BusinessMagazin

Tag: salariu

  • Pensionarii de lux din MAI nu vor mai avea posibilitatea de a cumula pensia cu salariul. Care sunt categoriile exceptate de la noul proiect de lege

    Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, un proiect de lege prin care este crescută opţional vârsta de pensionare la 70 de ani şi este interzis cumulul pensie-salariu la stat, actul normativ fiind trimis în Parlament pentru adoptare. Dacă Legislativul va vota legea în forma trimisă de Guvern, după promulgare, bugetarii care cumulează pensia cu salariul vor fi nevoiţi să opteze în termen de 30 de zile. Potrivit ministrului Muncii, acum sunt 35.000 de bugetari care cumulează pensia cu salariul.

    Această măsură va fi aplicată şi pensionarilor din structurile ministerul de Interne, unii dintre ei ieşiţi la pensie cu mult înainte de vârsta standard de pensionare, dar care au rămas angajaţi la stat. Unul dintre aceste cazuri este cel al secretarului de stat din MAI, Irina Alexe, numită în funcţie la propunerea USR PLUS. Alexe a intrat în atenţia presei în urmă cu câţiva ani după ce s-a aflat că în 2016 s-a pensionat la doar 42 de ani, pensia ei fiind de 13.000 de lei în acea perioadă.

    În prezent, potrivit ultimei declaraţii de avere depuse de Irina Alexe, în 2020 aceasta a încasat o pensie de serviciu în valoare totală de 170.832 de lei. La pensia de serviciu se adăugă şi salariul de secretar de stat, circa 10.000 lei net/lună.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Harta salariilor la un an de pandemie: Un angajat din Bucureşti câştigă, în medie, 4.700 de lei net lunar. La polul opus, în Teleorman salariul mediu e de 2.600 de lei

    Un angajat din Bucureşti a câştigat în martie 2021 un salariu mediu net de peste 4.700 de lei, în timp ce un angajat din Teleorman, judeţ aflat la mai puţin de 90 de kilometri distanţă de Capitală, a încasat un salariu de aproape două ori mai mic, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

    ♦ Un angajat din Bucureşti a câştigat, în medie, 4.700 de lei net în martie, cu 400 de lei mai mult faţă de perioada similară din 2020 (+8%) ♦ În Teleorman, salariul mediu este aproape la jumătate faţă de Capitală (2.600 de lei net/lună), iar creşterea a fost de sub 90 de lei în ultimul an (+3,5%) ♦ În 22 de judeţe salariul mediu este mai mic de 3.000 de lei net/lună.

    Un angajat din Bucureşti a câştigat în martie 2021 un salariu mediu net de peste 4.700 de lei, în timp ce un angajat din Teleorman, judeţ aflat la mai puţin de 90 de kilometri distanţă de Capitală, a încasat un salariu de aproape două ori mai mic, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.  Cum s-a ajuns în această situaţie?

    „Teleorman nu are alt business în afară de cel de comerţ, unde angajaţii primesc de regulă salariul minim. Toţi locuitorii care au avut o educaţie mai bună au plecat spre Bucureşti pentru salarii mai mari şi pentru dezvoltarea carierei şi e normal să se întâmple asta. Nu îmi dau seama dacă autorităţile au făcut ceva pentru a atrage investitori acolo şi cred că oamenii care lucrează la stat în Teleorman ştiu foarte puţine lucruri despre cum funcţio­nează sectorul privat în aşa fel încât să înţeleagă şi să pună în aplicare un plan de dezvoltare economică“, a explicat Florin Go­dean, country mana­ger în cadrul firmei de recrutare Adecco România şi Un­garia.

    Bucureşti, Cluj, Timiş, Ilfov şi Iaşi sunt zonele cu cele mai mari salarii medii înregis­trate în luna martie, aici angajaţii câştigând, în medie, între 3.500 şi peste 4.700 de lei net pe lună.

    Cele mai mici salarii din România le obţin angajaţii din Teleorman, Mara­mureş, Harghita, Suceava şi Brăila, unde valorile salariului mediu net variază între 2.600 şi 2.700 de lei net pe lună.

    În ceea ce priveşte creşterile salariale din ultimul an, datele Statisticii arată că inegalităţile salariale dintre regiuni s-au accentuat. Judeţele în care salariile medii sunt mai mari au avut parte şi de cele mai mari creşteri de salarii, pe când judeţele codaşe la salarii au avut creşteri salariale foarte mici sau, în cazul Caraş-Severin, de o scădere salarială medie de 4%.

    În ultimul an, cel mai mult au crescut salariile angajaţilor din Braşov (+13,1%), Iaşi (+11,6%), Bihor (+11,5%) şi Timiş (+11,4%), iar cele mai mici creşteri au fost în judeţele Dolj (+1,7%), Brăila (+1,7%), Harghita (+2,6%), Constanţa (+3,1%), Vaslui (+3,4%) şi Teleorman (+3,5%).

    „Aş lega această situaţie de oprirea activităţii din zona HoReCa pe perioada pandemiei. Angajaţii cu salarii apropiate de nivelul minim – cei din HoReCa şi din industria auto manufacturieră – au fost afectaţi de oprirea activităţii şi s-a văzut în întreaga masă salarială, practic au ieşit din aceste statistici cei cu salarii minime şi au rămas cei cu salarii mari, din IT şi telecom, de exemplu, unde salariile au continuat să crească“, a mai explicat Florin Godean.

    La nivel naţional, salariul mediu a ajuns la 3.547 de lei net în luna martie a acestui an, în creştere cu 7,7% faţă de perioada similară a anului 2020. Deşi angajaţii români au avut parte de creşteri salariale mai mari decât cele practicate în alte state europene, în continuare salariile medii sunt mici în rândul statelor Uniunii Europene.

    Cu un salariu mediu de 720 de euro net pe lună, un angajat din România câştigă de patru ori mai puţin decât media salarială a tuturor statelor UE. Totuşi, salariile vor continua să crească, pentru că angajatorii au reluat recrutările atât pe plan intern, cât şi pe plan extern.

    „Deja suntem cu cifrele la ceea ce era înainte de pandemie, iar anul acesta, pentru prima dată, colegii mei din alte state europene ne-au sunat să trimitem candidaţi din România acolo, pentru că au nevoie de noi angajaţi. Noi nu am făcut plasare de personal în străinătate până acum şi nu ne-am mai confruntat cu astfel de cereri. O altă situaţie nouă a fost în duminica în care s-au ridicat restricţiile, când ne-am trezit cu o fluctuaţie de personal de 30% în zona de logistică, pentru că angajaţii din depozite s-au dus să lucreze în HoReCA“, a mai spus Florin Godean de la Adecco.

  • Proiectul cumulului pensiei cu salariul are avize negative. Orban: Să fie legea solidă

    Consiliul Legislativ a spus că proiectul care elimină cumulul pensie cu salariul la stat, în forma actuală, ar fi neconstituţional şi ar fi foarte dificil de adoptat în Parlament, tocmai pentru că modifică foarte multe legi. Preşedintele Camerei Deputaţilor a declarat că vor fi văzute argumentele, dar „Consiliul Legislativ nu este Curtea Constituţională”.

    „Consiliul Legislativ nu este Curtea Constituţională. Sigur că vom vedea argumentele care au fost folosite de Consiliul Legislativ şi vom vedea dacă există sau nu există astfel de temei de a considera neconstituţională o prevedere sau alta. Cert este că din punctul nostru de vedere, este necesar un astfel de proiect de lege pentru că nu este normală cumularea pensiei cu un salariu în sectorul public”, a spus Orban.

    Acesta a dat exemplul de pensionări care se fac la 45 – 50 de ani, apoi cei aflaţi la pensie revin imediat în administraţie sau alte funcţii de stat şi câştigă şi salariu, şi pensie.

    „Sigur că forma finală trebuie să respecte şi alte decizii ale CCR cu privire la alte speţe similare şi că trebuie să facem legea mai solidă din punct de vedere constituţional ca să poată să reziste unui eventual atac la CCR”, mai spune Orban.

  • Mega Image majorează salariile. Ce salariu câştigă un angajat la Mega Image

    Retailerul olandezo-belgian Mega Image a majorat de la 1 iunie salariile angajaţilor din magazine cu 5% şi a crescut valoarea nominală a tichetelui de masă de la 15 lei la 20 de lei, astfel că angajaţii vor primi, în medie, bonuri de masă în valoare de 400 de lei lunar.

    De asemenea, în urma majorării salariilor, venitul minim primit de un vânzător din Bucureşti la şase luni de la angajarea în companie ajunge la o medie lunară de 2.550 lei net (peste 4.110 lei brut),  în timp ce venitul minim  pentru un lucrător comercial ajunge la 2.410 lei net (peste 3.870 lei brut), arată datele transmise miercuri de reprezentanţii companiei.

    Suma include salariul, tichetele de masă, primele anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de bonusuri şi sporuri.

    Bonusurile salariale şi beneficiile extra salariale rămân neschimbate.

    „Deşi ultimul an a fost unul dificil şi atipic, am reuşit să rămânem un loc sigur la cumpărături prin efortul întregii echipe, al fiecărui coleg, dar mai ales al celor din linia întâi, care au fost prezenţi zi de zi în magazine şi au prioritizat siguranţa noastră, alături de clienţi. Este important să avem motivaţia să mergem mai departe, iar majorarea salariilor este încă un pas pe care îl facem pentru a rămâne în continuare o echipă de încredere,” spune Mircea Moga, CEO Mega Image.

    Retailerul are circa 875 de magazine în România, fiind unul dintre cei mai extinşi jucători din comerţul alimentar. Lanţul este activ pe piaţa magazinelor mici, super­mar­ke­turi Mega Image şi unităţi de pro­xi­mitate modernă Shop&Go.

    Pentru anul în curs, compania are planuri impor­tan­te pentru a continua dezvoltarea, ur­mând a se extinde la fel cum a făcut-o şi anul trecut în plină pan­demie, când a deschis aproape 90 de magazine noi.

    Retailerul a obţinut în 2019 afaceri de 6,7 mld. lei, iar reprezentanţii companiei au anunţat anterior că businessul a crescut în pandemie.

  • CALCUL surpriză. Ce pensie veţi avea în 2035

    Suntem cu 10 – 15 ani înainte de declanşarea plăţilor pensiilor către “generaţia decreţeilor” şi parcă am fi descoperit acum că bugetul public – aşa numitul Pilon I retristributiv – va fi împovărat de aceste plaţi şi nu va putea susţine creşteri aberante de pensii, asa cum promit uneori câte unii.

    Parcă am vrea să contrazicem matematica implacabilă, aceea care spune că la acel moment, în jurul anului 2035, pensia de la stat va reprezenta cam 30% din ultimul salariu. De exemplu, pentru cineva care va ieşi la pensie în anul 2035 şi a avut la acel moment un salariu de 1.000 EUR, pensia la care se va putea aştepta va fi de circa 300 de EUR.

    Ca şi cum cineva care acum câştigă 5.000 RON salariu net şi ar ajunge la vârsta pensionarii, de luna viitoare ar primi doar 1.500 RON. Desigur, în termeni nominali, sumele vor fi mai mari din cauza inflaţiei din următorii 15 ani, însă raportul general acesta va fi: pensia de la stat va reprezenta o rată de inlocuire de circa 30%. Menţionez că la acest moment, rata de înlocuire este de 40%, respectiv cineva cu un salariu de 5.000 RON net, intră în pensie cu o suma de circa 2.000 RON. Însă rata aceasta de înlocuire va tot scădea, din motive demografice.

    Ce ar putea face politicienii în următorii 15 ani?

    Ar putea să ne dea speranţe că această matematică se va schimba, ca prin minune. Ar putea să forţeze limitele bugetelor, astfel încât să ne dea senzaţia că ne vom permite pensii mai mari decât acel 30%. Poate va fi 35%.

    Avem şi economişti care susţin că Guvernele “rău-voitoare” nu găsesc soluţii pentru creşterea mai accelerată a pensiilor, pe când cele “bine-voitoare” vor acorda de la ele însele nişte creşteri mai mari. 

     

    Pilonul II este bun şi insuficient

    Cum, doar până în 150 de euro va primi din Pilonul II cineva care se pensionează prin preajma anilor 2035? Da, aceleaşi calcule arată acest lucru, anume că pensia privată va reprezenta doar 10-15% din ultimul salariu, dacă lucrurile rămân cum sunt acum.

    Motivele? Au fost chiar sub ochii noştri şi le-am văzut în ultimii 10 ani:

    • în primul rând contribuţiile automate au rămas sub nivelul gândit iniţial. Niciodată nu am ajuns la 6% din salariul brut, acum suntem doar la 3,75%. Guverne de toate culorile au întârziat sau nu au aplicat aceste creşteri, care ar fi însemnat ca pensia privată să fie cu 60% mai mare faţă de scenariul actual. Nu a ieşit nimeni în stradă pentru că nu s-a majorat contribuţia la pensia privată.
    • în al doilea rând, la câte 4 sau 8 ani, apar dispute politice legate de aceste pensii. Mizându-se pe faptul că mulţi nu îşi fac calcule într-o perspectivă de peste 20-30 de ani, ne aducem aminte  că în perioada 2017 – 2019 eram foarte aproape ca acest Pilon II să fie desfiinţat. În final nu s-a ajuns la acest lucru, dar ecoul în rândul populaţiei, cum că “ar fi fost o idee bună”, a fost unul semnificativ.
    • contestatarii sistemului multi-pilon, cei care stau la pândă să urmarească vreo scadere de bursă sau vreun randament insuficient al fondurilor ca să demonstreze că nu sunt bune, mai invoca şi argumente de tip “Chile”, unde pensiile private au fost insuficiente, iar în final tot a fost nevoie de o completare din partea statului. Aşa este, pentru că şi chilienii au avut Guverne care au direcţionat volume insuficiente către pensiile private, astfel încât în 30 de ani nu s-au acumulat sume decente acolo. Plus că au facut greşeala să vrea să înlocuiască dintr-o dată sistemul public cu cel privat, ceea ce se poate face doar treptat.

    În timp, acumularea privată de capital pentru pensie ar trebui să predomine, însă acest lucru se întâmplă în mai mult de o generaţie: 

    • în 2035, pensia de la stat va fi 30% din ultimul salariu, iar cea de la administratorul privat ar putea fi până în 15%, însă ulterior, acest raport se va rebalansa. E posibil ca pentru pensionarii din anii 2040 – 2050, pensia de la stat să reprezinte chiar mai puţin decat cea acumulată privat, Pilon II, Pilon III, eventual pensie ocupaţională.

     

    Acum vorbim de reforme, când multe soluţii le avem sub ochii noştri

    Nu sunt adeptul ideii că sistemul de pensii trebuie regândit din temelii. Sistemul are nevoie de câteva  ajustări din mers, multe dintre ele enunţate deja în spaţiul public. Nu vorbim de soluţii miraculoase, ci de aplicarea unor soluţii logice, cum ar fi:

    • Creşterea contribuţiilor la pensia Pilon II. Premierul Florin Cîţu enunţa cu mult entuziasm acest lucru încă de la începutul anului 2020. Însă ţinta de 6% din salariul brut nu mai apare pe nicăieri acum. Dacă procentul alocat la Pilon II ar creşte în câţiva ani de la 3.75% la 6%, poate nu pentru cei din 2035, dar pentru cei din 2040-2045, pilonul administrat privat ar începe să conteze din ce în ce mai mult.
    • Creşterea deductibilităţii fiscale pentru Pilonul III facultativ, care la acest moment este de doar 400 EUR/an. O majorare a acestei facilităţi ar încuraja economisirea voluntară, care să adauge peste rata de înlocuire de 40-45%  (Pilon I + Pilon II) de mai sus.
    • Plafonarea / diminuarea pensiilor speciale. Chiar dacă acestea nu au legătură directă cu bugetul public de pensii ci cu bugetul general al ţării şi chiar dacă volumul lor este de câteva sute de milioane de euro anual şi nu ar rezolva în sine problema generală, plafonarea acestor pensii speciale duce către revenirea la principiul contributivitătii. Să vorbeşti în spaţiul public despre creşterea vârstei de pensionare, când ai “speciali” care intră în pensie la 45-50 de ani este cel puţin indecent.
    • şi da, în mixul de măsuri intră şi creşterea vârstei de pensionare în următorii 10 ani. Ea nu poate fi o soluţie de sine stătătoare, de aceea este deranjantă aducerea în discuţie fără celelalte componente de mai sus. Însă din nou, revenind la matematica implacabilă, până la urma ne vom alinia şi creşterii vârstei de pensionare, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din Europa. Probabil în trepte, probabil întâi voluntar, căci nu ne referim aici la lucrătorul din mină sau din siderurgie, ci la munci care pot fi desfăşurate şi după vârsta de 65 de ani.

    Dincolo de toate cele de mai sus, care conduc cumulat la o pensie de maxim 40-45% din ultimul salariu, va conta foarte mult cât economiseşte şi cât investeşte fiecare individ.

    Un aspect pozitiv este că o bună parte a populaţiei României deja economiseşte, iar acest lucru se vede de un deceniu încoace.  O parte din aceste economii migrează treptat către diverse forme de investiţie pe termen mediu si lung.

    Cristian Tudorescu  – Consultant financiar şi cofondator al Investors Club

  • Veşti excelente pentru toţi românii! Salariul mediu nominal CREŞTE semnificativ. Anunţul a fost făcut chiar de Florin Cîţu

    Premierul Florin Cîţu susţine că salariul mediu nominal creşte semnificativ, la fel şi puterea de cumpărare a românilor.

    „Veşti excelente pentru toţi românii! Salariul mediu nominal CREŞTE semnificativ. Puterea de cumpărare a românilor CREŞTE semnificativ. Pregătim economia pentru perioada post – pandemie. Creşterea economică în 2021, de care vor beneficia toţi românii, o să fie peste toate estimările de la începutul anului. Vă garantez”, a postat, vineri, premierul pe Facebook.

    Florin Cîţu oferă date INS, potrivit cărora, comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,7%.

    „Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum:

    ▪ Indicele câştigului salarial real a fost 104,5% pentru luna martie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
    ▪ Indicele câştigului salarial real a fost 105,0% pentru luna martie 2021 faţă de luna precedentă”, susţine premierul.

  • Şcoala informală de IT: Un junior de Java poate câştiga un salariu între 2.500-4.000 de lei net/pe lună, un senior ajunge până la 15.000 de lei.” La cursuri participă în general persoane care îşi doresc o schimbare a jobului”

    Un programator junior de Java poate câştiga un salariu net între 2.500-4.000 de lei lunar, în timp ce un senior poate ajunge la venituri lunare de 15.000 de lei, conform informaţiilor Şcolii informale de IT (SIIT), unul dintre cele mai importante branduri de educaţie non-formală din industria IT din România.

    De asemenea, un dezvoltator Java mid-level poate ajunge la un salariu net de aproximativ 7.000 de lei lunar.

    “Angajatorii care recrutează programatori Java vor să vadă însuşirea deprinderilor de a programa corect şi respectând principiile object-oriented programming (OOP). Caută ogândire analitică bine dezvoltată şi dorinţa de a învaţa lucruri noi. Îşi doresc ca persoana care candidează pentru un job să înţeleagă cât mai mult din ecosistemul în care se încadrează respectiva poziţie”, afirmă Filip Fiat, site manager Şcoala informală de IT şi mentor Java Development.

    Lansată în 2013, şcoala a avut peste 5.500 de persoane care au absolvit cursurile în cele mai mari şapte hub-uri IT din ţară (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov, Sibiu şi Craiova) şi din Republica Moldova. SIIT a fost lansată de Răzvan Voica şi Mihai Talpoş.

    “Participanţii la curs sunt în general persoane care îşi doresc o schimbare a jobului mai ales pentru a face lucruri noi, dar şi persoane pasionate de tehnologie care nu au avut şansa să facă IT de la începutul carierei. Este vorba mai puţin de persoane care vor în IT doar pentru că se câştigă bine – aceştia din urmă, deşi banii sunt un motiv bun, în general, renunţă. Cursul durează cinci luni, dar foarte des am avut cursanţi care s-au angajat încă din ultima lună de curs. Aşadar, un minim de timp pentru reconversie profesională ar fi de patru-cinci luni, iar un maximum poate ajunge la opt-doisprezece în cazul în care adaugăm şi cursul de iniţiere cu durată de două luni. Din rândul absolvenţilor SIIT, 80% îşi găsesc un job în domeniu în primul an de la absolvire”, adaugă Filip Fiat.

    Şcoala informală de IT va lansa următorul curs de Java Development pe 18 mai, iar costul acestuia este de 1.350 de euro (270 de euro pe lună). Cursul durează cinci luni şi se desfăşoară de-a lungul a două întâlniri pe săptămână.

     


     

  • E greu să fii independent, pe cont propriu, să nu mai ai şefi şi să-ţi plăteşti singur salariul: românii nu mai vor freelancing şi joburi part time

    Până să vină această criză, destul de multă lume voia să scape de multinaţionale, chiar de companiile antreprenoriale româneşti şi să lucreze pe cont propriu sau part time, să nu mai aibă şefi, să nu mai muncească pentru alţii şi să-şi facă singuri programul.

    În primul an de pandemie lucrurile s-au schimbat. Conform eJobs, cel mai mare portal de recrutare online, cu 4,6 milioane de CV-uri şi 1,3 milioane de aplicări lunare pentru 24.000 de locuri de muncă, una dintre schimbările importante care au apărut în ultimii ani pe piaţa muncii marcând comportamentul cnadidaţilor a fost creşterea exponenţială a interesului pentru joburile full time din companiile mari. Potrivit unui sondaj realizat la începutul anului pe platformă, intenţia candidaţilor de a lucra pe cont propriu, fie ca freelancer ori ca antreprenor, înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii ani. „Până la începutul lui 2020, tinerii, în special, erau foarte atraşi de ideea de freelancing şi de liberate, care vine odată cu acest lucru. Însă, de mai bine de un an lucrurile arată complet diferit, iar cele mai căutate sunt joburile care promit stabilitate şi oportunităţi de creştere pe termen lung”, a spus Bogdan Badea, CEO al eJobs.

    Candidaţii caută poziţii în multinaţionale pentru că acestea au mai multă stabilitate, pot face faţă mai bine crizelor, nu au probleme cu banii şi plătesc salariile la timp. În cel „mai rău” caz, candidaţii se uită după joburi în companiile româneşti antreprenoriale sau la start-up-uri. Această prudenţă excesivă o vedem nu doar la candidaţii cu experienţă, ci şi la cei tineri sau foarte tineri, care erau dornici până nu demult să experimenteze sau puneau mare preţ pe flexibilitate. Acest comportament s-ar putea să se manifeste chiar şi după trecerea crizei, când piaţa îşi va fi revenit complet, spune Bogdan Badea.

    Un job full time îţi aduce un venit lunar sigur, pe care poţi să te bazezi ca să-ţi plăteşti ratele la bancă sau la leasingul auto, să te duci în concediu, să-ţi plăteşti chiria şi utilităţile şi chiar să pui bani deoparte.  Când eşti freelancer, independenţa nu înseamnă că ai bani, iar faptul că eşti propriul şef nu înseamnă automat că poţi să-ţi şi plăteşti ratele la bancă. În această criză de COVID, afacerile mici şi mijlocii au fost cel mai lovite, iar angajaţii de aici au fost trimişi cel mai repede în şomaj sau acasă. În multinaţionale, în companiile româneşti mari care au trecut de stadiul de micro sau IMM şi, bineînţeles, la stat, salariile au intrat la timp, nu au fost operaţiuni semnificative de restructurare, iar angajaţii nu au avut un stres în plus din acest punct de vedere.

    Şi aşa angajaţii sunt cu nervii la pământ: conform unui studiu realizat de firma de consultanţă PwC la nivel global, peste o treime dintre angajaţi sunt afectaţi de anxietate şi de depresie din cauza pandemiei, sentimentul de izolare şi singurătate, stresul şi nesiguranţa afectând puternic oamenii. Cei mai afectaţi de depresie şi anxietate sunt generaţiile Z/1990-2010, cu 42% şi millennials/1981-1997, cu 43%.

    Start-up-urile, companiile mici şi mijlocii vor fi lovite de această schimbare de comportament a candidaţilor pentru că le va fi mai greu să găsească oameni, având în vedere că toţi candidaţii caută joburi la companii mari, stabile şi cu un bun renume.

    De asemenea, această dorinţă de a nu mai fi independenţi, de a căuta stabilitate, îi va face pe tineri să stea mai mult cu părinţii. În acest moment, România este pe locul 12 la nivel european, cu cei mai mulţi tineri
    (18-34 de ani) care locuiesc cu părinţii. Pe primele locuri sunt Croaţia – 74,5%, Grecia, Italia, unde tinerii locuiesc cu părinţii, în timp ce la polul opus sunt danezii – 17,2%, suedezii şi finlandezii. România are 56,4% – procentul tinerilor care locuiesc cu părinţii, media la nivelul UE fiind de 50,4%.

    E destul de greu să ai grijă singur de tine, aşa că mai bine au grijă părinţii sau multinaţionalele.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Salariul mediu net din februarie a fost de 3.365 lei, cu 5,1% mai mare faţă de februarie 2020, dar în scădere cu 0,9% comparativ cu nivelul din ianuarie 2021

    Salariul mediu net s-a majorat în februarie cu 5,1% faţă de perioada similară din 2020, ajungând la 3.365 lei, dar a scăzut cu 0,9% faţă de nivelul  înregistrat în ianuarie 2021, arată datele transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “În luna februarie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu ianuarie 2021 ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare)”, notează raportul INS.

    De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi sau încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic sau de remunerarea parţială a salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici, cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost înregistrate în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 26,3%, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile anterioare; în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, unde scăderile au fost între 6,0% şi 10,0% şi în telecomunicaţii, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, cu scăderi cuprinse între 2,0% şi 5,0%.

    La polul opus, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost raportate la fabricarea produselor din tutun, plus 53,6%, în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, cu 17,8% şi în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, cu 13%.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (minus 2,7%), respectiv în învăţământ ( minus 0,3%).

    (Sursa:INS)

    Câştigul salarial mediu net a crescut uşor în administraţia publică (plus 0,1%) comparativ cu luna precedentă.

    În ansamblu, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8.047 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.747 lei).

    La nivelul întregii economii, în luna februarie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.497 lei, cu 52 lei (minus 0,9%) mai mic decât în luna ianuarie 2021.

    Pentru februarie 2021, indicele câştigului salarial real a fost 101,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi de 98,7% faţă de luna precedentă.


     

  • Ce salariu are unul dintre cei mai bine plătiţi directori executivi din lume

    Denise Coates, fondatorul şi CEO-ul agenţiei de pariuri Bet365, a câştigat anul trecut 468,9 milioane de lire (551 milioane euro) din salariu şi dividende, cu aproape 50% peste nivelul înregistrat în anul precedent, scrie Bloomberg.

    Salariul, în valoare de 421,2 milioane lire, o transformă pe Coates într-unul dintre cei mai bine plătiţi directori executivi din lume şi îi întăreşte statutul de cea mai bogată femeie din Regatul Unit. CEO-ul a câştigat peste 1,5 miliarde de dolari în ultimul deceniu, conform datelor agregate de publicaţia americană.

    Fondat în urmă cu aproape 20 de ani, Bet365 a beneficiat de pe urma popularităţii tot mai mari a platformelor online de pariere. Compania engleză a raportat venituri de 2,8 miliarde de dolari la sfârşitul ultimului exerciţiu financiar. Rezultatul reprezintă o scădere de 8%, provocată de impactul exercitat de pandemie asupra sporturilor.

    Între timp, profiturile operaţionale au scăzut cu peste 50% la 194,7 milioane de lire, în mare parte din cauza salariului obţinut de Coates, care a crescut de la 276,6 milioane de lire.

    După ce a absolvit Universitatea Sheffield cu o diplomă în econometrie, Coates s-a antrenat să devină contabilă şi a preluat un mic lanţ de case de pariuri, deţinut de tatăl său, urmând să devină director general la vârsta de 22 de ani.

    Familia Coates deţine clubul de fotbal Stoke City, aflat în prezent în Championship, a doua ligă engleză. Mai mult, CEO-ul Bet365 este singura femeie din cei 17 miliardari britanici care se regăsesc în clasamentul Bloomberg Billionaires Index, alături de Richard Branson, fondatorul Virgin Group, şi Joe Lewis, proprietarul clubului londonez de fotbal Tottenham Hotspur.