BusinessMagazin

Tag: Serbia

  • Băsescu, întrebat de ce circulă liber Viktor Orban în Covasna, Harghita: De ce nu l-aţi fluierat?

     La a XI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, care are ca temă principală “România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, participă lideri ai organizaţiilor româneşti din jurul frontierelor ţării şi din Balcani (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Albania), dar şi din Diaspora românească (Italia şi Franţa).

    În cadrul dezbaterilor la care participă preşedintele Băsescu a fost formulată o critică legată de faptul că premierul Ungariei Viktor Orban “circulă prea liber” în judeţele Harghita şi Covasna.

    “Dacă nu v-a plăcut, de ce nu l-aţi fluierat? Nu o să vină Guvernul să-l fluiere”, a răspuns Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru Croaţia încep durerile tranziţiei la UE

    Simularea, care a ajuns la aceste ponderi studiind modificările de taxe vamale aferente aderării la UE, estimează că reducerea protecţiei tarifare pentru comerţul cu ţările UE ar putea produce o pierdere de 127 mil. dolari pentru Croaţia, ce va fi însă contrabalansată de afluxul de fonduri europene.

    Într-o notă difuzată săptămâna trecută, agenţia de rating Moody’s apreciază că va mai dura până ce Croaţia va ajunge la o creştere economică solidă, întrucât economia ţării nu e suficient de competitivă, este “excesiv de orientată spre consumul intern” şi grevată de niveluri înalte ale deficitului şi ale îndatorării. Pentru 2013, Moody’s vede o scădere a PIB cu 1,2%, iar la anul o creştere de 0,3%.

  • Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

    LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.

    „Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.

    Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.

    Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).

    STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.

    Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

    Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

    2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere.  Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.

    De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.

  • Serbia i-ar fi oferit un post lui Dominique Strauss-Kahn

     “I-am spus lui (Strauss-Kahn) despre un post, dar nimic nu este încă sigur. Am stabilit doar un prim contact, dar este vorba despre mulţi bani”, a declarat sursa guvernamentală, făcând aluzie la remunerarea cerută de Strauss-Kahn pentru serviciile sale.

    Potrivit cotidianul sârb Danas, autorităţile sârbe i-ar fi propus lui Strauss-Kahn un post de consilier guvernamental care ar trebui să fie remaniat în următoarele săptămâni.

    Remanierea, care ar surveni după un an de activitate, ar urma să permită Guvernului să se concentreze asupra negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi redresării economice a Serbiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia a plătit Serbiei şi Slovaciei datorii din perioada sovietică de 2 miliarde de dolari

     Datoriile de 1,7 miliarde de dolari către Slovacia şi 289 milioane de dolari către Serbia au fost asumate de Rusia în contul responsabilităţilor financiare ale statului sovietic faţă de Cehoslovacia şi Iugoslavia.

    Rusia a achitat datoriile parţial prin livrări de bunuri industriale şi parţial în bani, conform unor acorduri interguvernamentale încheiate cu cele două ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companie românească de comunicare intră pe piaţa din Serbia

    Elance a intrat în portofoliul SmartPoint în ianuarie 2013, după un pitch organizat pe piaţa românească în ultimul trimestru din 2012. Campania de comunicare pentru creşterea numărului de companii şi de freelanceri din România înscrişi pe platforma Elance, care a început în luna ianuarie, a avut un impact important în evoluţia numărului de nou înregistraţi, atât freelanceri, cât şi companii. În primele trei săptămâni după începerea campaniei, aproximativ 6.600 de freelanceri români s-au înscris pe platformă, atingând nivelul total de înscrieri realizat pe tot parcursul anului 2012. În primul trimestru din acest an, pe platforma online figurau aproximativ 25.500 de freelanceri români. Media lunara a înscrierilor realizate în intervalul ianuarie – martie 2013 s-a ridicat la 3.390 faţă de 520 în ultimele trei trimestre din 2012. Numărul companiilor din România care caută freelanceri pentru proiectele în derulare a crescut în martie acest an cu 280% faţă de martie 2013.Pe baza rezultatelor obţinute în România, Elance a decis extinderea colaborării cu SmartPoint şi pe piaţa din Serbia.

     

  • Premierul sârb: Înţeleg foarte bine presiunile care se fac asupra României pentru problema Kosovo

     “Stabilitatea acestei regiuni este foarte importantă pentru întreaga Europă şi, de aceea, eu înţeleg foarte bine presiunile şi situaţia în care se află România pentru poziţia sa principială în ceea ce priveşte problema Kosovo. Fiţi convinşi că Serbia doreşte ca problema Kosovo să se rezolve cât mai rapid şi să se găsească soluţii acceptabile pentru ambele părţi, şi ca toţi împreună să ne întoarcem către viitor”, a spus Ivica Dacic la finalul întrevederii cu omologul său român, Victor Ponta, la Palatul Victoria.

    În urmă cu o lună, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care îndeamnă statele membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo să facă acest lucru cât mai curând.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transelectrica riscă să piardă 70 milioane euro din fonduri UE. Care este motivul

     “Nu putem accesa aceste fonduri pentru că nu putem expropria mai multe terenuri, de care avem nevoie pentru a construi linia de export Reşiţa-Pancevo (Serbia), pe o distanţă de 150 kilometri”, a declarat joi directorul general al Transelectrica, Ştefan Gheorghe, într-un seminar pe teme energetice.

    Transelectrica are o problemă similară şi la graniţa cu Ungaria. Compania nu figureză în Legea 2015/2011 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică printre persoanele juridice care pot reprezenta expropriatorul.

    Gheorghe a adăugat că legea exproprierii pentru instalaţii de utilitate publică este blocată în Parlament.

    Potrivit directorului, Transelectrica ar putea începe imediat construcţia liniei de export spre Serbia, dacă legea i-ar permite să exproprieze terenurile respective.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cutremur în Bulgaria, resimţit şi în România

    Epicentrul a avut loc la 9 km nord de localitatea Pernik, respectiv 25 km vest de capitala Sofia, conform US Geological Survey. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 9,1 km.

    Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) de la Bucureşti apreciază seismul la 6,1 grade, evaluând adâncimea la 30 km.

    Centrul Seismologic Mediteranean plasează magnitudinea cutremurului din Bulgaria la 5,7 grade şi precizează că seismul a avut parte doar în prima oră de 3 replici între 2,8 şi 3,1 grade, pentru ca la ora 4,30 să aibă loc o replică mai puternică, de 5,2 grade, la 10 km adâncime. INFP apreciază magnitudinea acestei replici la 5,3 grade şi adâncimea la 30 km.

    Agenţia bulgară Focus, preluată de Novinite, citează conducerea Brigăzii de Pompieri şi a Serviciului de Protecţie Civilă din Sofia, care arată că magnitudinea seismului bulgăresc a fost de 5,9 – 6 grade şi că au avut loc două replici puternice. Aceeaşi sursă a comunicat că a fost alertată de cetăţeni care au reclamat stricăciuni minore la ferestre, pereţi sau tavanele locuinţelor. Speriaţi de seism, o parte dintre locuitorii Sofiei au ieşit din case şi şi-au petrecut restul nopţii în stradă.

  • Boris Tadici: Serbia va adera la Uniunea Europeană în cinci ani

    “Mă aştept ca Serbia să demareze negocierile (de aderare-n.r.) cu UE spre sfârşitul anului şi să le încheie în cinci ani”, a afirmat Tadici, citat de agenţia de presă oficială Tanjug, în cursul unei conferinţe pe teme economice cu oameni de afaceri locali. Serbia a obţinut statutul de candidat la integrarea în UE în martie, fără a primi însă o dată precisă pentru începutul negocierilor de aderare.

    Mai multe pe mediafax.ro