Marile burse asiatice au inregistrat scaderi cuprinse intre 2%
si 4%, iar piata din Seoul cobora la un moment dat chiar cu 7%.
Tranzactiile futures pe actiunile din componenta indicelui S&P
500 al bursei de la New York au indicat deprecieri de 2,8%,
anuntand o noua saptamana de pierderi importante pe Wall Street,
iar analistii anticipeaza scaderi de circa 2% pe bursele europene
la deschidere. Saptamana trecuta a fost una dintre cele mai “negre”
pentru marile burse ale lumii de la colapsul Lehman Brothers in
ultima parte a anului 2008, pietele fiind afectate de ingrijorarea
ca SUA ar putea intra in recesiune, de neincrederea generata de
asteptarile ca ratingul Statelor Unite ar putea fi redus, dar si de
criza datoriilor de stat din zona euro. Investitorii au continuat
luni sa caute adapost pe active considerate sigure in perioade de
criza, impingand francul elvetian si aurul la noi maxime record
fata de dolar. Statele G7 au promis masuri coordonate pentru
stabilizarea pietelor , iar Banca Centrala Europeana va incepe sa
cumpere obligatiuni italiene si spaniole de pe piata secundara
pentru a impiedica efectul de contagiune a crizei datoriilor de
stat.
Tag: rating
-
Bursele din Asia au scazut puternic luni dupa retrogradarea ratingului SUA
-
Standard & Poor’s: Deteriorarea ratingului SUA nu va avea un impact prea mare luni pe piete
Intrebat despre posibilitatea unei noi reduceri a ratingului
Statelor Unite, Beers a aratat ca perspectiva negativa atribuita de
S&P indica “riscuri pe partea negativa”. El a precizat ca
decizia anuntata vineri privind ratingul SUA nu a fost determinata
de pozitia unui partid politic privind bugetul. “Credibilitatea ar
fi atinsa daca un acord ar primi sprijinul ambelor partide
politice”, a aratat reprezentantul S&P. Beers a calificat
criticile aduse analizei S&P de Trezoreria SUA drept “o
denaturare totala” a faptelor. -
Rasvan Radu, UniCredit: “Am trecut deja de nivelul de varf al imprumuturilor neperformante”
Profitul net potrivit standardelor de contabilitate locale a fost de 124 milioane lei (29,8 milioane euro) in prima jumatate a anului.
“Vedem semnale pozitive in economie si in piata bancara, iar acestea se reflecta si in evolutia bilantului nostru si in rezultatele bancii. Am reluat cresterea portofoliului de credite si am trecut deja de nivelul de varf al imprumuturilor neperformante”, a declarat Răsvan Radu, CEO al UniCredit Tiriac Bank.
Veniturile bancii au insumat 600 milioane lei (144 milioane euro) in primul semestru, in coborare cu 8,7% fata de primele sase luni din 2010. Veniturile afisate in trimestrul al doilea au urcat cu 12,5% fata de primele trei luni ale acestui an.
Veniturile nete din alte surse decat dobanzile (precum comisioanele si operatiunile de piata) au crescut cu 19,4% in primul semestru din 2011 fata de intervalul similar al anului trecut, in timp ce veniturile nete din dobanzi au coborat cu 19,4%, influentate de abordarea conservatoare pe care UniCredit Tiriac Bank a avut-o in privinta inregistrarii acestora.
Cheltuielile operationale au crescut cu 5% in prima jumatate a acestui an, pe fondul modificarilor legislative si al accelerarii inflatiei. Raportul intre costuri si venituri s-a plasat la 49,9%. Rata solvabilitatii a fost de 12,4%, potrivit standardelor romanesti.
“Desi redresarea economica se deruleaza lent, suntem optimisti in privinta oportunitatilor de afaceri pe termen mai lung si continuam sa investim activ in infrastructura bancii, in sisteme si in angajati. O alta veste buna este cresterea ratingului bancii de catre Fitch, pana la BBB+, in concordanta cu imbunatatirea ratingului suveran”, a adaugat Răsvan Radu.
Costul anualizat al riscului a coborat de la 210 puncte de baza cu un an in urma la 195 puncte de baza, iar ponderea provizioanelor in totalul portofoliului de credite a fost de 6,2%, conform standardelor contabile internationale.
Volumul activelor bancii era de 20,5 miliarde lei (4,8 miliarde euro) la sfarsitul lunii iunie, aproape de nivelul de la 30 decembrie 2010 – de 20,8 miliarde lei (4,85 miliarde euro) – si in urcare cu 7,9% fata de 31 martie 2011. Valoarea creditelor din bilant a avansat cu 7,7% fata de 30 iunie 2010, pana la 14,4 miliarde lei (3,4 miliarde euro), rata de crestere fiind peste media sistemului bancar. Depozitele clientilor au ajuns la 9 miliarde lei (2,1 miliarde euro), cu 4,65% peste nivelul inregistrat la finalul primului trimestru al acestui an.
Activele totale consolidate ale UniCredit Tiriac Bank, UniCredit Leasing Corporation si UniCredit Consumer Financing s-au plasat la 23,7 miliarde lei (5,6 miliarde euro) la sfarsitul lunii iunie. Profitul net consolidat al celor trei entitati a fost de 90,4 milioane lei in primele sase luni ale anului, iar capitalul social s-a plasat la 2,5 miliarde lei (590 milioane euro).
UniCredit Tiriac Bank este a saptea banca din Romania dupa valoarea activelor, controlata de UniCredit Bank Austria (50,55% din actiuni) si doua firme din grupul Ion Tiriac (45%). Banca face parte din reteaua UniCredit, cel mai mare grup bancar din Europa Centrala si de Est, care opereaza in Romania prin intermediul UniCredit Tiriac Bank, cu 235 de sucursale in tara, precum si prin intermediul partenerilor: UniCredit Leasing Corporation, UniCredit CA-IB Securities Romania, UniCredit CAIB Romania, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing si UniCredit Business Partner.
-
Ratingul SUA, confirmat de Moody’s si Fitch. Agentiile raman totusi pesimiste privind economia
Moody’s si Fitch au aratat, in comunicate transmise dupa
aprobarea in Congres a acordului de ridicare a plafonului datoriei
de stat, ca guvernul american trebuie sa ia noi masuri de reducere
a deficitului bugetar pentru a face ordine in finantele publice si
a-si pastra ratingul. Moody’s a atribuit perspectiva negativa
ratingului Statelor Unite, iar Fitch a promis ca va incheia pana la
sfarsitul lunii o evaluare mai riguroasa, fiind posibila trecerea
la perspectiva negativa. Investitorii asteapta reactia Standard
& Poor’s, care a fost pana in prezent mai dura decat rivalii
sai, amenintand ca va reduce ratingul SUA pana la mijlocul lunii
octombrie daca autoritatile nu vor prezenta un plan concret prin
care sa se ajunga la o reducere reala a deficitului bugetar. -
Fitch: Fundamentele care sustin ratingul “AAA” al SUA raman solide
Congresul american a aprobat un plan care permite majorarea
plafonului de indatorare al SUA, in prezent la 14.300 de miliarde
de dolari, cu 2.100-2.400 de miliarde de dolari in trei trepte
succesive. Noua limita de indatorare este considerata suficient de
ridicata pentru a acoperi necesarul de imprumuturi al statului pana
in 2013. Totodata, programul prevede si reduceri de cheltuieli de
circa 2.400 de miliarde de dolari pe o perioada de zece ani.
“Majorarea plafonului de indatorare si acordul asupra planului
pentru reducerea cheltuielilor sustin opinia Fitch ca, in pofida
intensitatii discursului politic de la Washington, exista vointa si
capacitatea politica de a lua masurile necesare. In opinia Fitch,
acordul este un prim pas important, dar nu si sfarsitul, unui
proces de a ajunge la un plan pentru reducerea deficitului bugetar
la un nivel care asa asigure ratingul «AAA» al SUA pe termen
mediu”, se arata intr-un comunicat al agentiei de evaluare
financiara. -
SUA evita incapacitatea de plata: democratii si republicanii au ajuns la un acord de majorare a plafonului de indatorare (VIDEO)
Ramane insa ca liderii grupurilor parlamentare sa-i convinga pe
congresmeni sa aprobe planul de compromis, ceea ce ar trebui sa se
intample probabil in cursul zilei de luni, inainte de fatidica zi
de 2 august, cand ar incepe sa inceteze o serie de plati in
sectorul public daca aprobarea cresterii plafonului de indatorare
nu va avea loc.In schimbul acordului asupra majorarii plafonului de indatorare,
legislatorii americani au convenit asupra reducerii imediate a
cheltuielilor de la bugetul federal cu 917 miliarde de dolari
pentru urmatorii zece ani, urmand ca o noua transa de reduceri, de
1.500 miliarde de dolari pentru urmatorii zece ani, sa fie decisa
de un comitet de reducere a deficitului, ce va fi format din 12
congresmeni democrati si republicani (3 + 3 din Camera, 3 + 3 din
Senat), transmit Wall Street Journal si Reuters.Cei 12 vor lucra impreuna, pana in noiembrie, spre a examina
posibilitatile de taiere a cheltuielilor publice (subventii pentru
agricultura, Medicare, Medicaid, poate si realizarea unor economii
prin modificarea codului fiscal), probabil cu grija insa de a
menaja sectoarele cele mai sensibile (armata in primul rand), mai
ales in perspectiva alegerilor din 2012.Daca pana la 24 noiembrie comitetul de reducere a deficitului nu va
reusi sa se puna de acord spre a face recomandari Congresului ori
daca aceste recomandari nu vor fi legiferate de Congres pana la 23
decembrie, atunci va fi declansata automat o reducere cu 1.200 de
miliarde de dolari a cheltuielilor incepand din 2013, din care
jumatate va afecta armata (minus salariile militarilor), iar
cealalta jumatate va afecta alte cheltuieli, dar nu si cele de
asigurari sociale sau serviciul Medicaid.Congresul va urma, de asemenea, sa se pronunte si asupra unei
reforme a codului fiscal (in conditiile in care presedintele Obama
a declarat ca isi va exercita dreptul de veto fata de orice
prelungire a scutirilor fiscale din epoca Bush pentru cei cu
venituri de peste 250.000 de dolari pe an), precum si asupra
includerii in constitutie a unui amendament care va obliga
Congresul sa adopte un buget federal echilibrat (cu deficit
zero).Majorarea plafonului datoriei urmeaza sa aiba loc in doua etape:
900 de miliarde de dolari initial, apoi inca 1.500 de miliarde daca
se aproba in Congres reducerile de cheltuieli initiate de comitetul
pentru reducerea deficitului sau daca este aprobat amendamentul
constitutional privind bugetul echilibrat. Daca niciuna dintre
conditii nu este indeplinita, transa a doua de crestere a
plafonului va fi limitata la 1.200 de miliarde.“Acordul nu este contra principiilor noastre, intrucat nu prevede
majorari de taxe”, a declarat John Boehner, liderul majoritatii
republicane din Camera Reprezentantilor. La randul sau,
presedintele Barack Obama a declarat ca va incerca sa-i convinga pe
membrii Congresului sa aprobe si majorari de taxe in lunile
urmatoare si a dat asigurari ca reducerile de cheltuieli nu vor fi
facute atat de rapid incat sa pericliteze redresarea fragila a
economiei americane.In primele ore de tranzactionare la bursele din Asia, dolarul
era in crestere fata de euro, yen si francul elvetian, indicele
Nikkei a trecut de plafonul de 10.000 de puncte, iar pretul aurului
a scazut cu 1% fata de vineri, la 1.609.89 de dolari/uncie,
reflectand reactia pozitiva a investitorilor fata de evitarea de
catre SUA a intrarii in incapacitate de plata. Congresmenii
democrati si republicani dornici de compromis au incercat sa evite
prelungirea negocierilor pana la deschiderea de luni a burselor
americane, spre a impiedica o reactie negativa a acestora, dupa ce
initial paruse cert ca impasul va fi rezolvat sambata sau
duminica.NEGOCIERI LUNGI SI MULTE ORGOLII
Acordul a fost precedat de zile intregi de negocieri intense,
care s-au prelungit sambata si duminica si au fost marcate de
conflicte puternice intre cei ce au sustinut ca problema datoriei
sa fie rezolvata prin cresterea impozitelor pentru cei bogati si
marile corporatii (in special factiunea progresivilor liberali,
adversari fermi ai reducerii cheltuielilor sociale) si cei care au
sustinut ca rezolvarea sta in reducerea drastica a cheltuielilor
(in special factiunea Tea Party, aripa cea mai radicala a
republicanilor).La aceste divergente de baza s-au adaugat cele privind identitatea
membrilor viitorului comitet de reducere a deficitului (unii
congresmeni au cerut ca mai intai sa fie numiti cei 12 membri,
drept conditie pentru a vota majorarea plafonului datoriei), precum
si incercarea republicanilor de a limita la 2% reducerea din primul
an a cheltuielilor militare, fata de 3%, cat au propus
democratii.Duminica dupa-amiaza, senatorii au respins un plan al liderului
majoritatii democrate, Harry Reid, care propunea majorarea
plafonului de indatorare urmata de o serie de reduceri de
cheltuieli cu peste 2.000 de miliarde de dolari in urmatorii zece
ani. Liderul senatorilor republicani, Mitch McConnell, a declarat
in schimb ca planul de compromis va viza reduceri de 3.000 de
miliarde in total, cu plafoane de cheltuieli impuse pentru
urmatorii zece ani.Conflictul din Senat a urmat celui din Camera Reprezentantilor,
dominata de republicani, unde vineri a fost aprobat, dupa alte
indelungi parlamentari, un plan de reducere imediata a
cheltuielilor cu 900 de miliarde de dolari, prezentat de liderul
majoritatii, John Boehner. Aprobarea a fost insa inutila, intrucat
atat republicanii, cat si democratii din Camera au anuntat deja ca
vor respinge planul Boehner, ceea ce s-a si intamplat.Michael Spence, profesor de economie la NYU Stern Business School
si laureat Nobel, a declarat pentru Reuters, inainte de aprobarea
acordului, ca o reducere a cheltuielilor cu pana la 3.000 de
miliarde de dolari ar calma deocamdata pietele financiare si ar
reduce riscul ca agentiile de rating sa depuncteze SUA, in ciuda
faptului ca agentia Standard&Poor’s a apreciat ca o reducere
eficienta ar trebui sa aiba in vedere 4.000 de miliarde de dolari.
Spence considera insa ca reducerea de cheltuieli planificata nu va
fi suficienta spre a rezolva durabil problema datoriei
excesive.Pe de alta parte, Spence crede ca SUA nu se indreapta spre temuta
recesiune in forma de W, intrucat exista in prezent un impuls de
crestere in economia americana, “desi acesta e deocamdata
dezamagitor”. Conditia pentru ca recesiunea in forma de W sa fie
evitata este insa, in opinia economistului, ca politicienii sa
lucreze pentru consolidare fiscala, evitand impasuri de genul celui
din ultimele saptamani, care submineaza credibilitatea SUA.Comentatorii Reuters noteaza ca presedintele Barack Obama ar fi
avut la indemana solutia simpla a invocarii amendamentului 14, care
i-ar fi permis sa evite incertitudinile create de prelungirea
negocierilor intre republicani si democrati si sa decida singur
asupra plafonului de indatorare, prevalandu-se de atributiile sale
constitutionale, insa aceasta ar fi creat o criza politica,
intrucat republicanii ar fi initiat procedura de suspendare, pe
motiv ca Obama abuzeaza de putere, trecand peste vointa
Congresului. Curtea Suprema, la randul sau, ar fi trebuit sa decida
in ce masura prevederile amendamentului 14, datand din 1860, ar fi
putut fi interpretate drept un cec in alb pentru presedinte de a
mari plafonul de indatorare dupa bunul sau plac. -
Franta este cea mai slaba veriga in lantul ratingurilor “AAA” din zona euro
Intrucat finantele Frantei sunt cele mai slabe din randul celor
sase state cu rating maxim, “AAA”, din zona euro, Sarkozy se afla
sub presiune pentru a se asigura ca tara nu este exclusa din acest
club select, chiar in contextul eforturilor pentru a fi reales in
aprilie 2012. Acordul de joi pentru un al doilea pachet de ajutor
financiar destinat Greciei, pe care presedintele francez l-a
sustinut in mod deosebit, ofera Frantei mai mult spatiu de manevra
chiar in perioada in care pietele incepeau sa priveasca mai atent
la finantele statului. Inaintea reuniunii, diferenta dintre
randamentul cerut de investitori pentru obligatiuni franceze fata
de cele germane a crescut de peste doua ori in cateva saptamani,
evidentiind indoielile investitorilor ca Franta este sigura
financiar, precum restul statelor cu rating “AAA” din zona euro –
Austria, Finlanda, Gemania, Luxemburg si Olanda. -
S&P: Probabilitatea ca SUA sa piarda ratingul “AAA” in urmatoarele trei luni este de 50%
Problema reducerii deficitului are loc in contextul apropierii
termenului limita de 2 august cand capacitatea Statelor Unite de a
angaja imprumuturi de pe pietele financiare va fi epuizata, punand
in pericol plata datoriilor dar si salariilor catre angajatii
publici. Daca se ajunge la un acord pentru cresterea plafonului de
indatorare, de 14.300 de miliarde de dolari, atins in mai, dar nu
se face nimic in privinta reducerii deficitului, ratingul Statelor
Unite va fi probabil coborat in categoria “AA”, potrivit
S&P. -
Ministerul Finantelor imprumuta aproape 388 mil. lei prin obligatiuni pe zece ani
Licitatia de joi, prin care se redeschide emisiunea de titluri
din luna mai, s-a finalizat cu un randament mediu de 7,46% pe an,
usor inferior celui obtinut la licitatia din iunie pentru aceeasi
emisiune, cand Finantele au atras aproape 294 de milioane de lei cu
un randament mediu de 7,47% pe an.Valoarea initiala a emisiunii a fost de 350 de milioane de lei, iar
volumul total al cererii a fost de 624,19 milioane de lei, rezultat
din ofertele a 12 banci de pe piata romaneasca, potrivit BNR. Data
scadentei este 11 iunie 2021.Este a treia licitatie de obligatiuni de stat de dupa decizia Fitch
din 4 iulie de imbunatatire a ratingului Romaniei, dupa cele din 8
iulie (obligatiuni pe 3 ani in valoare de 700 mil. lei) si 14 iulie
(obligatiuni pe 5 ani in valoare de 500 mil. lei). In afara de
acestea, Finantele au atras, la 11 si 18 iulie, cate 900 de
milioane de lei prin certificate de trezorerie pe un an. In toate
aceste cazuri, randamentul a fost usor in scadere fata de
precedentele pentru emisiuni similare de acelasi fel. -
Grecia primeste un nou pachet de salvare de la UE si creditorii privati, in valoare de 159 mld. euro
Creditorii privati vor avea de optat, potrivit Institutului
International de Finante (IIF), intre trei formule de preschimbare
a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la scadenta pana
la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de 15 sau 30 de
ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor detinute, cu durate
si dobanzi diferite. In medie, investitorii privati isi vor asuma o
pierdere de 21% din valoarea actuala a detinerilor de obligatiuni
elene.IIF, cea mai mare asociatie de banci si institutii financiare
din lume, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii de
obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
contributia lor va ajunge la 54 de miliarde de euro pana in 2014 si
la 135 de miliarde pana in 2020. IIF, care a condus negocierile cu
creditorii privati, a obtinut deja acordul a 30 dintre principalii
detinatori de obligatiuni elene, intre care BNP Paribas, Societe
Generale, Deutsche Bank si compania de asigurari Allianz.Vezi aici cine sunt principalii creditori
privati ai Greciei (GALERIE FOTO)Acordul, noteaza Financial Times, este o victorie pentru cancelarul
german Angela Merkel, pentru ca termenii lui corespund cu
propunerea germana de rezolvare a crizei, insa aproape sigur va
duce la declararea – chiar daca temporara – a primului caz de
incapacitate de plata selectiva din zona euro, avand in vedere
amenintarea agentiilor de rating ca vor taxa ca atare orice
implicare a sectorului privat (bancile, fondurile de investitii si
ceilalti creditori privati ai Greciei) in forma aprobata de noul
acord.In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc
in urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
incapacitatii de plata.Din totalul pachetului de salvare, 109 miliarde de euro vor fi
furnizate de statele europene, prin intermediul Fondului European
pentru Stabilitate Economica (EFSF), si de FMI. “Chemam FMI sa
continue sa contribuie la finantarea noului program pentru Grecia”,
se arata in declaratia comuna a sefilor de state si guverne din
zona euro.Christine Lagarde, directorul general al FMI, a emis o
declaratie de raspuns in care saluta deciziile liderilor europeni
si asigura ca “in conditiile aplicarii programului de catre Grecia
si ale hotararii statelor membre de a sustine Grecia, FMI va
continua sa se implice, in concordanta cu politicile Fondului si
conditionat de aprobarea consiliului sau de conducere”.UN FOND MONETAR EUROPEAN
La reuniunea de la Bruxelles consacrata crizei datoriilor din zona
euro, liderii au aprobat, de asemenea, reducerea cu 1-2% a
dobanzilor pentru pachetele de salvare acordate pana acum Greciei,
Irlandei si Portugaliei, pana la 3,5%, si marirea scadentelor de
rambursare de la 7 ani si jumatate la 15-30 de ani.In plus, liderii au extins functionalitatea Fondului European
pentru Stabilitate Economica (EFSF), in valoare de 440 de miliarde
de euro, care va putea fi folosit si pentru creditarea unor tari
care nu se afla in situatia de a fi salvate, respectiv pentru
imprumuturi preventive (stil FMI), precum si pentru recapitalizarea
oricarei banci cu probleme din zona euro. EFSF va putea si sa
cumpere obligatiuni de pe pietele secundare “in conditii
exceptionale”, supuse aprobarii Bancii Centrale Europene.Presedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat ca noile atributii
ale EFSF transforma acest instrument intr-un “Fond Monetar
European”. El a apreciat ca acordul privind Grecia va reduce
ponderea in PIB a datoriei publice elene cu 24%.In plus, dar nu in cele din urma, liderii europeni au convenit
asupra necesitatii unui “Plan Marshall” pentru Grecia, cu
implicarea tarilor europene si a institutiilor europene prin
investitii in economia elena.Acordul privind EFSF si noul imprumut pentru Grecia au fost
incheiate dupa ce Sarkozy a renuntat la propunerea lui privind
instituirea unei taxe de 10 de miliarde de euro anual, timp de
cinci ani, pe activele bancilor din zona euro, cu scopul de a
finanta al doilea pachet de salvare pentru Grecia.