Tag: rezolvare

  • Din ciclul “e bine de ştiut”: tarifele unui ucigaş plătit italian

    Este vorba de Giancarlo Orsini, de 48 de ani, care a “rezolvat” o serie de probleme pentru mafie în anii 2013 şi 2014. Astfel, investigatorii au aflat că a ologi pe cineva Orsini primea 3.500 de euro, iar o crimă costa 25.000 de euro. Orsini a mărturisit cinci atentate armate şi crime, relatează Telegraph, care preia Corriere della Sera.

    Modul de acţiune era relativ simplu: Orsini ajungea la locul faptei călare pe scuter şi purtând cască şi ochelari de soare, anunţa că este călăul şi trăgea. Pe Cinzia Pugliese, o cosmeticiană de 61 de ani, a împuşcat-o picioare, în salonul ei, pentru 3.500 de euro. Pe Frederico Di Meo, un dealer de cocaină de 37 de ani care a intrat în conflict cu o bandă de albanezi, l-a împuşcat, pentru 17.000 de euro, în piept şi în cap, în faţa unui supermarket.

    Pe Sesto Corvini, un cămătar care se ocupa şi de dezvoltări imobiliare, l-a împuşcat în maşină, undeva în suburbiile Romei. A primit pentru asta 25.000 de euro. Poliţa a precizat că l-a prins pe Orsini după ce un scuter furat şi folosit într-un jaf a fost identificat la locuinţa sa; tot acolo au mai fost găsiţi ochelarii de soare stropiţi cu sânge şi arma folosită în atacuri.

  • Un puşti de 13 ani a rezolvat problema cu care se confruntă 300 de milioane de oameni

    Shubham Banerjee are doar 13 ani, dar este recunoscut în lumea întreagă ca unul dintre cei mai promiţători antreprenori. Tânărul născut în Belgia este CEO al Braigo Labs, o companie care produce imprimante pentru oamenii orbi.

    Ideea i-a venit în urmă cu un an, atunci când a găsit un flyer care promova o strângere de fonduri pentru oamenii orbi. Întrebându-se cum pot aceştia citi, el a aflat despre limbajul Braille şi cât de complicat este procesul de printare a cărţilor pentru cei care suferă de această deficienţă.

    “Când am aflat cât costă o imprimantă Braille, nu mi-a venit să cred”, a povestit Banerjee celor de la Business Insider. “Am vrut să îi ajut pe oameni, aşa că am încercat să construiesc un dispozitiv din materialele pe care le aveam la dispoziţie.” Aceste materiale erau piese de Lego, cu care tânărul a reuşit să dezvolte prima parte a proiectului său, de aici venind şi numele companiei Braigo: Braille şi Lego. Părinţii l-au ajutat să cumpere restul materialelor şi Banerjee a testat, cu succes, imprimanta sa.

    În lume există aproape 300 de milioane de persoane ce nu pot vedea, iar 90% dintre ei trăiesc în state  în curs de dezvoltare. Costul actual al unei imprimante Braille este de aproape două mii de dolari, dar prototipul lui Banerjee este de patru ori mai ieftin. Acest lucru a atras atenţia mai multor publicaţii de specialitate, el primind premiul The Tech Awards 2014 şi o invitaţie la Casa Albă pentru un eveniment dedicat tinerilor antreprenori şi inventatori.

    Compania Intel a fost impresionată de idee şi a decis să investească în dezvoltarea produsului. Astfel, Banerjee a devenit cel mai tânăr antreprenor în care o companie de venture capital să investească. “Nu am crezut că o companie mare va fi interesată de proiectul meu”, povesteşte tânărul. “A fost o surpriză extraordinară”.

    Cu finanţarea primită, Banerjee spune că vrea ca Braigo Labs să dezvolte un alt prototip care să semene cu o imprimantă normală. El vrea ca produsul să intre pe piaţă până la sfârşitul anului 2015.

  • Vrei să devii programator? Vezi ce limbaj de programare ar trebui să înveţi prima dată

    „Programarea înseamnă găsirea unui set de paşi care rezolvă o problemă şi traducerea lor într-un limbaj înţeles de o maşină. Pe scurt, programarea înseamnă instruirea unui agent nonuman, tehnologic, pentru ca acesta să acţioneze aşa cum dorim“, este de părere Răzvan Rughiniş, profesor Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnica Bucureşti.

    Cel mai simplu am putea spune că programarea este scrierea de programe, iar programele sunt o colecţie de instrucţiuni executate într-o anumită ordine. O instrucţiune poate fi privită ca fiind o comandă dată calculatorului; aceste comenzi pot fi dintre cele mai diverse: adună numerele 21 cu 44, afişează pe ecran „Business Magazin“ etc.

    Programele sunt formate din astfel de comenzi (instrucţiuni): unele programe conţin doar câteva linii, altele pot ajunge la milioane de comenzi. Afişarea unui nume pe ecran nu este ceva complicat şi se realizează în câteva linii de cod în mai toate limbajele, dar scrierea unui joc video este o operaţiune de zeci de mii de linii de cod, iar un sistem de operare se întinde pe milioane de linii de cod. De reţinut este că, indiferent cât de complex este programul creat, el este format din aceleaşi tipuri de comenzi.

    Cu ajutorul codului se pot scrie programe software, sisteme de operare, aplicaţii, jocuri video, site-uri etc. Iar pentru fiecare dintre aceste lucruri este nevoie de un cod anume, de un anumit limbaj de programare. Exact cum în lume vorbim sute de limbi, şi programatorii au la dispoziţie sute de limbaje de programare la care să apeleze pentru crearea unui program.

    Aşadar, cu ce limbaj de programare ar trebui să-ţi începi aventura în domeniul programării? 

     

  • Aplicaţia de mobil Auto.ro a ajuns la 500.000 de descărcări

    Aplicaţia de mobil Auto.ro a înregistrat cifra de 500.000 de descărcări, atât pe dispozitivele Android cât şi pe cele iOS.

    Printre serviciile utilizate de catre soferii din Romania se numara: plata amenda, plata rovinieta, plata taxa de pod, achizitie RCA, evaluare auto si asistenta calatorie.

    Serviciul “Plata amenda” permite plata unei amenzi auto, actiune ce dureaza sub 1 minut. Acest timp de rezolvare a unei plati “sub 1 minut” este imperativ in cerintele din tema de proiectare pentru fiecare dintre modulele de plati. Plata Amenda ocupa in jur de 15% din totalul actiunilor din aplicatia de mobil Auto.ro.

    “Rovinieta” este o facilitate de plata foarte des folosita de soferi, reprezentant 20% din platile efectuate prin aplicatia Auto.ro. Aceasta permite plata rovinietelor atat prin SMS pentru cele de 1 zi si 7 zile cat si prin card bancar pentru 7 zile, 30 zile, 90 zile si 12 luni. Intreg procesul de plata a roviniete dureaza “sub un minut” si te ajuta sa faci economie de timp si Evita eventuale deplasari fizice.

    Alt modul apreciat de catre soferi este “Plata Taxa de pod”, lucru ce duce la fluidizarea traficului in zona trecerii podului de la Cernavoda. Serviciul “Taxa de pod” este de mare popularitate in perioada vacantei de vara.

    ”RCA” rezolva plata asigurarii obligatorii de raspundere civila. Este un modul simplu de utilizat si permite soferilor sa aleaga una dintre oferte. In aplicatia de mobil Auto.ro, am inclus toate ofertele existente pe piata, utilizatorul avand de ales furnizorul preferat. RCA-ul are o frecventa mai mica decat celelalte plati tinand cont si de timpii de oferta 6 luni sau 12 luni. RCA ocupa circa 10% din totalul actiunilor.

    Auto.ro este cea mai populara aplicatie auto din Romania si detine mai multe premii castigate la competitiile de profil, fiind desemnata aplicatia numarul 1 pentru soferi.

  • Verbul viitorului

    În context, apare şi problema dezindustrializării şi a efectelor acesteia: o treime dintre companiile aflate în topul celor mai mari 100 de jucători din industria prelucrătoare în anul 1994 sunt în prezent radiate sau au cifră de afaceri egală cu zero, iar 15 dintre acestea au cifra de afaceri mai mică de 10 milioane de dolari; în Bucureşti nu mai există nicio fabrică care să aibă mai mult de 1.000 de angajaţi, iar lipsa de locuri de muncă a alungat în Europa între 3 şi 5 milioane de români, printre ei aflându-se printre cei mai bine pregătiţi muncitori şi tehnicieni din fostele uzine socialiste.

    La acestea se adaugă nivelul de trai redus sau slaba capacitate de inovare, fie în companii fie în societate. Orăşelele foste monoindustriale au devenit acum zeroindustriale şi se sting încet. De mai bine de două decenii România pierde câte un cetăţean la fiecare patru minute. În 2032 prima mare cohortă de decreţei va ieşi la pensie, iar presiunea asupra bugetului de pensii se va dubla, practic.

    În aceste condiţii există un curent de opinie puternic în favoarea reindustrializării şi, discutând cu oamenii pe tema muncii în România şi a modului în care oamenii relaţionează cu verbul „a munci“, pentru articolul de fond din acest număr al revistei, m-am gândit că poate nu reindustrializarea ne poate asigura viitorul, ci o schimbare de direcţie spre zona de inginerie şi cercetare-dezvoltare.
    Să explic: două par a fi tendinţele momentului; de fapt sunt două tendinţe şi o spaimă majoră, cea a unei noi recesiuni mondiale, pentru care există, din păcate, mult prea multe semnale negative. Să ignorăm, pentru moment, spaima şi să vedem ce este cu tendinţele.

    Prima este transformarea globalizării într-un soi de regionalizare; un raport al Credit Suisse intitulat chiat „Sfârşitul globalizării“ vorbeşte de o lume multipolară, împărţită în trei zone – Oceania, incluzând continentele americane, de nord şi de sud, Eurasia (Europa, Orientul Mijlociu şi Rusia) şi Asia de Est, incluzând Africa, Asia şi zona Pacificului. Sună un pic a Orwell, nu? Bancherii au analizat, pentru a-şi motiva studiul, tratatele economice regionale încheiate de diversele state în ultima perioadă, precum şi evoluţia şi tendinţele comerţului mondial. A doua tendinţă este dezindustrializarea chiar a Chinei, care îşi pierde poziţia de „producător de orice mondial“, din varii motive: temeri pentru viitor, creşterile salariale, exodul banilor, pentru că anul trecut pieţele emergente, cu precădere China, au pierdut 735 de miliarde de dolari, cu mult mai mult decât cele 111 miliarde de dolari retrase în 2014. Asta după ce până în 2013 au atras investiţii, an de an.

    Soluţia este ingineria. Foxconn, compania chineză care are 800.000 de angajaţi şi venituri de peste 60 de miliarde de dolari, mai mari decât orice altă companie din IT, care produce pentru Dell, Nokia, Microsoft, Apple sau HP, are un raport al slujbelor de zece chinezi la un occidental. La împărţitul banilor, raportul se inversează – avem nouă dolari pentru inginerii de la Dell, Nokia, Microsoft, Apple sau HP şi numai unul pentru chinezi.

    Ce argument mai bun pentru inginerie şi creativitate ar putea fi oferit? La un moment dat China îşi va pierde poziţia dominantă de producător al lumii şi companiile şi investitorii se vor îndrepta spre alte state asiatice, sau poate chiar spre Africa. Dar proporţiile la împărţirea banilor se vor păstra, sunt sigur.

    „A munci“ nu mai înseamnă demult tractoare pe câmp, aşa cum apăreau pe moneda de un leu de pe vremea României socialiste, şi nici oţelarii vânjoşi care învârteau metalul topit, iscând jerbe de scântei, aşa cum apăreau la jurnalele de ştiri de dinainte de 1989. Cea mai bună ilustrare a verbului „a munci“ este acum un ins în faţa calculatorului. Sunt ferestrele aprinse târziu în noapte în imobilele de birouri din Pipera. Sunt serviciile bine făcute, orice va fi însemnând asta – de la centre de asistenţă şi pentru operaţiuni externalizate la cazare decentă într-o pensiune la ţară.

    De ce trebuie ca proiecte tehnologice româneşti să plece spre vestul Europei sau spre Silicon Valley? De ce ne mulţumim să rebranduim obscure mărci chinezeşti, chemându-se astfel că facem tehnologie? De ce nu folosim, de ce nu finanţăm, de ce nu proiectăm, de ce autorităţile nu încearcă să atragă inteligenţă şi să ajute inteligenţa în cauză să producă? Este mult mai ieftin să dăm unor tineri inventivi calculatoare şi să-i pregătim, decât să reconstruim noi ateliere şi furnale şi fabrici! Poate că verbul viitorului nu este a reindustrializa, ci a crea!

    Depou, de Şerban Savu, un pictor care şi-a propus, şi reuşeşte minunat, să ilustreze noua realitate românească.


     

  • Un puşti de 13 ani a rezolvat problema cu care se confruntă 300 de milioane de oameni

    Shubham Banerjee are doar 13 ani, dar este recunoscut în lumea întreagă ca unul dintre cei mai promiţători antreprenori. Tânărul născut în Belgia este CEO al Braigo Labs, o companie care produce imprimante pentru oamenii orbi.

    Ideea i-a venit în urmă cu un an, atunci când a găsit un flyer care promova o strângere de fonduri pentru oamenii orbi. Întrebându-se cum pot aceştia citi, el a aflat despre limbajul Braille şi cât de complicat este procesul de printare a cărţilor pentru cei care suferă de această deficienţă.

    “Când am aflat cât costă o imprimantă Braille, nu mi-a venit să cred”, a povestit Banerjee celor de la Business Insider. “Am vrut să îi ajut pe oameni, aşa că am încercat să construiesc un dispozitiv din materialele pe care le aveam la dispoziţie.” Aceste materiale erau piese de Lego, cu care tânărul a reuşit să dezvolte prima parte a proiectului său, de aici venind şi numele companiei Braigo: Braille şi Lego. Părinţii l-au ajutat să cumpere restul materialelor şi Banerjee a testat, cu succes, imprimanta sa.

    În lume există aproape 300 de milioane de persoane ce nu pot vedea, iar 90% dintre ei trăiesc în state  în curs de dezvoltare. Costul actual al unei imprimante Braille este de aproape două mii de dolari, dar prototipul lui Banerjee este de patru ori mai ieftin. Acest lucru a atras atenţia mai multor publicaţii de specialitate, el primind premiul The Tech Awards 2014 şi o invitaţie la Casa Albă pentru un eveniment dedicat tinerilor antreprenori şi inventatori.

    Compania Intel a fost impresionată de idee şi a decis să investească în dezvoltarea produsului. Astfel, Banerjee a devenit cel mai tânăr antreprenor în care o companie de venture capital să investească. “Nu am crezut că o companie mare va fi interesată de proiectul meu”, povesteşte tânărul. “A fost o surpriză extraordinară”.

    Cu finanţarea primită, Banerjee spune că vrea ca Braigo Labs să dezvolte un alt prototip care să semene cu o imprimantă normală. El vrea ca produsul să intre pe piaţă până la sfârşitul anului 2015.

  • Câştigul la loto, noroc sau blestem? Poveştile oamenilor care au câştigat la loto, dar cu toate astea au ajuns să trăiască mai rău ca înainte

    Să câştigi la loterie nu înseamnă rezolvarea tuturor problemelor şi o viaţă fără griji. Cel puţin, nu pentru persoanele menţionate mai jos.

    Lara şi Roger Griffiths au câştigat  2.7 milioane de dolari la loterie. Şi-au cumpărat casa visurilor lor şi un Porsche. Şase ani mai târziu mariajul lor s-a destrămat, casa a luat foc, iar întreaga avere s-a dus pe apa sămbetei.

    Bud Post a pierdut 16.2 milioane de dolari în doar un an după ce a câştigat la loto în 1988. “Mi-aş fi dorit să nu fi câştigat niciodată”, a declarat el. O fostă prietenă l-a dat în judecată pentru o parte din câştiguri şi a câştigat. În plus, fratele lui a angajat un asasin care trebuia să-l ucidă, în speranţa că o să moştenească o parte din câştig.
    În prezent, Bud trăieşte cu 450 de dolari pe lună.

    Martyn şi Kay Tott au câştigat 5 milioane de dolari, însă au pierdut biletul. Cei doi au ratat cele 5 milioane de dolari deoarce au pierdut biletul înainte de extragere şi nu au reuşit să convingă loteria că ei sunt posesorii biletului. “Să crezi că ai câştigat atâţia bani este un sentiment eliberator, însă pierderea banilor are un efect invers. Este o tortură inimaginabilă”, a spus Kay Tott.

    Merge cu autobuzul şi trăieşte cu chirie la 11 ani distanţă după ce a căştigat 10 milioane de dolari. În 2004 Sharon Tirabassi a încasat un cec de 10.569.000 de dolari de la loteria din Ontario. Şi-a cheltuit toţi banii pe “o casă mare, maşini de lux, haine, petreceri, călătorii etc”, iar acum ” merge cu autobuzul, lucrează part-time şi locuieşte cu chirie într-o casă modestă”.

    Evelyn Adams a reuşit să câştige de două ori la loterie, în 1985 şi în 1986, totalizând o sumă de 5.4 milioane. Bani pe care i-a cheltuit la cazinourile din Atlantic City. În prezent, Adams trăieşte într-un parc de rulote.

    În 1998 Gerald Muswagon a încasat 10 milioane de dolari de la loteria din Canada. În doar 7 ani a cheltuit toţi banii pe băutură şi petreceri. În 2005 Muswagon s-a spânzurat. În aceeaşi categorie intră şi Michael Carroll care a câştigat 15 milioane de dolari, însă i-a cheltuit şi mai repede, în doar cinci ani. Banii s-au dus pe cocaină, băutură şi femei, clasicul trio.

    Ibi Roncaioli a fost omorâtă de soţul ei după ce aceasta a risipit căştigul de la loterie. Roncaioli a căştigat nu mai puţin de 5 milioane de dolari, dar nu i-a spus soţului că a donat 2 milioane de dolari fiului ei pe care îl avea cu un alt bărbat. Când a aflat asta, soţul, Joseph Roncaioli, a otrăvit-o cu o doză mare de analgezice.

    Janite Lee a câştigat 18 milioane de dolari în 1993, iar în 2001 s-a declarat falimentară. Banii s-au dus către diferite organizaţii caritabile, dar şi către Partidul Democratic american.

  • Problema de fizică pe care cercetătorii nu o pot rezolva. Rezultatul corect va fi recompensat cu un milion de dolari

    Problema se referă la fenomenul cunoscut sub numele de “decalaj spectral”

    De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă s-au confruntat cu numeroase probleme privind lumea subatomică. Uneori, cercetătorii au fost capabili să rezolve aceste probleme, alteori nu. Se pare că unul dintre cele mai importante mistere ale fizicii nu poate fi rezolvat  prin calcul matematic, acest fapt constituind o premieră pentru lumea ştiinţifică

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

     

     

  • Problema de fizică pe care cercetătorii nu o pot rezolva. Rezultatul corect va fi recompensat cu un milion de dolari

    Problema se referă la fenomenul cunoscut sub numele de “decalaj spectral”

    De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă s-au confruntat cu numeroase probleme privind lumea subatomică. Uneori, cercetătorii au fost capabili să rezolve aceste probleme, alteori nu. Se pare că unul dintre cele mai importante mistere ale fizicii nu poate fi rezolvat  prin calcul matematic, acest fapt constituind o premieră pentru lumea ştiinţifică

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

     

     

  • Nordul Chinei este acoperit de un nor uriaş de smog, mai mare decât Spania; rezolvarea este la discreţia vremii

    În timp ce la Paris 140 de lideri ai lumii dezbat schimbările climatice, un nor de poluare de 530.000 de kilometri pătraţi acoperă nordul Chinei de mai multe zile. Aria poluată este mai mare decât suprafaţa Spaniei sau a statului american California.

    În 23 de oraşe din zonă, inclusinv în Beijing, Tianjin sau Hebei, aerul este considerat extrem de nesănătos, nivelul substanţelor nocive fiind de 17 ori mai mare decât limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    Poluarea a început odată cu pornirea termocentralelor din zonă, alimentate cu cărbune. La Beijing nivelul alertei este portocaliu, cel mai ridicat din acest an, iar fabricile şi-au redus producţia, şantierele de construcţii au încetat lucrul şi circulaţia camioanelor a fost interzisă.

    Singura soluţie pentru disiparea norului este un vânt puternic; meteorologii chinezi cred că aşa ceva va apărea în primele zile ale lunii decembrie.