BusinessMagazin

Tag: producatori

  • Unul dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite sortimente de brânzeturi ar putea dispărea de pe piaţă

    Pentru a fi etichetate ca brânză autentică Camembert, producătorii trebuie să dovedească faptul că brânza a fost făcută din lapte nepasteurizat cu 38% grăsime, provenit de la vaci din regiunea Normandiei. Vacile trebuie să fie crescute cu o anumită dietă, iar laptele trebuie prelucrat manual, scrie gustarte.ro

    Producătorii mari de brânză doreau să reducă aceste restricţii, dar în urma unui proces împotriva producătorilor mici în timpul “războaielor Camembert”, instanţa a decis că nu pot folosi lapte pasteurizat (un proces mult mai ieftin şi mai sigur).

    Producătorii autentici de Camembert sunt foarte puţini. Astăzi, doar patru milioane din cele 360 de milioane de calupuri de brânză produse anual sunt autentice, ceea ce reprezintă doar 1%, iar acest număr este în continuă scădere.

  • Ţara care e pe cale să câştige lupta împotriva fumatului


    Cea mai nouă măsură impusă de autorităţi se referă la interzicerea fumatului în locuri publice, chiar şi în cele aflate în aer liber. Astfel, fumatul este interzis la mai puţin de 10 metri de locurile de joacă şi la mai puţin de 4 metri de intrările în instituţii publice, plaforme ferate, staţii de taxi sau de transport în comun.

    Amenzile diferă, dar pot ajunge până la 2.000 de dolari australieni pentru cei care încalcă regulile.

    O altă măsură importantă este creşterea accizelor pe ţigări; autorităţile au declarat că preţul unui pachet de ţigări va ajunge, în 2020, la 40 de dolari australieni (aproximativ 125 de lei).

    Reducerea numărului de fumători reprezintă un obiectiv important al partidului de guvernare, care a dat asigurări că doar 10% din populaţia va mai cumpăra ţigări la finalul lui 2018.

    Singurele state care au impus măsuri mai severe sunt Turcmenistan şi Bhutan – acestea au interzis comercializarea oricărui produs pe bază de tutun.

  • Kaspersky: 6 sfaturi pentru a te proteja împotriva programelor malware

    Pentru protecţia dispozitivelor, experţii în securitate cibernetică de la Kaspersky Lab recomandă următoarele măsuri:

    Dacă nu este neapărată nevoie, nu accesaţi dispozitivul dintr-o reţea externă;

    Dezactivaţi toate serviciile reţelei de care nu aveţi nevoie pentru a folosi dispozitivul;

    Dacă aveţi o parolă standard sau universală care nu poate fi schimbată sau contul presetat nu poate fi dezactivat, dezactivaţi serviciile reţelei în care sunt folosite sau restricţionaţi accesul către reţele externe;

    Înainte de folosirea unui dispozitiv, schimbaţi parola iniţială şi setaţi una nouă;

    Actualizaţi periodic firmware-ul dispozitivului cu ultima versiune, dacă este posibil.

    ”Problema dispozitivelor de securitate inteligente este serioasă şi trebuie să fim conştienţi de ea”, spune Vladimir Kuskov, expert în securitate la Kaspersky Lab. Anul trecut ne-a demonstrat nu doar că este posibil să ataci dispozitive conectate, ci şi că ameninţarea este cât se poate de reală. Am observat o creştere considerabilă a mostrelor de malware pentru IoT, dar potenţialul de atac este chiar mai mare. Aparent, competiţia accentuată de pe piaţa atacurilor DDoS îi determină pe autori să caute noi resurse care să îi ajute să dea atacuri din ce în ce mai puternice. Botnet-ul Mirai a demonstrat faptul că dispozitivele inteligente sunt foarte interesante pentru infractori, numărul celor pe care le pot ataca ajungând acum la câteva miliarde. Mai mulţi analişti estimează că până în anul 2020, numărul dispozitivelor ar putea ajunge până la 20-50 de miliarde.”

    Kaspersky Lab este o companie globală din domeniul securităţii cibernetice, care în anul 2017 aniversează 20 de ani de activitate. Portofoliul companiei include protecţie endpoint de top şi mai multe soluţii specializate de securitate şi servicii, pentru a combate ameninţările digitale tot mai sofisticate. Peste 400 de milioane de utilizatori individuali sunt protejaţi de tehnologiile Kaspersky Lab, precum şi 270.000 de companii client, pe care le ajutăm să protejeze ce e mai important pentru ele.

  • Kaufland România a înregistrat 9,6 miliarde lei cifră de afaceri în 2016

    Kaufland România are în prezent o reţea locală de 115 hipermarket-uri şi a încheiat anul 2016 cu un număr de 112 magazine. În cursul anului 2016, compania a investit peste 110 milioane euro în modernizarea şi extinderea reţelei, pentru a putea oferi românilor cea mai modernă experienţă de cumpărături.

    „Pentru noi, contează foarte mult rezultatul din spatele cifrelor, pentru că avem o misiune care pune în centru oamenii şi calitatea vieţii. De aceea, rezultatul este o veste bună că suntem o echipă puternică, împlinită, gata oricând să ajute şi că avem votul de încredere al clienţilor care ne arată că suntem alegerea numărul unu pentru ei”, declară Marco Hößl, Director General Kaufland România.

    Pe parcursul anului, Kaufland România a investit în proiecte pentru comunitatea locală peste 26 de milioane lei, cu 13% mai mult decât în 2015, oferind sprijin ce a venit în beneficiul a peste 700.000 de români – copii, adulţi sau vârstnici. În 2016, Kaufland a susţinut peste 200 de proiecte de CSR derulate împreună cu ONG-urile partenere, din domenii precum: cauze sociale, sănătate, educaţie, sport, protecţia mediului şi evenimente culturale.Printre programele dezvoltate de Kaufland anul trecut se numără: prima reţea publică de încărcare rapidă a maşinilor electrice (cu Renovatio), programul de certificare GLOBALG.A.P. a calităţii culturilor româneşti de legume-fructe, dar şi dezvoltarea de inovaţii pentru clienţi, precum lansarea primei aplicaţii mobile Scan & Pay din România.  

    Tot în 2016, Kaufland România a anunţat creşterea salariului minim al lucrătorilor comerciali la suma de 2000 lei brut cu tichete de masă – ceea ce reprezintă cu 60% mai mult decât salariul minim în România  – şi a acordat o zi în plus de concediu de odihnă tuturor angajaţilor.Salariul mediu brut al unui lucrător comercial în companie este în prezent 2.164 lei brut la care se adaugă şi tichetele de masă. În plus, pe măsură ce câştigă vechime, angajaţii obţin progresiv mai multe zile de concediu de odihnă suplimentare, putând ajunge până la 27 de zile.

    Kaufland a intrat pe piaţa din România din anul 2005, având o politică de achiziţii axată pe sortiment regional şi colaborări cu producători locali. În prezent, Kaufland România se numără printre puţinii retaileri cu peste 50% sortiment local şi derulează programe extinse de susţinere a producătorilor români, colaborări prin care contribuie la dezvoltarea sectorului agro şi susţinerea economiei locale.    

  • Maşina care merge 3.000 de km cu 0 lei şi 125 km/h. Energia alternativă care omoară petrolul la orice oră

    Producătorii de maşini se întrec în maşini electrice, cu hidrogen şi chiar cu sare. Problema e că acelea viabile sunt foarte scumpe încă. Iar multe dintre ele sunt concepte. În Uniunea Europeană, doar 4% din totalul maşinilor înregistrate folosesc pentru alimentare produse nonpetroliere. Studenţii olandezi de la Universitatea Tehnică din Eindhoven au proiectat şi dezvoltat o maşină care poate schimba definitiv definiţia consumului. Şi anume că poate fi zero, cu o resursă naturală inepuizabilă şi accesibilă oricui.

    IATĂ AICI GALERIE FOTO ŞI DETALII COMPLETE DESPRE MAŞINA CARE A CONSUMAT 0 LEI LA 3.000 DE KM

  • A preluat o societate veche de 100 de ani şi i-a crescut profitul de peste 6 ori

    În afara zonei de afaceri, Laura Şerban îşi dedică activităţilor sportive şi călătoriilor. „Sunt o fire foarte activă şi îmi place să experimentez. În funcţie de sezon, schiez, merg cu bicicleta, alerg sau experimentez sporturi de apă. În timpul călătoriilor, îmi place să intru în detalii locale – de la cele geografice la cele culinare – şi să mă inspir, profesional şi personal, de la oamenii cu care interacţionez. Inspiraţia care vine odată cu fiecare călătorie înseamnă pentru mine cel mai preţios moment.”

    Despre gradul de implicare a reprezentanţilor mediului de afaceri în societate, Laura Şerban spune că există câteva asociaţii care fac lucruri interesante pentru societate, dar din păcate nu sunt foarte vizibile. „Probabil că activităţile lor ar inspira şi ar coaliza mai mulţi oameni, dacă ar fi promovate mai intens. De asemenea, consider că o serie de facilităţi fiscale în această direcţie ar încuraja mai mult mediul de afaceri către astfel de iniţiative.

    Dacă aş fi preşedinte pentru o singură zi, cel mai probabil aş asculta oameni care în domeniul lor de expertiză au în mod cert ceva de spus.”

  • AmCham & ARPIM – „Taxa clawback este una dintre măsurile care descurajează investiţiile în România”

    „Lipsa de predictibilitate a mecanismului clawback, corelată cu nivelul nesustenabil din punct de vedere economic pentru industria farmaceutică din România, impune o revizuire a acestui sistem. Trebuie evitat orice risc de restricţionare a accesului pacienţilor români la tratamente moderne prin retragerea de pe piaţă a unor medicamente sau diminuarea lansării de produse noi. Recomandăm alinierea contribuţiei clawback cu practica europeană în domeniu astfel încât aceasta să devină un instrument de control al consumului exagerat de medicamente, fără a se transfera sectorului privat diferenţa dintre consumul real al pacienţilor şi bugetul insuficient pentru tratamente”, a precizat Anda Todor, Preşedinte al Grupului de Sănătate din AmCham. 

    „Să nu uităm că taxa clawback a fost impusă ca o măsură de control bugetar în perioadă de criză. În condiţiile în care România se află în plină creştere economică nu se mai justifică nevoia de a obliga producătorii de medicamente să-şi asume responsabilitatea tratării pacienţilor al căror tratament nu se încadrează în bugetul alocat de autorităţi pentru medicamente. Taxa clawback, în valoare de 19,86%, este cu patru puncte procentuale mai mare în acest trimestru comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut. Nu este echitabilă, nu este predictibilă, creează dezechilibre financiare care pot pune în pericol accesul pacienţilor la tratamente inovatoare, multe dintre ele fără alternativă terapeutică în piaţă”, a adăugat Călin Gălăşeanu, Preşedinte al Local American Working Group (LAWG).

    „Industria farmaceutică îşi doreşte să investească în România, însă reglementările din sistemul de sănătate, coroborate, descurajează orice investiţie prin crearea unui mediu de business ostil. Producătorii plătesc aproape 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS, suprataxare care se calculează în funcţie de bugetul medicamentelor rămas la nivelul anului 2011. Mai mult, taxa clawback se calculează la preţul medicamentelor la raft care include şi adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, o povară suplimentară pentru producătorii de medicamente. Metodologia de calcul al preţurilor impune un preţ minim european care va scădea cu 35% pentru medicamentele ieşite de sub patent şi care va creşte riscul dispariţiei medicamentelor de pe piaţă.  Noile medicamente ajung cu dificultate la pacienţi. Nu există premisele creşterii investiţiilor în România în lipsa unor soluţii eficiente şi echitabile care să îmbunătăţească accesul pacienţilor la medicamente şi să creeze un mediu de business transparent şi predictibil”, a afirmat Dan Zaharescu, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România (ARPIM).

    Investitorii în sectorul farmaceutic îşi exprimă deschiderea de a colabora cu autorităţile pentru a implementa un mecanism de contribuţie care să asigure sustenabilitate financiară pentru bugetul public, asigurând în acelaşi timp accesul rapid al pacienţilor la tratament şi sporind astfel atractivitatea României pentru investiţii viitoare. Companiile membre ale acestor asociaţii sunt deschise dialogului şi colaborării cu autorităţile pentru a identifica un mecanism eficient şi echitabil de calcul al taxei clawback, dar şi pentru a găsi soluţii care să crească potenţialul României de a atrage investiţii străine.

     

     

  • Ingredientul ascuns din bere pe care majoritatea oamenilor nu ştiu că este folosit. “Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti”

    Mai puţin cunoscut este însă faptul că berea la halbă conţine o substanţă extrasă din peşte şi, potrivit BBC, organizaţii internţionale solicită producătorilor de bere să investigheze alternative pentru aceasta, din cauza problemelor de etică ale consumatorilor vegani.

    Se pare că ihtiocolul (cleiul de peşte – extras din vezica peştilor) se află pe pe lista de ingrediente a berii la halbă şi este foarte probabil să se regăsească şi în berea pe care aţi consumat-o dvs. astfel de-a lungul timpului. Încă din secolul XIX, acest ingredient a fost folosit în scopul creşterii clarităţii berii. Totodată, o face mai luminoasă şi, astfel, mai atrăgătoare pentru consumatori. Ingredientul este folosit de producătorii de bere, fie că vorbim despre giganţii în domeniu sau despre microberării.

    Prezenţa acestui ingredient a devenit însă o problemă pentru vegetarieni şi vegani,  mulţi dintre ei nu au realizat până acum că trebuie să fie atenţi la acest aspect.

    Există însă berării care au renunţat deja la acest ingredient. Spre exemplu, berăria Twisted Barrel din Anglia a decis să nu folosească acest ingredient la scurt timp după fondarea companiei, în 2014. Fondatorul acestei companii, Tim Boswarth, a devenit vegan în urmă cu doi ani şi a declarat pentru BBC că a fost şocat atunci când a aflat despre acest ingredient.

    ”Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti, chiar şi pentru oamenii care consumă carne; este pur şi simplu un lucru despre care nu se discută.Nimeni nu vrea să se promoveze prin a spune că filtrează berea prin intermediul peştilor morţi”, a declarat el în interviul acordat BBC.

    În afară de aspectele etice care ţin de veganism, producătorul a observat că acest ingredient alterează şi aroma berii. ”Din ce în ce mai mulţi oameni ştiu acum că berea nu trebuie să fie clară – nu contează cum arată, iar cleiul de peşte este folosit doar din considerente estetice.”

    În prezent, organizaţii internaţionale au solicitat producătorilor de bere să caute alternative pentru înlocuirea acestui ”ingredient ascuns”. 

  • 10 crash teste la care te uiţi cu coada ochiului. Atât de dure, dar atât de utile. Acum salvează vieţi

    Unele dintre aceste teste sunt destul de banale, însă unele dintre ele ne arată nişte lucruri interesante care ne fac să le privim cu interes de mai multe ori la rând. Selecţia clipurilor a fost făcute de cei de la Jalopnik.com. Din aceste crash teste, producătorii învaţă cum ne salvează vieţile.

    IATĂ AICI CELE 10 CRASH TESTE EXTREM DE DURE

  • Peste o treime dintre producătorii de vin din UE sunt în România

    În Uniunea Europeană sunt 2,4 milioane de firme active în domeniul producţiei de vin, care exploatează 3,2 milioane de hectare de terenuri de viţă de vie, arată Eurostat, precizând că 2,5 milioane de hectare sunt destinate producerii de vinuri de calitate superioară.

    Spania este statul membru UE care are cele mai multe hectare folosite pentru cultivarea viţei de vie (941.000 de hectare). Conform celor mai recente date existente la nivel comunitar (din perioada 2010-2015), Franţa cultivă viţă de vie pe 803.000 hectare, Italia pe 610.000 de hectare, Portugalia pe 199.000 de hectare, iar România pe 184.000 de hectare. Grecia şi Germania utilizează câte 103.000 de hectare pentru viţa de vie.

    Citeşte continuarea pe gustarte.ro