Tag: statistica

  • Maşinile neasigurate au produs în 2017 accidente care au necesitat despăgubiri de 35,6 mil.lei

    Ca organism de plată a despăgubirilor, BAAR despăgubeşte – în calitate de garant al obligaţiei de despăgubire – persoanele prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României prin intermediul autovehiculelor neasigurate sau neidentificate.

    „În anul 2017, totalul despăgubirilor plătite de BAAR în calitate de Organism de Plată a Despăgubirilor – Direcţia FPVS (Fondul de Protejare a Victimelor Străzii) – s-a ridicat la suma totală de 35,6 milioane de lei, faţă de 29,6 milioane de lei în anul 2016, respectiv 41,6 milioane de lei in 2015. În procente, creşterea faţă de anul precedent este de circa 17%, respectiv o scădere de aproximativ 15%, comparativ cu anul 2015”, au arătat reprezentanţii BAAR într-o conferinţă de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statistică îngrijorătoare: Populaţia planetei a consumat în 2015 cu 65% mai multe antibiotice decât în anul 2000

    La nivel global, utilizarea antibioticelor a crescut enorm în ultimul deceniu, ceea ce reprezintă o dependenţă îngrijorătoare, spun specialiştii, potrivit Quartz.

    Din 2000 până în 2015, au fost vândute cu 65% mai multe antibiotice la nivel global, potrivit cercetătorilor de la institutul Johns Hopkins, Universitatea Princeton şi în conformitate cu datele de la Centrul de Dinamică a Bolilor din Washington.

    Cercetătorii au analizat studii din peste 76 de ţări, pe o gamă de peste 100 de tipuri de antibiotice, în colaborare cu IQVIA, o companie de cercetare din domeniu sănătăţii, situată în Durham, Carolina de Nord.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Numărul autorizaţiilor de construire a crescut cu 20,5% în primele două luni din acest an

    În perioada ianuarie-februarie, creşteri s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare, cele mai importante înregistrându-se în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+196 de autorizaţii), Vest (+171), Sud-Vest Oltenia (+158), Sud-Muntenia (+125) şi Nord-Est (+109).

    În luna februarie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+358 de autorizaţii), creştere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+180 de autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+99), Vest (+94) şi Sud-Muntenia (+45). Scăderi s-au înregistrat în Nord-Vest (-28 de autorizaţii), Sud-Est (-22), Nord-Est (-6) şi Centru (-4).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România a avut în ianuarie cea mai mare creştere a producţiei industriale din UE

    În ianuarie 2018, comparativ cu ianuarie 2017, statele membre care au înregistrat cea mai mare creştere a producţiei industriale au fost România (8,5%) şi Estonia (7,7%), urmate de Suedia (7,1%). Cele mai mari scăderi în perioada analizată au fost consemnate în Olanda (-6,6%), Malta (-1,7%) şi Grecia (-1,6%).

    Creşterile de 2,7% din zona euro în ianuarie 2017 faţă de aceaşi perioadă a anului precedent, s-a datorat creşterii producţiei de energie (10,4%), bunurile de folosinţă îndelungată (3,8%), bunuri intermediare (5,1%), bunuri de larg consum (0,3%), în timp ce producţia de capital a crescut cu 8,5%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Cele mai multe femei antreprenor din România au vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani

    A doua grupă de vârstă în care se regăsesc cele mai multe femei antreprenor este 30-39 de ani (27% – 130.615 persoane), urmată de grupa 50-59 (18% – 87.107 persoane), grupa peste 60 de ani (16% – 76.982) şi grupa până la 29 de ani (10% – 47.826).

    „În ultimii ani, mediul de afaceri a înregistrat o creştere constantă a femeilor care deţin calitatea de asociat sau acţionar în companiile din România, ceea ce demonstrează un interes din ce în ce mai ridicat pentru anteprenoriat în rândul femeilor”, a declarat Cristian Bărcan, fondator al REGnet.ro, companie specializată în înfiinţări şi modificări online de SRL şi PFA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acesta este cel mai mare PERICOL pentru România. DEZASTRUL poate fi IMINENT. Datele pe care Guvernul le ţine LA SECRET

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:
    – cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 10,3% contribuind cu 6,4% la creşterea PIB;

    – formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,2%, consecinţă a creşterii cu 5,4% a volumului său.

    Potrivit Institutului de Statistică, la creşterea PIB, în anul 2017 faţă de anul 2016, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

     industria (+1,9%), cu o pondere de 24,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8%;

    – serviciile, care cuprind ramurile comerţ (cu ridicata şi cu amănuntul) repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,6%), cu o pondere de 18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,4%;

    – agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (+18,3%);

    – activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 6,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,9%;

    – impozitele nete pe produs (+0,7%), cu o pondere de 9,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,5%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Care este statul cu cea mai mică rată a şomajului din Uniunea Europeană

    Rata şomajului a fost, în ianuarie, de 2,4% în Cehia, de 3,8% în Ungaria, de 4,5% în Polonia şi de 4,6% în România.

    În Austria, rata şomajului a fost în ianuarie de 5,5%, iar în Bulgaria şi Slovenia de 5,9%, precizează Eurostat.

    În ultimul an, şomajul a scăzut în Grecia (de la 23,3% la 20,9%) şi în Croaţia (de la 12,2% la 9,8%).

  • Care este statul cu cea mai mică rată a şomajului din Uniunea Europeană

    Rata şomajului a fost, în ianuarie, de 2,4% în Cehia, de 3,8% în Ungaria, de 4,5% în Polonia şi de 4,6% în România.

    În Austria, rata şomajului a fost în ianuarie de 5,5%, iar în Bulgaria şi Slovenia de 5,9%, precizează Eurostat.

    În ultimul an, şomajul a scăzut în Grecia (de la 23,3% la 20,9%) şi în Croaţia (de la 12,2% la 9,8%).

  • Semnal de alarmă: creşterea numărului de angajaţi din economie s-a oprit în octombrie 2017, imediat după dublarea Robor şi creşterea cursului euro

    Numărul de angajaţi este în creştere continuă din ianuarie 2011, când a atins minimul în criză, de 4,095 milioane, iar o modificare de trend va avea consecinţe majore. Între decembrie 2016 şi octombrie 2017 numărul de angajaţi a crescut cu 120.000, deci circa 12.000 de angajaţi în plus pe lună.
     
    Robor la trei luni, dobânda la care băn­cile se împrumută între ele, a crescut între 1 august şi 1 octombrie anul trecut de la 0,87% la 1,58% iar cursul a crescut în aceeaşi perioadă cu 1%, de la 4,55 leu/euro la 4,59 lei/euro. Robor şi cursul influenţează imediat sentimentul consu­matorilor şi al companiilor, care prevăd incer­ti­­tudine şi imediat trec la decizii de ajus­tare. Robor-ul intră în calculul ratelor la creditele în lei, iar cursul contează pentru cei cu credite în valută. În noiembrie numărul de angajaţi a ră­mas constant iar în decembrie, numărul de an­­gajaţi era de 4,850 milioane de persoane, cu 22.000 mai mic decât în octombrie 2017. Este posibil ca la mijloc să fie şi un impact sezonier.
     
    Printre cele mai mari scăderi care s-au înregistrat în decembrie au fost în construcţii (-4.000 de angajaţi) şi fabricarea de maşini (-1.800 de angajaţi), iar datele anterioare arată că aceste sectoare îşi reduc în general în decembrie numărul de angajaţi faţă de noiembrie.
     
  • Accelerare şi frânare pentru creşterea economică

    Media generală de 7% a creşterii economice este rezultanta unor plusuri şi minusuri în evoluţia diverselor sectoare de activitate, consumul fiind de departe principalul accelerator, iar construcţiile şi comerţul exterior – principalii factori de frânare.

    Datele tip ”semnal“ publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS) nu arată care sunt contribuţiile pe domenii de activitate la evoluţia economiei, dar seriile de date anuale pe ramuri, raportate în februarie, relevă câteva coordonate. Concret, potrivit INS, afacerile din transporturi au crescut în 2017 cu 15,7% faţă de 2016, iar vânzările din comerţul cu amănuntul au avansat cu 10,7%, ambele fiind impulsionate de apetitul pentru consum al populaţiei, dar şi al firmelor. |n detaliu, statisticile mai arată că şi subramurile adiacente transporturilor au crescut spectaculos, de exemplu înmatriculările auto cu 67,4%, comercializarea motocicletelor cu 50,6%, service-urile auto cu 22,9%, comercializarea carburanţilor cu 12,4%, comercializarea autovehiculelor cu 10,4% şi livrările de piese de schimb cu 7,3%. Iar în cazul comerţului cu amănuntul, am avut plusuri de 24,8% la livrările online, 13,2% la vânzările de produse nealimentare şi 6,8% la vînzările de alimente.

    Ca factori de frânare, cel mai mult au contat construcţiile şi deficitul comercial (decalajul dintre importuri şi exporturi), numit ”export net“ în terminologia statisticienilor. Construcţiile – arată statistica oficială – n-au ieşit din ”recesiunea“ în care intraseră încă din 2015, pe fondul stagnării investiţiilor mari de infrastructură, media generală a volumului lucrărilor scăzând cu 5,4% anul trecut. |n 2017, potrivit INS, construcţiile inginereşti au scăzut cu 21,3% faţă de 2016, după ce în 2016 scăzuseră cu 11,2% faţă de 2015. |n schimb, construcţiile rezidenţiale au marcat în 2017 un avans de 69,7% faţă de 2016, lucru care arată că în timp ce românii îşi construiesc case ca în anii buni dinaintea crizei, statul a lăsat baltă investiţiile în infrastructură.

    Cât priveşte comerţul exterior, importatorii au tras mai puternic de frânghia balanţei comerciale, învingându-i pe exportatorii aflaţi la celălalt capăt. Forţa importurilor a crescut cu 12,2%, în timp ce a exporturilor a crescut cu doar 9,1%, rezultând astfel un ”export net“ de minus trei puncte procentuale, care a tras în jos creşterea economică. Interesant este că, în timp ce importurile au crescut pe seama apetitului pentru consumul de bunuri obişnuite al clienţilor din comerţ (fenomen care îi îngrijorează pe economişti), exporturile au crescut pe seama cererii tot mai mari de produse industriale în ţările din zona euro – una dintre veştile bune ale anului trecut.

    De altfel, cea mai bună – şi mai surprinzătoare – veste a anului trecut a venit din industrie, unde producţia a consemnat un record de +8,2%, nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani, de când se raportează sistematic acest indicator. De asemenea, potrivit INS, vânzările de mărfuri industriale au crescut cu 11,7%, iar cererea – comenzile noi – a crescut cu 12,9% în 2017 faţă de 2016.

    Am avut, aşadar, creşteri cu două cifre în majoritatea domeniilor de activitate şi numai două indicatoare au dat ”rateuri“ – construcţiile şi exporturile. Importanţa lor arată de ce economia per ansamblu n-a crescut tot cu două cifre şi mai ales explică de ce investiţiile erau mai necesare ca oricând.