BusinessMagazin

Tag: rezolvare

  • O idee nebunească sau salvarea viitorului tinerilor? Pensionarii să plătească pentru rezolvarea crizei pensiilor

    Îmbătrânirea populaţiei plus creşterea speranţei de viaţă este o e­cu­aţie care dă bătăi de cap celor mai multe dintre guvernele lumii occiden­­tale deoarece rezultatul sunt presiuni din ce în ce mai mari pe bugetele de stat şi pe tineri, care din salariile lor trebuie să susţină din ce în ce mai mulţi pensionari. Unele guverne, cum ar fi cel francez, aplică reforme şi obligă salariaţii să se pensioneze mai târziu. Reacţia muncitorilor este o explozie de proteste.

    De aceea, specialiştii de la Conseil d’Orientation des Retraites (COR), organism care se ocupă cu analizarea situaţiei din sistemul de pensii, au venit cu o idee radicală. Ce-ar fi dacă liderii politici din Franţa şi din UE ar începe să se uite la o altă sursă de finanţare care se află chiar sub nasul lor: chiar pensionarii.

    În medie, ei sunt mai bogaţi de­cât per­soanele care lucrează – pensia poate fi mai mică decât salariul unui mun­citor, dar adesea pensionarii nu mai au copii acasă şi o mare parte dintre ei sunt proprietari de locuinţe.

    COR a constatat că ave­rea netă a pensio­narilor (avuţia tota­lă minus datoriile) este cu 35% mai mare de­cât a oa­menilor care lucrea­ză. De­par­tamen­tul de statistică al ministe­rului sănă­tă­ţii şi protecţiei sociale DRESS esti­mează că standar­dele medii de viaţă au atins 2.310 euro/lu­nă/pensionar în 2019; adică cu 9,5% mai mult decât restul popu­laţiei.

    Cei mai bogaţi 10% dintre pen­sionari câştigă mai mult de 3.200 de euro/lună net, cu 1,7% din populaţia pensionară (puţin peste 250.000 de persoane) câştigând peste 4.500 de euro/lună net, conform cifrelor DRESS.

    Există, de asemenea, un argu­ment politic: baby boomerii au dus-o mai bine până la pensionare, cu creş­teri economice în general mai mari şi cu rate ale şomajului mai scăzute. De aceea, ideea că pensionarii ar trebui cumva să plătească ceva înapoi printr-un „pact intergeneraţional“ nu este atât de exagerată.

     

  • SENZAŢIONAL. Este aceasta cu adevărat cheia nemuririi? Oamenii de ştiinţă susţin că au rezolvat misterul

    Încă de la începutul timpului, oamenii au visat şi au căutat viaţa veşnică.
    Homarii şi o specie de meduză ne oferă indicii despre cum ar putea arăta nemurirea în lumea naturală.
    Evoluţia nu se pretează cu uşurinţă la longevitate, iar filosofia ar putea sugera că viaţa este mai preţioasă fără nemurire.
    Una dintre cele mai vechi piese de literatură epică pe care le avem este cunoscută sub numele de Epopeea lui Gilgamesh. Este uşor să te pierzi în toată mitologia antică – animale vorbitoare şi bătălii eroice – dar în centrul ei se află una dintre cele mai fundamentale şi universale căutări din toate timpurile: căutarea nemuririi. Este vorba despre Gilgamesh care vrea să trăiască veşnic.

    De la poezia mesopotamiană la Indiana Jones şi ultima cruciadă, de la merele de aur la piatra filozofală, oamenii, pretutindeni, şi-au dorit şi au căutat viaţa veşnică.

    Şi totuşi, poate că secretul nemuririi nu este atât de evaziv pe cât am putea crede. Mai degrabă decât obiecte sfinte sau science fiction, trebuie doar să privim spre lumea animală pentru a vedea cum natura, cel mai magic dintre locuri, ar putea fi capabilă să răspundă la una dintre cele mai vechi întrebări care există.

    Se crede că homarii au fost studiaţi de mult timp de ştiinţă. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă au descoperit recent că aceste crustacee cu zece picioare sunt teoretic nemuritoare, relatează The Big Think. Nu îmbătrânesc, nu-şi pierd funcţia reproductivă sau apetitul şi sunt mereu active şi pline de energie.„Faptul că viaţa are un sfârşit este ceea ce o face atât de frumoasă”, spune filosoful Johnny Thomson.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Răzvan Botea, ZF: Două săptămâni au fost numai despre Schengen şi nu am rezolvat nimic. În schimb, ca întotdeauna, am lăsat educaţia în spate

    Cei mai mulţi dintre tineri ies din băncile şcolii şi orbecăie prin viaţă, cel puţin primii ani. Cu joburi necalificate, prost plătite, se uită la Vest şi unii pleacă acolo. Alţii fac facultăţi degeaba, vezi cazul profesorilor debutanţi cu 2.000 de lei pe lună, care fac Glovo în timpul liber.

    S-au dezbătut intens legile educaţiei în 2022, reforma care aducea, teoretic, sistemul educaţional românesc în al treilea deceniu al secolului pe care îl trăim. Preşedintele Klaus Iohannis a lansat proiectul România Educată – dezbateri, propuneri, declaraţii. Toate acestea, însă, fără alocare bugetară, rămân în cel mai un caz utopii. În cel mai rău caz, praf în ochi.

    În proiectul de buget pentru 2023 se propune o alocare pentru Ministerul Educaţiei de 33 mld. lei, care este, mai mult sau mai puţin, echivalentul a 2% din PIB. O lege în vigoare, încălcată de legea bugetului de stat în fiecare an, care are o forţă juridică mai mare, este cea Educaţiei care spune să i se aloce 6% din PIB. Este complicat însă, pentru că o reformă serioasă în educaţie produce efecte în ani de zile, zeci poate. Or, calculele politice nu se întind pe atâţia ani.

    Spiru Haret, omul căruia îi poartă numele şcoli, licee şi universităţi (private, OK) din România, a reuşit să înceapă să aducă şcoala în mediul rural în 1900. Prima generaţie de intelectuali ai României ca produs al reformei lui Haret au intrat în atenţie abia în perioada interbelică. Iată, 18 ani cel puţin. Ce om politic actual face acum calcule pe 20-30 de ani?

    Situaţia actuală a inserţiei tinerilor pe piaţa muncii este, într-un cuvânt, dezastru. Cele mai recente date de la Institutul  Naţional de Statistică (INS), arată că şomajul în rândul tinerilor este cam la 20%, chiar dacă şomajul în general este redus. Cu alte cuvinte, 2 din 10 tineri din România nu sunt nicăieri: nici în piaţa muncii, nici pe băncile şcolii. Orbecăie prin viaţă.

    Problemele sunt multiple, dar nu există niciun punct de plecare pentru rezolvări. Declarativ, dă bine: educaţia pe primul loc, dar până la bani. Iar cifrele nu mint, vorba preşedintelui Iohannis: „sunt reci, obiective”. Ce spun cifrele, aşadar: ca pondere în PIB, alocarea bugetară pentru Educaţie este una dintre cele mai mici din ultimii ani, în 2023. În ultimii ani, educaţia nu a primit mai mult de 3% din PIB, în ciuda declaraţiilor.

    Ce treabă au toaletele din curte din miile de şcoli cu calitatea actului educaţional, se întreba, anul acesta, fostul ministru al educaţiei Sorin Câmpeanu. Au totul de-a face, de fapt. Probabil şi consecinţe directe, dar relevă un lucru simplu: câţi bani dă guvernul pe educaţie. Doi. La sută din PIB. 

     

     

  • Italia se confruntă cu o problemă de peste 120 de miliarde de euro pe care nu poate s-o rezolve prea curând

    O mare parte din Europa caută să reducă ajutoarele garantate de stat care au fost lansate pe fondul pandemiei, în contextul în care criza sanitară nu mai reprezintă un pericol pentru economii. Italia se confruntă cu o problemă în acest context pentru că companiile au încă de returnat statului „munţi” de bani, ceea ce complică eforturile guvernului care încearcă să ajute bussinesurile să treacă peste criza energetică.

    În vară, potrivit datelor publicate de Autoritatea Bancară Europeană, companiile aveau de returnat de peste 120 de miliarde de euro. Italia se confruntă cu o problemă pentru că deţine cele mai multe obligaţiuni gurvernamentale din zona euro care încă nu au fost rambursate, chiar dacă ţara nu reprezintă cea mai mare economie din regiune.

    Această situaţie pune guvernul Giorgiei Meloni într-o dilemă serioasă: cum şi în ce măsură mai poate guvernul să sprijine companiile, care se confruntă cu costuri din ce în ce mai mai pentru energie, într-un mediu economic care încetineşte vizibil?

    În contextul crize energetice, guvernul are de gând să lanseze un pachet de ajutor financiar care să permită companiilor să-şi eşaloneze plata facturilor la energie pentru o perioadă de doi ani. Totodată, guvernul va fi gata să plătească către furnizorii de gaze şi energie electrică 90% din sumele facturilor reeşalonate, în cazul în care companiile nu vor putea să achite. Mecanismul oferă protecţie atât companiilor cât şi furnizorilor de energie.

    Economiştii sunt de părere că din acest moment orice ajutor oferit companiilor sub formă de împrumuturi nu face decât să agraveze o problemă deja existentă. Businessurile ar putea sfârşi prin acumularea unor datorii încă şi mai mari, care riscă să nu mai poată fi returnate, în contextul în care recesiunea bate la uşă, iar veniturile şi profiturile ar putea fi serios afectate.

    Fondul Monetar Internaţional a prognozat deja o contracţie cu 0,2% a economiei Italiei pentru 2023.

    Întrebarea care stresează acum guvernul este: cum şi când vor fi înapoiaţi aceşti bani?

    „Guvernele au început să admită că o parte din împrumuturi vor trebui restructurate, iar cea mai simplă soluţie în acest sens este prelungirea scadanţelor”, a declarat Justin Holland, director general în cadrul DC Advisory.

    În Italia, obligaţiunile guvernamentale au prioritate de plată faţă de alte datorii, cu atât mai mult în cazul în care se decide prelungirea scandeţelor. Singura veste bună în contextul datoriei de 123 de miliarde de euro pe care companiile trebuie să o returneze este că acestea nu se confruntă cu o scadenţă iminentă. Majoritatea obligaţiunilor ating maturitatea undeva după 2024, iar businessurile au încă timp pentru a returna banii.

    „Ne aflăm într-un moment de tensiune, ratele dobânzilor continuă să crească, iar presiunea care see adună pe umerii companiilor escaladează de asemenea. Cel puţin pe moment încă nu a sunat alarma pentru rambursare. Companiile încă au timp să acţioneze”, a declarat Carlo Massini, partener în cadrul firmei de avocatură Hogan Lovells.

  • Cîţu, despre preţurile la energie: Reglementarea, plafonarea nu rezolvă problema, ci o ascunde

    Reglementarea şi plafonarea preţurilor la energie nu rezolvă problema, ci o ascunde, spune liderul PNL, Florin Cîţu: „Bagi gunoiul sub preş, dar nu înseamnă că a dispărut, ci apare în altă parte”. El propune un acord transpartinic pentru investiţii în sistemul energetic.

    „Înţelegerea a fost că atunci când guvernul are soluţiile pregătite vine şi le prezintă. Nu a fost niciun deadline. Am văzut în spaţiul public şi în acest context economic trebuie să fim foarte atenţi – reglementare, plafonare… toate aceste intervenţii nu rezolvă problema preţurilor, nu rezolvă nimic, ci ascunde. Bagi gunoiul sub preş, dar nu înseamnă că a dispărut, ci apare în altă parte”, spune Florin Cîţu, întrebat de ce ministrul Energiei, Virgil Popescu, nu a prezentat propunerile pentru limitarea preţurilor la energie.

    Liderul PNL afirmă că singura soluţie pe termen lung o reprezintă „investiţia, extinderea pieţei şi o ofertă mai mare”.

    „Aici e nevoie de un acord transpartinic – îi invităm şi pe cei de la USR, dacă doresc să vină – în care să ne asigurăm că în fiecare an investim un anumit procent din PIB în energie, dacă vrem să facem sistemul energetic până în 2026. Dacă nu, vom face tot felul de chestii pe termenscurt, îi amăgim pe oameni, dar nu sunt soluţii pe termen lung”, adaugă Cîţu.

  • Ghicitoarea scrisă de Albert Einstein când era copil pe care doar 2% dintre oameni o pot rezolva

    ”Ghicitoarea lui Einstein” este unul dintre cele mai amuzante teste, care îţi pune mintea la încercare. Ghicitoarea ar fi fost scrisă de Albert Einstein, pe vremea când era copil şi se spune că doar 2% dintre oameni pot rezolva această ghicitoare. Tu reuşeşti?
     
    Există 5 case, de 5 culori diferite, aşezate în linie. În fiecare casă locuieşte o persoană de naţionalitate diferită. Cei 5 proprietari beau o anumită băutură, fumează o anumită marcă de ţigări şi au un animal de casă diferit. Nu există proprietari care să aibă acelaşi animal, să bea aceeaşi băutură sau să fumeze aceeaşi marcă de ţigări.

    Indicii:

    1. Britanicul locuieşte în casa roşie.

    2. Suedezul are câini.

    3. Danezul bea ceai.

    4. Casa verde se află in stânga celei albe.

    5. Proprietarul casei verzi bea cafea.

    6. Proprietarul care fumează ţigări Pall Mall are păsări.

    7. Proprietarul casei galbene fumează ţigări Dunhill.

    8. Proprietarul casei din mijloc bea lapte.

    9. Norvegianul locuieşte în prima casă.

    10. Proprietarul care fumează ţigări Blends locuieşte lângă cel care are pisici.

    11. Proprietarul care are un cal locuieşte lângă fumătorul de Dunhill.

    12. Proprietarul care fumează ţigări Bluemasters bea bere.

    13. Germanul fumează marca de ţigări Prince.

    14. Norvegianul locuieşte lângă casa albastră.

    15. Proprietarul care fumează Blends locuieşte lângă cel care bea apă.

    Întrebare: Cine are un peşte ca animal de companie?

    Răspuns la întrebarea: Cine are un peşte ca animal de companie?

    – Casa numărul 4

    – Casa Verde

    – Naţionalitatea:German

    – Ţigări: Prince

    – Băutură favorită: Cafea

    – Animal de companie: PEŞTE

     

  • Ghicitoarea scrisă de Albert Einstein când era copil pe care doar 2% dintre oameni o pot rezolva

    ”Ghicitoarea lui Einstein” este unul dintre cele mai amuzante teste, care îţi pune mintea la încercare. Ghicitoarea ar fi fost scrisă de Albert Einstein, pe vremea când era copil şi se spune că doar 2% dintre oameni pot rezolva această ghicitoare. Tu reuşeşti?
     
    Există 5 case, de 5 culori diferite, aşezate în linie. În fiecare casă locuieşte o persoană de naţionalitate diferită. Cei 5 proprietari beau o anumită băutură, fumează o anumită marcă de ţigări şi au un animal de casă diferit. Nu există proprietari care să aibă acelaşi animal, să bea aceeaşi băutură sau să fumeze aceeaşi marcă de ţigări.

    Indicii:

    1. Britanicul locuieşte în casa roşie.

    2. Suedezul are câini.

    3. Danezul bea ceai.

    4. Casa verde se află in stânga celei albe.

    5. Proprietarul casei verzi bea cafea.

    6. Proprietarul care fumează ţigări Pall Mall are păsări.

    7. Proprietarul casei galbene fumează ţigări Dunhill.

    8. Proprietarul casei din mijloc bea lapte.

    9. Norvegianul locuieşte în prima casă.

    10. Proprietarul care fumează ţigări Blends locuieşte lângă cel care are pisici.

    11. Proprietarul care are un cal locuieşte lângă fumătorul de Dunhill.

    12. Proprietarul care fumează ţigări Bluemasters bea bere.

    13. Germanul fumează marca de ţigări Prince.

    14. Norvegianul locuieşte lângă casa albastră.

    15. Proprietarul care fumează Blends locuieşte lângă cel care bea apă.

    Întrebare: Cine are un peşte ca animal de companie?

    VEZI AICI RASPUNSUL >>>>>>>>>>>

  • Grădina cu birouri

    O soluţie, scrie Financial Times, poate fi căutată la scriitori, care de multă vreme se refugiază să lucreze într-o încăpere separată situată în grădina casei lor, fie construită special, fie provenită dintr-un foişor reamenajat ca birou. Printre cei care scriau sau scriu într-un spaţiu separat în grădină se numără George Bernard Shaw, Virginia Wolf sau Neil Gaiman. Biroul sau spaţiul de refugiu din grădină nu este însă amenajat de locatarii casei, ci se poartă colaborarea cu un arhitect care să-l proiecteze.
    Clienţii care solicită aşa ceva doresc fie spaţii moderne, aşezate pe aflorimente, dacă amplasamentul o permite, la construcţia cărora se foloseşte piatră şi sticlă, ca în cazul spaţiului de creaţie de la Greenwich (Connecticut) al fostului bancher american, John Barr, devenit poet, fie spaţii bine integrate în peisaj. În acest din urmă caz se remarcă un studio construit în Australia, la Melbourne, şi acoperit cu iederă, ceea ce-l face greu de distins prin vegetaţie. Biroul celui care l-a comandat este amplasat în dreptul ferestrei mari şi-i permite astfel să se bucure de privelişte. Un alt exemplu vine de la Londra, unde un arhitect a proiectat pentru fratele său un spaţiu octogonal de lucru, construit din lemn şi vopsit în verde pentru a se încadra bine în peisajul grădinii.

  • Românii care au creat imprimanta de alimente. În curând putem să ne primim mâncarea doar apăsând pe un buton

    „Reebo este practic prima imprimantă alimentară 3D concepută să funcţioneze în sistem vendingmachine şi de aici posibilităţile sunt nenumărate tehnologic pentru că acest sistem permite multiple capete de depunere a materialului, capacitate mare de cartuşe şi produse alimentare care vin ready-to-eat şi care sunt gata de consum, nu mai necesită gătire. Lucrăm acum la prototipul experimental. Reebo ca prototip experimental poate face sandvişuri şi prăjituri care sunt ready-to-eat, personalizate, iar clientul final îşi poate seta caloriile”, a declarat la ZF IT Generation Mădălina Ilie, fondator al Manna Foods Solutions. Ea a povestit că ideea proiectului Reebo a apărut în ultima parte a anului 2018.

    „În acea perioadă lucram la un alt proiect food-tech legat de nişte produse alimentare destinate situaţiilor de urgenţă şi uzului militar. Reebo a apărut în urma acelui proiect şi este abia la primul capitol. A apărut mai degrabă cu o viziune a felului în care va arăta alimentaţia viitorului în contextul dezvoltării globale a dezvoltării tehnologice rapide, al creşterii populaţiei gloabe şi al nevoii de sustenabilitate. Nu pentru că sunt subiecte în trend, ci din contră, pentru că omenirea are nevoie de soluţii care să permită acces facil la alimente sigure şi personalizate în funcţie de nevoile nutriţionale.”
    Imprimanta alimentară 3D Reebo va putea realiza sandvişuri şi prăjituri din ingrediente naturale în doar câteva minute, după cum susţin reprezentanţii start-up-ului.

    Cum se foloseşte însă mai exact imprimanta alimentară 3D Reebo de către utilizatori?
    „Toată lumea cunoaşte aparatele coffee vending machine. Reebo vine dotată cu un meniu touchscreen de pe care clientul îşi poate alege ingredientele, îşi setează caloriile, achită prăjitura sau sandvişul şi aşteaptă până la 3 minute să îi fie livrate într-un ambalaj biodegradabil. Maşina este dotată cu cartuşe alimentare în care sunt ingredientele. Aici este şi noutatea tehnologică – avem numeroase capete de depunere.

    Ce înseamnă asta? Că utilizatorul poate alege o varietate de gusturi”, a explicat Mădălina Ilie. Dacă utilizatorul nu doreşte să ia contact cu echipamentul, poate da comanda şi plăti direct din aplicaţia de mobil dedicată atunci când se află lângă aparat. Aplicaţia mobilă va fi dezvoltată în faza de prototip industrial.

    Fiind o imprimantă în sistem vending, Reebo poate fi instalată pe stradă, în locuri cu trafic pietonal intens sau în clădiri de birouri. „Astfel toată lumea poate avea acces la ea şi la un produs cu raport calitate-preţ care este mult mai bun decât un produs de fast-food, de la restaurantele din jurul birourilor sau de la magazinele din jurul blocurilor.”

    Proiectul Reebo este compus din trei faze, până când va putea ajunge în etapa comercială. „Prima este cea de prototip experimental, rolul acestei faze fiind să arătăm că ideea şi conceptul nostru sunt fezabile, se pot realiza. A doua etapă este prototipul industrial, care cuprinde şi un laborator alimentar în care se va testa imprimanta şi în acelaşi timp se vor testa şi consumabilele pentru că businessul Manna Foods Solution pe proiectul Reebo înseamnă pe de-o parte imprimanta Reebo, iar pe de altă parte consumabilele aferente imprimantei.

    În cadrul acestui laborator şi în această fază de prototip industrial se fac de asemenea pilotarea, validarea, măsurătorile, analizele atât pentru imprimante, cât şi pentru consumabile. Concluziile trase din această etapă vor fi utilizate pentru linia de producţie pentru a scuti timp şi bani pentru acea etapă. Pentru linia de producţie, tot atunci se va face şi strategia go-to-market”, a precizat fondatoarea Manna Foods Solutions.

    Acum, următoarea etapă a proiectului este cea de prototip industrial. „Practic, aceasta va seta toţi parametrii pentru linia de producţie şi tot atunci vom avea o colaborare cu medici nutriţionişti care ne vor ajuta să facem reţetele pentru fiecare tip de pastă astfel încât ele să fie echilibrate din punct de vedere nutriţional, din toate punctele de vedere medicale, de alimentaţie, de siguranţă ş.a.m.d.”
    Pentru a trece la următoarea etapă, echipa Manna Foods Solutions are însă nevoie de finanţare şi ia în considerare atât obţinerea de fonduri europene nerambursabile, cât şi obţinerea unor investiţii private, având în vedere complexitatea şi amploarea proiectului.
    „Pe de-o parte aplicăm în octombrie la EIC Horizon 2020 – un fond al UE pe partea de cercetare-dezvoltare, adică sunt practic nişte fonduri de risc pe această zonă. Pe de altă parte avem discuţii şi cu investitori cu venture capital-uri, am început să abordăm şi fonduri de investiţii. Facem în paralel acest lucru pentru că în tehnologie este foarte important să fii primul pe piaţă şi atunci vrem să grăbim lucrurile. Cu cât găsim finanţele mai repede pentru următoarea etapă, cu atât şi Reebo va ajunge mai repede pe piaţă.”

    Până acum, în etapa de prototip experimental, proiectul Reebo a fost realizat din fonduri proprii ale echipei Manna Foods Solutions, însă pentru a putea trece în următoarea etapă de prototip industrial start-up-ul are nevoie de o finanţare considerabilă.

    „Pentru partea de prototip industrial suma este de cercetare-dezvoltare practic şi ajunge la circa 3,5 milioane euro. Sperăm ca până la finalul acestui an să avem deja măcar direcţia de finanţare, astfel încât din ianuarie să ştim de unde plecăm. În octombrie aplicăm la Horizon 2020, avem discuţii în prezent cu câteva venture capital-uri şi vedem ce se va finaliza. Deadline-ul pe care noi ni l-am dat pentru obţinerea finanţării sau garantarea obţinerii finanţării este decembrie anul acesta.”

    Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor. Start-up-ul local ce lucrează în prezent la dezvoltarea unei imprimante are în plan să obţină anul acesta o finanţare de circa 3,5 milioane de euro pentru a putea trece în etapa de prototip industrial din cadrul proiectului.

    Proiectul, numit Reebo, se află în prezent în faza de prototip experimental, etapă în care echipa Manna Foods Solutions lucrează la realizarea unei imprimante alimentare 3D de mici dimensiuni pe care să o poată prezenta în faţa investitorilor.

    Proiect: Manna Foods Solutions
    Ce face? Dezvoltă o imprimantă alimentară 3D
    Necesar actual de finanţare: 3,5 milioane euro
    Invitat: Mădălina Ilie, fondator Manna Foods Solutions

    Proiect: Scriptoman
    Ce face? Platformă ce permite transcrierea şi traducerea automată a fişierelor audio/video
    Investiţie iniţială: circa 80.000 euro
    Invitat: George Rusu, administrator RolaxIT Innovation

    Proiect: Trusted App
    Ce face? Aplicaţie software de raportare financiară pentru IMM-uri
    Investiţie iniţială: 35.000 euro
    Ţinta de venituri 2021: 30.000 euro
    Invitat: Ioana Arsenie, fondator Trusted App

    Proiect: Menisto
    Ce face? Aplicaţie ce îşi propune să digitalizeze procesele din cadrul restaurantelor pornind de la meniul digital direct pe smartphone-ul clienţilor
    Necesar actual de finanţare: 100.000 euro
    Invitaţi: Mircea Deliu si Cezar Cherciu, fondatori Menisto

    Proiect: I’m fine
    Ce face? Platformă care se foloseşte de tehnologie pentru a ajuta persoanele care au nevoie de psihoterapie
    Invitat: Daniel Barbu, fondator şi CEO I’m fine

    Proiect: DAHNA
    Ce face? Aplicaţie mobilă de nutriţie care le configurează utilizatorilor meniuri conform profilului lor metabolic, precum şi reţetele pentru prepararea lor, dar şi lista de cumpărături cu ingredientele şi cantităţile necesare
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Necesar actual de finanţare: circa 300.000 euro
    Invitat: Daniela Tatu-Chiţoiu, CEO al CardioScience şi coordonatoarea proiectului DAHNA

    Proiect: Automation Pill
    Ce face? Soluţii software de automatizare a diferitelor procese din cadrul companiilor
    Ţintă de venituri 2020: 150.000 euro
    Invitat: Daniel Tilă, cofondator Automation Pill

    Proiect: Chifor Vision
    Ce face? Dezvoltă o tehnologie pentru simplificarea diagnosticării bolii parodontale
    Finanţări totale atrase până acum: 275.000 euro
    Necesar actual de finanţare: 2 milioane euro
    Invitat: Radu Chifor, fondator Chifor Vision

    Proiect: VetFast
    Ce face? Dezvoltă aplicaţii pentru digitalizarea proceselor din domeniul veterinar
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Invitat: Alexandru Pavel, fondator VetFast

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Ce cred analiştii externi: Pentru a salva Occidentul şi generaţia millennials trebuie taxat capitalismul rentier, financiar şi imobiliar. Iar pensionarii trebuie să plătească factura pentru tineri

    Dimpotrivă, le-au accentuat şi mai mult.
    Dobânzile aproape de zero şi chiar negative, tipărirea continuă de bani de către băncile centrale şi aruncarea lor pe piaţă în speranţa că vor ajunge în economia reală nu au rezolvat deloc problemele economice din marile ţări occidentale, ci dimpotrivă, doar au amânat viitorul război social care va apărea.
    Noile generaţii, în frunte cu millennials, au fost cel mai afectate de criza anterioară şi vor plăti cel mai mult preţul crizei de astăzi.
    În aceste condiţii, aceste generaţii nu vor mai putea să acumuleze nimic, vor trăi permanent sub ghilotina şomajului (deja şomajul este cuprins între 25 şi 40% în rândul acestor generaţii), economia nu creează suficiente joburi mai bine plătite decât cel de chelner sau ghid turistic pentru pensionari, iar educaţia lor începe să crape.
    Dacă bunicii şi părinţii lor au putut să-şi cumpere o casă din salariile pe care le-au avut, noile generaţii n-au nicio şansă să se apropie de un activ imobiliar, din cauza creşterii fără precedent a preţurilor din real estate datorată printării de bani şi scăderii dobânzilor.
    Dobânzile spre zero practicate în acest moment de bănci fac ca procesul de economisire, pe care s-au bazat bunicii şi părinţii în crearea unei averi familiale, să nu aibă sens.
    Capitalismul financiar, imobiliar, rentier şi monopolistic nu mai încurajează deloc spiritul antreprenorial, ci chiar îl suprimă cu bani şi putere.
    Occidentul a acumulat prea multă bogăţie care a devenit rentieră, care stă degeaba în bănci, pe burse, în fonduri mutuale şi care se hrăneşte din dobânzi, dividende sau creşteri ale preţului acţiunilor.
    Acest capitalism financiar nu poate rezista la nesfârşit atâta timp cât nu ajunge în economia reală ca să creeze oportunităţi şi joburi şi pentru noua generaţie.
    Marile publicaţii de business din lume încep să trateze din ce în ce mai mult aceste probleme ale Occidentului care hrănesc şi cresc mari nemulţumiri, care la un moment dat vor izbucni. Până acum, aceste nemulţumiri şi-au găsit o exprimare pe Facebook sau pe alte reţele sociale, ajungând mai puţin în stradă.
    Vă recomand să citiţi patru articole:
    1. Martin Wolf, Financial Times: We must think as citizens – Covid-19 could transform many western societies by demonstrating the need for competent government. But without a thriving and stable middle class, the state risks succumbing to plutocracy
    2. Philip Stephens, Financial Times: The path from Covid-19 to a new social contract
    3. Andreas Kluth, Bloomberg: OK Boomer, we’re gonna socialize you. The pandemic is turning millennials into socialists
    4. Chris Giles, Martin Arnold, Financial Times: High saving rates pose dilemma for central banks. Consumer pandemic cash will help drive economic recovery or hold back growth
    În esenţă, ceea ce spun analiştii este că Occidentul are nevoie de un nou contract social care să restabilească echilibrele şi care să dea posibilitatea şi noilor generaţii să aibă aceeaşi viaţă ca a bunicilor şi a părinţilor.
    Capitalismul actual, care a permis crearea de mari averi, economisiri imense în bănci, proprietăţi imobiliare mari, a devenit o frână pentru economii.
    În aceste condiţii, capitalismul rentier trebuie taxat mult mai mult, guvernele trebuie să schimbe raportul de forţe din societate încurajând iniţiativele prin taxe mai mici, inclusiv pe muncă, iar la polul opus taxând banii care stau degeaba. Aceşti bani au devenit o povară şi pentru băncile centrale, care nu mai pot acţiona eficient pentru că nivelul de economisire este prea mare.
    Dacă nu se iau acum măsuri, inegalităţile vor creşte, iar noile generaţii se vor ridica la un moment dat chiar împotriva Occidentului.