România s-a datorat lansării programului Honeywell Initiative for Science & Engineering (HISE). În cadrul acestui program destinat studenţilor şi profesorilor de la Universitatea Politehnică Bucureşti a fost invitat în România şi profesorul Eric A. Cornell, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 2001. Potrivit Honeywell, programul oferă un cadru în care studenţii şi profesorii pot vedea în mod direct cum ştiinţa şi ingineria fac echipă cu mediul de afaceri pentru a clădi o lume mai bună.
    Cleo Cabuz şi-a început cariera la Honeywell în 1995, ca cercetător ştiinţific în Laboratorul Central de Cercetare în Senzori al companiei. Ulterior, a devenit director de laborator şi apoi vicepreşedintele departamentului de Inginerie din cadrul uneia dintre cele mai mari entităţi din Honeywell (Honeywell Life Safety).

    Honeywell operează în România de 17 ani şi are în prezent 2.600 de angajaţi, în unităţi de producţie, centre de cercetare şi dezvoltare, precum şi birouri de servicii administrative, situate în Bucureşti şi Lugoj. Grupul Honeywell are şi două fabrici în România – în Bucureşti (turbosuflante) şi în Lugoj (sisteme şi senzori pentru detectarea fumului şi focului). „Prezenţa locală a Honeywell a crescut mult în ultimii ani. Investiţia Honeywell în România este diversificată. Avem fabrici, servicii financiare, servicii de customer support. Este diferită faţă cea din Cehia (Honeywell a investit recent 10 milioane de dolari pentru extinderea unui centru de cercetare şi dezvoltare din Brno). Cred eu că la un moment dat investiţia din România să o depăşească pe cea din Cehia”, este de părere Cleo Cabuz.

    Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în anul 2014 Honeywell a fost al patrulea mare exportator din România, după Dacia, Rompetrol şi Ford. Împreună au trimis peste graniţele ţării bunuri şi servicii în valoare de circa 6,4 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor INS. Valoarea reprezintă 14,5% din exporturile României în primele zece luni ale anului, conform ultimelor date disponibile ale INS. Honeywell Life Safety distribuie produse cu mărcile „Esser by Honeywell“, şi anume sisteme de detectare şi alarmă la incendiu, sisteme electroacustice pentru alarmare vocală şi adresare publică. Sistemele companiei se adresează atât firmelor, cât şi utilizatorilor casnici. „Terminalul 5 al aeroportului Heathrow sau stadionul Wembley sunt doar câteva locuri în care au fost implementate sistemele Honeywell. Există şi sisteme rezidenţiale. La mine acasă am un sistem de protecţie Honeywell”, precizează Cleo Cabuz.

    Drumul în carieră al lui Cleo Cabuz este şi mai impresionant, având în vedere numărul scăzut al femeilor în poziţii de conducere din cadrul companiilor din lume. În America de Nord 19,5% din locurile în CA-uri sunt ocupate de femei, dar procentul scade în Asia (7%) sau America Latină (9,5%). Europa este lider când vine vorba despre diversitatea de gen în consiliile de administraţie, cu o medie de 21,5% de locuri ocupate de femei. „Nu este uşor, este greu, este foarte greu deoarece creşti cu anumite percepţii şi te loveşti de tot felul de lucru, dar trebuie să ai caracter, să nu iei în mod personal unele dintre dificultăţile pe care le întâmpini legate de atitudinea faţă de femei. Să înţelegi că asta este societatea. Să mergi mai departe, să fii fermă în a-ţi apăra punctul de vedere, poziţia, într-un mod în care să nu fii perceput ca fiind agresiv. Nu este uşor, însă este posibil. Am multe tinere pe care le mentorez în interiorul Honeywell. Am avut şi studente din Politehnică pe care le-am angajat ca interni, apoi au lucrat ani de zile la Honeywell”, povesteşte Cabuz.

    Vorbim de inventivitate cu precădere în domeniile creative, dar creativitatea este prezentă şi în domeniul ştiinţific, al cercetării, crede cercetătoarea. Cleo Cabuz deţine peste 50 de brevete de invenţie în SUA şi face parte din Honeywell’s Inventor’s Hall of Fame. În anul 2003 a primit din partea Honeywell ACS un premiu pentru inovaţie în domeniul senzorilor. „Creativitatea este foarte importantă. A fi un cercetător înseamnă a fi un problem solver. Trebuie să rezolvi probleme care nu s-au rezolvat până acum. Abilitatea de a gândi complet «out of the box» şi să vii cu ceva ce nu s-a făcut, este, bineînţeles, lucrul care te duce mai departe. Ceea ce rezultă în brevete”, este de părere Cleo Cabuz. Ea a mai povestit unele dispute cu profesori ai unor universităţi de prestigiu precum MIT cu ale căror lucrări nu era în totalitate de acord.

    „În primul rând, te gândeşti cum ai fi putut crede că ei să nu aibă dreptate. Însă e important spiritul inventiv, un spirit de a vedea lucrurile altfel. Acest spirit are o latură bună, însă la mine în familie nu este tocmai aşa văzut. Mi se spune că niciodată nu fac mâncarea la fel. Totdeauna trebuie să schimb ceva”, spune ea amuzată.

    Nu şi-a uitat anii de prefesorat, iar pentru viitor vrea să se concentreze în continuare pe oameni şi pe formarea acestora.
    „Am pasiunea de a forma oameni. Iar acum, pentru că mă apropii de pensie, dorinţa mea în anii următori este să cresc în Honeywell, în România, oameni de valoare, care să poată duce mai departe tradiţia, să angajez cât mai mulţi tineri şi să încurajez tinerele femei să intre în tehnologie şi ştiinţă şi să diversifice peisajul tehnic şi tehnologic”, afirmă Cleo Cabuz.

  • Omul modificat genetic ar putea deveni realitate în următorii doi ani

    Editas Medicine plănuieşte să înceapă testările pe oameni pentru a modifica ADN-UL şi astfel ar putea vindeca orbirea infantilă moştenită, potrivit The Telegraph.

    Oamenii cu ADN-ul modificat genetic ar putea deveni o realitate în următorii doi ani după ce o companie biotech a anunţat planurile de a începe testările unei tehnici inovatoare.

    Editas Medicine plănuieşte să devină primul laborator din lume care să “editeze” ADN-ul pacienţilor care suferă de o boală genetică, în cazul de faţă amauroza congenitala Leber, o orbire infantila mostenita, cauzata de o anomalie a unei singure gene. Oamenii de ştiinţă de la Editas cred că pot repara această anomalie prin intermediul tehnicii Crispr. Katrine Bosley, şeful executiv al Editas Medicine, a declarat în timpul unei conferinţe de presă că speră ca firma să înceapă testele pe pacienţi orbi în 2017.

    Ar fi pentru prima dată când această tehnică ar fi folosită pe oameni. În momentul de faţă, editarea genetică este interzisă în Statele Unite, aşa că Editas Medicine ar avea nevoie de permisiune specială pentru teste.

    Această nouă tehnică este împrumutată de la bacterii. Bacteriile au în ADN-ul lor o serie de cod genetic ce aparţine viruşilor, astfel bacteriile pot recunoaşte momentul când viruşii se aproprie. Când bacteriile detectează viruşii, acestea elimină o enzimă care atacă viruşii. Oamenii de ştiinţă se folosesc de acest mecanism pentru a îndepărta zonele mutate din ADN.

    Potrivit MIT Technology Review, pacienţiilor Editas o să le fie injectate în ochii “supe de viruşi”, complexului de enzime CRISPR/Cas9, care duce la formarea de noi legături şi la desfacerea altora, în cadrul ADN-ului, în anumite regiuni cromozomiale. Enzimele pot fi programate să ţintească o anumită genă problematică, ce este astfel înlocuită sau reparată cu ajutorul unei alte molecule, introdusă simultan cu enzimele.

    Dacă tratamentul este un succes, aceeaşi tehnică ar putea fi folosit pentru oamenii care suferă de alte boli genetice precum boala Huntingon. 

    Tot anul aceasta, cercetătorii chinezi au modificat, în premieră mondială, genomul unor embrioni umani. Potrivit articolului din Protein & Cell, savanţii chinezi conduşi de Junjiu Huang, cercetător în domeniul genetic la Universitatea Sun Yat-sen din Guangzhou, au încercat să prevină îngrijorările de ordin etic utilizând embrioni “non-viabili”, care nu pot duce la naşterea unei persoane. Embrionii au fost obţinuţi de la clinici chineze de fertilitate. Savanţii au încercat să modifice gena responsabilă pentru talasemie (β-thalassaemia), o maladie a sângelui, potenţial mortală, folosind o tehnică de modificare genetică numită CRISPR/Cas9. Oamenii de ştiinţă au spus că rezultatele au indicat prezenţa unor obstacole majore în calea utilizării metodei în aplicaţii medicale.

  • Artă sau linguşeală: “Milioane de ani vor trece, totul va fi distrus, dar portretul preşedintelui Rusiei o să strălucească în razele soarelui pentru totdeauna”

    Omul de ştiinţă şi artistul, Victor Petrik, a creat un pandantiv cu portretul preşedintelui Rusiei pentru a comemora ziua de naştere a lui Vladimir Putin.

    Experţii au fost impresionaţi de opera de artă, atât din punct de vedere artistic, cât şi din punct de vedere al tehnici folosite pentru a realiza portretul preşedintelui rus. Prin intermediul tehnologiei dezvoltate de Victor Petrick se pot produce imagini 3D pe diferite pietre preţioase.

    Portretul lui Putin a fost inscripţionat pe un safir albastru închis ce cântăreşte 611 de grame. Dimensiunile pietrei sunt: 100x90x44 mm.

    Aceasta nu este primul portret realizat de Petrick, el fiind faimos pentru colecţia sa care conţine peste 90 de portrete ale persoanelor faimoase contemporane sau din istorie. Portretele sale sunt realizate pe rubine, safire, topaze sau alte pietre preţioase.

    “Milioane de ani vor trece, totul va fi distrus, dar portretul preşedintelui Rusiei o să strălucească în razele soarelui pentru totdeauna”, a spus Viktor Petrik

    Vezi aici alte opere ale lui Victor Petrik
     

  • Preşedintele a desemnat premierul interimar

    Preşedintele României Klaus Iohannis a desemnat premierul intermiar în persoana lui Sorin Mihai Câmpeanu, până acum ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

    Miercuri, după ce a anunţat depunerea mandatului de către cabinetul său, la presiunea străzii, Victor Ponta l-a propus pe ministrul Apărării Mircea Duşa pentru preluarea interimatului până la formarea unui nou guvern.

    Potrivit Constituţiei, în cazul demisiei premierului preşedintele va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului ministru, până la formarea noului Guvern. 

  • Preşedintele a desemnat premierul interimar

    Preşedintele României Klaus Iohannis a desemnat premierul intermiar în persoana lui Sorin Mihai Câmpeanu, până acum ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

    Miercuri, după ce a anunţat depunerea mandatului de către cabinetul său, la presiunea străzii, Victor Ponta l-a propus pe ministrul Apărării Mircea Duşa pentru preluarea interimatului până la formarea unui nou guvern.

    Potrivit Constituţiei, în cazul demisiei premierului preşedintele va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului ministru, până la formarea noului Guvern. 

  • Unda tractoare din filmul “Star Wars”, inventată de oamenii de ştiinţă – FOTO

    Echipa de cercetători a demonstrat faptul că undele de sunet de înaltă amplitudine pot genera o “hologramă acustică”, ce poate funcţiona precum cele din filmul “Star Wars”, informează în pagina online The Independent.  

    Darth Vader şi căpitanul Kirk Starship Enterprises au avut o astfel de undă tractoare în filmele de mare succes din “Star Wars”. Unda tractoare, care până acum era întâlnită doar în filmele science fiction de-a lungul anilor, a sosit în sfârşit pe Pământ.

    O echipă de cercetători de la două universităţi britanice a creat prima undă tractoare sonică din lume, perfect funcţională şi capabilă să suspende, mişte şi să manipuleze obiecte mici, folosind doar puterea undelor sonore.

    Studii anterioare au arătat că tehnologia undei tractoare este posibilă, dar noul studiu este semnificativ, deoarece este prima dată când un obiect a fost suspendat şi controlat în aer cu succes. Undele de sunet de înaltă amplitudine au fost utilizate pentru a genera o “hologramă acustică” ce poate suspenda o minge de polistiren de 4mm în aer.

    Tehnica, dezvoltată de oamenii de ştiinţă, are o gamă largă de aplicaţii şi ar putea, în viitor, să fie utilizată pentru a manipula obiecte în interiorul corpului uman, fără a fi nevoie de o procedură medicală invazivă.

    Bruce Drinkwater, profesor în cadrul Departamentului de Inginerie Mecanică Bristol si unul dintre autorii studiului, a declarat: “Ceea ce avem este o undă tractoare pe deplin funcţională. Putem apuca obiecte, le putem răsuci, le putem roti, le putem muta. Anterior oamenii ştiau că aceste forţe există, dar este cu totul o premieră în lumea ştiinţei să poţi transforma totul în realitate.”

  • Cum vor arăta oamenii peste 1.000 de ani: ochii roşii, pielea închisă şi conectaţi la inteligenţa artificială – FOTO, VIDEO

    Potrivit experţilor de la AsapScience, citaţi de Daily Mail, omul ar putea să aibă ochii roşii din cauza mutaţiilor pe care este posibil să le sufere ADN-ul nostru, iar pielea va fi mult mai închisă la culoare ca o consecinţă a încălzirii globale.

    Cei AsapScience descriu într-un material video un scenariu ipotetic legat de modul în care corpul omenesc ar putea fi în parte o maşinărie. În plus, am putea avea abilitati supraomeneşti, prin mutaţii genetice.

    “În viitor, nanoboţii vor fi parte integrală a organismului nostru şi ne vor consolida abilităţile”, se precizează în clip.

    “Nu vom mai fi limitaţi la propriul trup, vom fi un amestec de biologic şi tehnologie”, explică savanţii.

    Evoluţia ştiinţei va face ca generaţiile viitoare să aibă oameni din ce în ce mai inteligenţi şi mai atractivi din punct de vedere fizic. Dar în acelaşi timp cu inteligenţa, puterea şi frumuseţea, similitudinile genetice sau lipsa diversităţii pot fi provoca o nouă maladie a viitorului, ce ar putea distruge întreaga rasă umană, avertizează oamenii de ştiinţă.