BusinessMagazin

Tag: scoli

  • Italia începe relaxarea restricţiilor: Barurile şi restaurantele se deschid, fabricile îşi reiau activitatea, dar şcolile rămân închise

    Premierul italian Giuseppe Conte a pregătit un plan pentru relaxarea restricţiilor pe teritoriul ţării, începând cu data de 4 mai, după şapte săptămâni de carantină naţională, potrivit BBC.

    Parcurile şi fabricile se vor redeschide în luna mai, însă şcolile nu îşi vor relua activitatea obişnuită decât în luna septembrie.

    Decizia vine în contextul în care Italia a raportat duminică un număr de 260 decese noi cauzate de Covid-19 – cel mai redus nivel zilnic din data de 14 martie. În total, numărul deceselor a atins în Italia un nivel de 26.644 persoane, cel mai mare din Europa. Italia are peste 197.000 de cazuri de îmbolnăviri.

    „Faza a doua” a măsurilor de relaxare le-ar permite oamenilor să călătorească în interiorul regiunii în care locuiesc, dar nu dincolo de aceasta.

    Mai mult, înmormântările ar urma să fie reluate, însă pot participa maximum 15 persoane.

    Sportivii individuali pot relua antrenamentele, iar oamenii pot face mişcare fizică şi dincolo de vecinătăţile locuinţei lor.

    Barurile şi restaurantele vor fi redeschise pentru cei care cumpără „la pachet”, întrucât în prezent funcţionează doar serviciile de livrări.

    Saloanele de înfrumuseţare, frizeriile, barurile şi restaurantele ar urma să primească din nou clienţi în incintă din data de 1 iunie.

    Restul magazinelor de retail care nu sunt încă deschise, vor putea da lacătul jos de pe uşă în data de 18 mai, alături de muzee şi biblioteci.

    Mai mult, echipele sportive pot reveni la antrenamente de grup din data de 18 mai.

  • Când se deschid şcolile în Europa: De la Franţa, Germania şi până la ţările Scandinave, dezbaterile se poartă între nevoia de a reporni economia şi frica de a nu reporni pandemia

    La o săptămână după ce elevii şi profesorii din ciclul primar de învăţământ au reluat cursurile în Danemarca, oficiali din sănătate şi experţi în educaţie din toată lumea încă dezbat avantajele şi dezavantajele redeschiderii şcolilor, întrucât ţările din Europa, precum şi SUA, caută moduri în care pot relaxa restricţiile şi pot reporni economiile, fără a declanşa un nou val de epidemie, potrivit FT.

    Dezbaterea se poartă între riscul de a răspândi virusul în continuare prin intermediul copiilor, criza economică ce capătă din ce în ce mai multă adâncime şi impactul carantinei asupra educaţiei copiilor.

    Cercetătorii cred că orice decizie legată de redeschiderea şcolilor trebuie să ţină cont de nivelul la care se află ţara în ceea ce priveşte evoluţia numărului de cazuri, precum şi de abilitatea de a detecta şi răspunde situaţiilor de urgenţă medicală.

    „Există destul de multe argumente legate de redeschiderea şcolilor pentru a le permite părinţilor să repornească economia, ţinând cont că datele ne arată până acum un număr redus de îmbolnăviri în rândul copiilor, precum şi o rata redusă de transmitere de la copii. Însă există nevoia de a ne asigura că există o capacitate de testare suficientă”, a spus Kalipso Chalkidou, directorul politicilor de sănătate în cadrul unui think-tank denumit Center for Global Development.

    Ţările scandinave au fost unele dintre cele mai relaxate state în ceea ce priveşte pericolul ca prezenţa copiilor în şcoli să ducă la răspândirea virusului. În Norvegia, grădiniţele s-au redeschis săptămâna aceasta.

    În Islanda şi Suedia, şcolile primare nu au fost niciodată închise – mergând pe ideea că beneficiile sunt mai mari decât riscurile. Johan Carlson, directorul agenţiei de sănătate publică din Suedia, a spus că argumentele care sprijină ideea închiderii şcolilor sunt „foarte vagi”.  

    „Aceste prime zile au fost foarte bine orchestrate de directori şi profesori, iar părinţii se simt destul de bine în legătură cu asta”, a spus Dorte Lange, vicepreşedintele Asociaţiei Profesorilor din Danemarca.

    Unul dintre argumentele care favorizează redeschiderea şcolilor este acela că tinerii, în special copiii, au mai puţine şanse de a dezvolta simptomele COVID-19. Testele din Islanda arată că cei cu vârste sub 10 ani au cele mai mici şanse de a fi infectaţi. Un alt studiu arată cazul unui băiat care a luat virusul în timpul unei excursii la schi, însă nimeni dintre cei care au luat contact cu el nu a contractat virusul, nici măcar rudele.

    Russell Viner, profesor în cadrul Instiutului Great Ormond Street pentru Sănătatea Copilului, a revizuit studiile care urmăresc efectul închiderii şcolilor asupra epidemiilor şi a concluzionat că „nu este unul dintre principalii factori care ajută la combatere”.

    Cu toate acestea, o analiză a lui Nicholas Davies de la London School of Hygiene and Tropical Medicine a concluzionat că închiderea şcolilor a fost unul dintre principalii factori care au contribuit cu un efect „moderat” la limitarea transmiterii.

    În combinaţie cu distanţarea socială, protejarea grupurilor vulnerabile şi autoziolarea celor care manifestă simptome, închiderea şcolilor a contribuit semnificativ la limitarea răspândirii virusului.

    „Orice aduce riscul restabilirii unor canale de transmitere între gospodăriile de altfel izolate, ar trebui să fie abordat cu grijă”, a spus Davies.

    Acesta crede că pentru Marea Britanie este prea devreme pentru a discuta de redeschiderea şcolilor.

     

    Cu toate acestea, riscurile ca un copil să se întoarcă acasă şi să îmbolnăvească o persoană dintr-o categorie vulnerabilă este mai ridicat în anumite culturi şi anumite ţări, unde familii din mai multe generaţii coabitează.

     

    În Danemarca, spre exemplu, este mai puţin comun ca oamenii în vârstă să locuiască cu copiii şi nepoţii lor faţă de ţările din sudul Europei.

     

    Între timp, impactul carantinei naţionale are din ce în ce mai multe efecte economice negative. Întoarcerea părinţilor la muncă este un punct critic în discuţiile despre repornirea economiilor.

     

    Când a anunţat posibilitatea de a redeschide şcolile luna viitoare, preşedintele francez Emmanuel Macron a adus în discuţie efectele pe care le au măsurile de a ţine şcolile închise asupra educaţiei copiilor din familiile sărace.

     

    „Dovezile sugerează că ar putea creşte inegalităţile din educaţie”, a atras atenţia Lindsey Macmillan, economist în cadrul University College London.

     

    Aceste temeri sunt cu atât mai presante în ţările sărace, unde mulţi oameni au venituri mici, iar absenţa duce la malnutriţie, abuz şi abandon şcolar.

     

    Însă sindicatele profesorilor din Franţa şi Germania – unde şcolile ar trebui să se redeschidă luna viitoare – rămân îngrijoraţi referitor la siguranţa profesorilor şi pun la îndoială modul în care ar funcţiona în practică măsurile de igienă printre copiii tineri.

     

    „Nu este clar cum ar putea fi implementată distanţarea socială în şcoli”, a spus Mary Bousted, secretar general al Sindicatului Naţional din Educaţie din Marea Britanie – ţară are nu a anunţat încă planuri concrete.

     

     

     

  • Firea: Redeschiderea grădiniţelor şi a şcolilor după 15 mai nu este o soluţie bună. E periculos

    Primarul general, Gabriela Firea, a scris, joi dimineaţa, pe Facebook, că nu consideră că redeschiderea şcolilor şi a grădiniţelor după data de 15 mai este o soluţie bună, ea spunând că „virusul este printre noi, din ce în ce mai agresiv”.

    „Copii cu mască de protecţie la şcoală mi se pare o imagine dureroasă. Sfâşietoare. Iar pentru elevii din clasele mici, aproape imposibil. Sunt foarte activi, nerăbdători, aleargă, se mişcă…e normal! De aceea sunt copii! Nu văd ca pe o soluţie bună redeschiderea grădiniţelor şi a şcolilor după 15 mai. Este, încă, foarte periculos! Virusul e printre noi! Din ce în ce mai agresiv! Copiii, prin natura lor, nu vor putea respecta cu stricteţe măsurile sanitare şi de distanţare socială. Se vor contamina, vor face forme uşoare, dar vor transmite coronavirusul cadrelor didactice şi părinţilor, bunicilor. Va fi o nenorocire! Vor fi mii de îmbolnăviri!”, a scris edilul pe pagina sa de Facebook.

    Gabriela Firea este de părere că se pot găsi soluţii pentru încheierea anului şcolar, inclusiv pentru clasele terminale.

    „Una este ca un copil să poarte o oră-două masca de protecţie, supravegheat de părinţi, pentru a se putea deplasa în siguranţă şi este cu totul diferit să fie nevoit să o poarte 4-5 ore, chiar mai mult, la cursuri. Statistica noastră, relativ sub control, pentru că se testează infim, va fi dată peste cap. Atunci să vedem cum va fi gestionată o criză majoră! Ne-a ferit Cerul până acum! Şi nu e vorba de statistici! Ci de viaţa oamenilor! Haideţi să nu stricăm tot ce am obţinut cu eforturi imense până acum. Să protejăm în continuare copiii, seniorii, bolnavii cronici!”, afirmă Firea.

    Primaul Capitalei conchide şi spune că e nevoie „urgent” de un plan serios pentru relansarea treptată a economiei.

    „Nu vom mai putea rezista mult timp cu motoarele economiei încetinite. Aici să ne concentrăm mai bine şi să privim cu respect spre ţările civilizate, de unde putem prelua modele de bune practici”, a adăugat Firea.

  • A trebuit un şoc pentru ca guvernul să înceapă să înveţe să guverneze. Acum îşi dă seama că nu ştie nimic din ce se întâmplă în spitale, în şcoli, în economie, pe aeroporturi sau în agricultură

    A trebuit un şoc pentru ca guvernul să înceapă să înveţe să guverneze. Acum îşi dă seama că nu ştie nimic din ce se întâmplă în spitale, în şcoli, în economie, pe aeroporturi sau în agricultură. Parcă se trezeşte dintr-un somn greu şi când se uită în jur constată nu doar că nu are pârghii, ci că nu ştie de fapt ce se petrece în această ţară cu adevărat.

    Nu ştie câte echipamente antivirus sunt necesare în spitale, în linia întâi, nu ştie unde sunt medicamentele, nu ştie cine poate produce combinezoane şi măşti, nu ştie ce zboruri sunt şi de pe ce aeroporturi, nu ştie în câte şcoli s-au continuat cu chiu şi vai lecţiile online şi la ce materii, nu ştie ce exporturi de cereale se fac şi de către cine, nu ştie cum ar putea fi suplimentată capacitatea de producţie alimentară a României.

    Nu ştie. Şi atunci cum să facă ceva? Ideologic, de 30 de ani i s-a spus că fabricile de tractoare, de combinezoane, de apă oxigenată, de medicamente, de automobile – nu sunt treaba lui.  Că nu e treaba lui să dea oamenilor de muncă, că nu e treaba lui să se asigure ca cerealele şi animalele vii produse local – materie primă – să fie procesate local.

    Este corect, nu e treaba lui. Dar asta nu înseamnă că nu este RESPONSABIL. Nu înseamnă că nu trebuie să ŞTIE   în orice minut cine, unde şi ce produce şi dacă mâine e nevoie de tunuri atunci se vor face în loc de tractoare aşa cum astăzi fabricile de mobilă precum Taparo Satu Mare face milioane de măşti pe zi în loc de canapele pentru Ikea.

    În aceste momente grele, la guvern se întorc toţi. De la guvern se aşteaptă salvarea. Un guvern care a rămas de fapt o carapace goală, o butaforie, fără informaţie, fără oameni şi fără pârghii de acţiune.

    Nu înseamnă că dacă Ministerul Sănătăţii a predat autorităţilor locale spitalele, acestea trebuie să devină conducte de alimentat conturile politicienilor locali şi ale camarilei lor precum se dovedesc cazul Malaxa sau cazul Satu Mare.

    Spitalele – inclusive spitalele judeţene mari, cu sute de paturi şi bugete de 2-300 milioane de euro, de care depind sute de mii de oameni – au fost lăsate pe mâna consiliilor locale şi judeţene, pe mâna primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene.

    Care ce-au făcut când s-au trezit cu aşa bugete şi câteva mii de posturi de umplut în scheme? S-au instalat în vârful grămezii. S-au conectat la conducta de bani şi de posturi pentru camarilă. Şi aşa au ajuns maternităţile de la Bucureşti să fie pline de mame de la Buzău, Giurgiu şi Călăraşi. Localităţi unde condiţiile din spitale sunt deplorabile, deşi bugetele s-au dublat în ultimii cinci ani.

    Spitalul din Arad a avut un buget de 414 milioane de lei în 2019, faţă de 174 milioane de lei în 2015. Spitalul din Piteşti a avut 301 milioane de lei, faţă de 120 milioane de lei în anul 2015.

    Noroc că la un moment dat cineva s-a trezit în Ministerul Sănătăţii şi a luat departamentele de urgenţă înapoi la centru, plătind medicii corespunzător şi livrând un necesar minim de echipare.

    Şcolile, la fel. Într-un amestec nebun de bani de la centru pentru salariile profesorilor dar cu bani de la primării pentru clădiri şi echipamente, au rămas de izbelişte, ruşinea Uniunii Europene.

    Ca într-o lume întoarsă pe dos, guvernul face sute de cămine culturale cu zeci de milioane de euro, face stadioane, prin Compania Naţională de Investiţii din subordonarea Ministerului Dezvoltării, dar nu face campusuri şcolare, nu face şcoli.

    De ce nu face Ministerul Educaţiei şcoli? De ce nu face Ministerul Sănătăţii spitale?

    Se mai fac paşi, oamenii văd că anomaliile sunt prea mari.

    Dar, tot în sănătate, centralizarea achiziţiilor s-a făcut degeaba fără o echipă de profesionişti care să meargă direct să cumpere echipamente antivirus sau ce este nevoie direct la producători în China sau Coreea de Sud, nu să aştepte oferte de la firme de băuturi şi cafele care la rândul lor să le cumpere de fapt de aiurea.

    Nicăieri în ţările dezvoltate din Occident nu există o asemenea ruptură între guvern, între administraţie şi mediul de business. Iată operaţiunea prin care Germania şi-a asigurat muncitori din România la strâns sparanghel: un exemplu de cooperare între mediul de business şi guvern, de organizare meticuloasă.

    Inclusiv în relaţia cu Comisia Europeană. Lozinci şi butaforii, foarte puţine proiecte într-adevăr care să conteze.

    România învaţă în această situaţie de criză că poate cere folosirea fondurilor europene într-un mod mai simplu şi mai eficace.

    Am scris în Ziarul Financiar de multe ori: de ce nu se pot folosi cei 4 miliarde de euro de la UE din cadrul programului de resurse umane (POSDRU înainte, acum POCU) pentru majorarea salariilor profesorilor, unde sunt mari probleme pentru a aduce la catedră cei mai buni absolvenţi? Nu, trebuie proiecte, mi se răspundea. Nesfârşitele proiecte de antreprenoriat pentru femei în Valea Jiului, sute de pagini de maculatură în programe inventate de recalificări din care în realitate numai consultanţii aveau de câştigat.

    Şi uite că se poate. Personalul medical din prima linie a luptei anti-virus, peste 70.000 de medici şi asistente, poate primi direct de la UE un supliment salarial în echivalent de 500 de euro.

    Vineri, guvernul a trimis Comisiei Europene propuneri de realocări de bani între programe, a cerut flexibilitate. În sfârşit. Să evaluăm ce nevoi avem şi acolo să meargă banii.

    Spitalele au fost luate la Ministerul Sănătăţii. Ministrul Transporturilor a dispus avizarea zborurilor de pe orice aeroport. Parcă se trezesc.

    Dar vor constata imediat că decadele în care au devenit nişte butaforii, nişte administraţii cu ştampile dar fără putere şi competenţă, şi-au lăsat urme. Au oameni, au specialişti? O mai fi vreun inginer de poduri sau de drumuri angajat în Ministerul Transporturilor?!

  • Şcolile din New York vor rămâne închise pentru restul anului şcolar

    Primarul din New York, Bill de Blasio, a anunţat că şcolile publice din oraş vor rămâne închise pentru restul anului academic, relatează CNBC.

    Potrivit primarului oraşului New York, Bill de Blasio, o relaxare a măsurilor luare împotriva coronavirusului ar fi o mare greşeală.

    „Nu este o decizie uşoară. Cea mai mare greşeală pe care o putem face acum este să relaxăm măsurile şi să permitem virusului să îşi revină şi să ne ameninţe şi mai mult”, a precizat acesta.

    Măsura afectează peste 1 milion de elevi. Aproximativ 1800 de şcoli funcţionează în oraş, iar profesori cât şi părinţii şi elevii caută soluţii pentru recuperarea materiei.

  • Şcolile rămân închise până după Paşte, în contextul instituirii stării de urgenţă

    Şcolile rămân închise în perioada stării de urgenţă, respectiv până după Paşte, au afirmat surse guvernamentale pentru MEDIAFAX. 

    Iniţial, şcolile au fost suspendate până pe 22 martie, iar cursurile universitare până la finalul lunii. În contextul instituirii stării de urgenţă, unităţile de învăţământ vor rămâne închise, au afirmat surse guvernamentale pentru MEDIAFAX.

    Paştele ortodox în România are loc pe 19 aprilie. Potrivit OUG 1/1999, starea de urgenţă se poate impune pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

    Klaus Iohannis a anunţat că decretează stare de urgenţă în România, începând de luni, în contextul crizei generate de coronavirus. Numărul cazurilor în ţară a ajuns la 139.

  • Parlamentul a adoptat legea prin care părinţii primesc zile libere când şcolile sunt închise

    Camera Deputaţilor a adoptat, joi, proiectul de lege prin care părinţii primesc zile libere plătite când şcolile sunt închise în situaţii speciale. Legea merge la preşedintele Klaus Iohannis, pentru promulgare.

    Parlamentarii au adoptat legea prin care angajatorii sunt obligaţi să acorde zile libere plătite unuia dintre părinţi dacă şcolile se închid din cauza unor situaţii speciale.

    Legea se află acum pe masa preşedintelui Klaus Iohannis, pentru promulgare.

    Potrivit legii, părinţii care pot beneficia de zile libere sunt cei care au copii sub 12 ani.

    Indemnizaţia pentru fiecare zi liberă este de maximum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe economie.

    Deputaţii au stabilit ca banii să fie alocaţi din contribuţiile de 2.25% pe care fiecare angajat le oferă statului.

    Unităţile de învăţământ au fost închise până pe 22 martie, din cauza crizei generate de coronavirus.

    În România au fost înregistrate deja 48 de cazuri de coronavirus.

  • Coronavirusul închide şcolile şi provoacă interdicţii de călătorie în Europa

    Mai multe ţări, printre care Serbia sau Kazahstan, şi-au închis graniţele pentru călătorii din zonele afectate de coronavirus, în timp ce în alte ţări europene şcolile şi universităţile au fost închise, iar evenimentele cu mulţi participanţi au fost interzise.

    Serbia şi-a închis graniţele pentru călătorii care sosesc din ţările cele mai afectate de coronavirus. Interdicţia temporară se aplică persoanelor care sosesc „din Italia, anumite provincii din China, Coreea de Sud, Iran şi Elveţia”, a transmis Guvernul de la Belgrad. În Serbia, au fost confirmate patru cazuri de persoane infectate cu virusul Covid-19.

    În Danemarca, toate cursele aeriene dinspre zonele roşii, precum nordul Italiei, Iran sau Coreea de Sud, au fost de asemenea anulate.

    Între timp, premierul Cehiei, Andrej Babis, a anunţat închiderea şcolilor pe termen nedeterminat şi interzicerea evenimentelor cu peste 100 de participanţi.

    „Misiunea noastră principală este sănătatea cetăţenilor noştri. Înţelegem că acest lucru va fi foarte neplăcut pentru oameni, dar vrem să împiedicăm, prin toate mijloacele, ca ceeea ce s-a întâmplat în Italia să se întâmple aici”, a declarat Babis.

    O scenă amuzantă a avut loc la conferinţa de presă a premierului olandez. Mark Rutte tocmai ceruse celor 17 milioane de olandezi să evite strângerile de mâini. Imediat, el a dat mâna cu Jaap van Dissel, şeful Centrului pentru controlul bolilor infecţioase din Olanda.

    Kazahstan a trecut pe lista neagră nu doar Italia, ci şi alte ţări europene. Călătorii care vin disnpre Franţa, Germania sau Spania nu vor mai putea intra în ţară din 12 martie.

  • Proiectul de lege prin care angajaţii ar urma să aibă liber când se închid şcolile, amânat

    Deputaţii au amânat marţi dezbaterea proiectului de lege care ar obliga toţi angajatorii să acorde zile libere plătite unuia dintre părinţi, în cazul în care şcolile se închid din cauza unor situaţii extreme.

    Potrivit proiectului, prevederea s-ar aplica părinţilor care au copii până în 12 ani, iar zilele libere ar putea fi acordate pe toată perioada în care autorităţile decretează închiderea şcolilor.

    Proiectul obligă companiile private să-i plătească pe angajaţi din bugetul propriu, fără posibilitatea decontării acestor bani.

    Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă a luat decizia, luni seara, de suspendare a cursurilor în învăţământul preuniversitar în perioada 11 – 22 martie.

    În prezent, în România, 17 persoane au fost confirmate cu infecţie cu noul coronavirus. Cinci dintre acestea s-au vindecat.

  • CORONAVIRUS. Şcolile din România vor fi închise, începând de miercuri, 11 martie! Cât timp va dura măsura luată de autorităţi

    Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) a decis închiderea tuturor şcolilor din România vreme de o săptămână, începând de miercuri, 11 martie.

    Există posibilitatea de prelungire a acestei măsuri, au declarat surse oficiale pentru G4Media.ro.

    La ora transmiterii acestei ştiri, este în plină desfăşurare şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

    Premierul Ludovic Orban a declarat încă din debutul şedinţei CNSSU că, dacă există cel mai mic risc, ar trebui suspendată activitatea în învăţământul preuniversitar.

    Decizia vine după ce secretarul de stat Raed Arafat propusese, astăzi, oficial închiderea şcolilor şi grădiniţelor începând cu data de 10 martie 2020 şi până după Paşte, pe 21 aprilie 2020, precum şi declararea stării de alertă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info