Tag: populatie

  • O nouă categorie de servicii va avea cotă de TVA de 5%

    Propunerea legislativă, nr. B580/2019, pentru modificarea şi completarea art.291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, depusă la Senat în 17 decembrie 2019, propune scăderea cotei de TVA pentru livrările de lemne pentru populaţie, conform documentului oficial.

    Astfel, cota de TVA pentru livrările de lemne pentru populaţie ar urma să scadă de la 19%, cât este în prezent, la 5% începând cu prima zi a anului 2020.

    Mai exact, la alineatul 3 al art. 291 din Codul Fiscal se introduce o nouă literă i), cu următorul cuprins: “incepând cu data de 1 ianuarie 2020, livrările de lemn de foc pentru necesarul de lemn către persoanele fizice, pentru consumul propriu al unităţilor de interes local finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare in domeniul ajutorului de stat şi consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului, conform prevederilor art. 59 aliniatul (52) şi aliniatul (53) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, indiferent de forma de proprietate de unde provine. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri.”

    “Modificarea propusă de diminuare a cotei de TVA pentru achiziţia de lemn de foc de către persoanele fizice va avea urmare directă reducerea nivelului de cheltuieli gospodăreşti şi susţinerea creşterii nivelului de trai. În plus, măsura propusă va avea ca efect reducerea cantităţii de lemn tăiat ilegal la nivel naţional”, conform expunerii de motive.

    Pentru ca această propunre legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Cum trăiesc copiii oligarhilor ruşi, numiţi “minigarhi” – GALERIE FOTO

    Uitând de marea parte a populaţiei care moare de foame sau rubla care s-a prăbuşit, copiii oligarhilor din Rusia par să o ducă din ce în ce mai bine.

    Contul de Instagram @richrussiankids prezintă poze ale “minigarhilor”, aşa cum au fost ei numiţi, alături de maşini scumpe, băuturi fine sau în locuri greu accesibile oamenilor de rând.

     
  • Criza inevitabilă a pensiilor şi cele trei „cuţite” cu care nimeni nu vrea să taie

    Lumea se îndreaptă spre o criză inevitabilă a sistemelor de pensii în contextul în care populaţia îmbătrâneşte, media de viaţă creşte, iar baza oamenilor activi în câmpul muncii scade de la an la an. O astfel de criză poate fi rezolvată prin trei soluţii dure, dar rămâne întrebarea: cine va lua în mână şi pâinea, şi cuţitul?
     
    „Am subestimat impactul demografic” – crede Adolfo Laurenti, economistul-şef pentru Europa al companiei Visa – iar îmbătrânirea populaţiei la nivel global pare să fie cel mai solid bulgăre de zăpadă care are potenţialul de a deveni o adevărată avalanşă.

    Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) prezice că populaţia Europei Centrale şi de Est va scădea rapid în următorii treizeci de ani. În acelaşi timp, raportul de dependenţă tineri/bătrâni va atinge cote comparabile cu cel existent în ţările europene cu economii avansate. Diferenţa însă este PIB-ul per capita, care va continua să rămână mult mai redus

    „Oamenii îmbătrânesc, iar pe măsură ce înaintează în vârstă ei strâng bani, economisesc, dar când ajung efectiv la pensie, au mai puţini bani decât se aşteptau. Asta se întâmplă pentru că avem din ce în ce mai mulţi oameni bătrâni, iar economiile lor au crescut exponenţial în ultimii ani – ceea ce înseamnă că avem mai puţini oameni care lucrează efectiv, generând astfel o încetinire naturală a economiei, o încetinire care ţine la rândul ei dobânzile din piaţă reduse, şi chiar negative în multe cazuri”, explică Adolfo Laurenti, într-un interviu acordat publicaţiilor BUSINESS Magazin şi Ziarul Financiar.

    Aceste dobânzi negative generate în principal de „încetinirea naturală” a economiei, aşa cum o numeşte Laurenti, fac ravagii în planurile de pensii ale populaţiei europene, iar din Olanda şi Danemarca până în Marea Britanie sau Rusia oamenii care au muncit o viaţă întreagă se văd la vârsta a treia în situaţia în care nu încasează pensii la nivelul aşteptat.

    Spre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager în metalurgie, este forţat să îşi regândească planurile după ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandeză l-a anunţat că îi va reduce pensia cu circa 10%, potrivit FT.

    „Asta îmi provoacă mult stres. Tăierile de pensie înseamnă mii de euro pe care nu îi mai pot cheltui cu familia şi în vacanţe. Sunt foarte supărat că se întâmplă asta după ce am economisit atât de mulţi ani”, spune Jansen, care s-a retras din piaţa muncii în urmă cu 17 ani.
    Însă pensionarul olandez este doar un exemplu, încât milioane de pensionari şi de oameni care economisesc în toată lumea se confruntă cu acelaşi sentiment de incertitudine ca Jansen, în contextul în care mediul cu dobânzi constant în scădere de după criza financiară face ravagii. În timp ce media de viaţă creşte de la an la an, pensiile au devenit o problemă politică prioritară în ţări diverse precum Rusia, Japonia şi Brazilia.

    Din ce în ce mai multe companii renunţă la schemele de pensii de tip „salariu final” garantat, în special în SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume în această situaţie, anunţând recent că încheie această practică de remunerare, afectând 20.000 de angajaţi.

    În Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se pregătesc să intre în grevă din cauza creşterii neaşteptate a contribuţiei la planul de pensie.

    Istoric, obligaţiunile guvernamentale, adică titlurile de stat, s-au dovedit a fi o bună potrivire pentru cash-flow-ul unui fond de pensii, însă decenii întregi de scădere a randamentelor pe obligaţiuni au îngreunat viaţa fondurilor de pensii şi nu au mai generat câştiguri la fel de atrăgătoare.

    Economistul-şef al Visa subliniază faptul că volumul ridicat de economii care trebuie investite şi reinvestite a determinat o cursă pentru randamente care a afectat în final chiar şi pariurile sigure.

    „Sunt din ce în ce mai multe economii care trebuie investite, iar aici începe o cursă după randamente. Ce faci de obicei când cauţi randamente sigure? Cumperi titluri de stat, dar în ultimii ani cererea este atât de mare pe titluri de stat încât dobânzile au devenit negative. Dar oamenii încă mai cumpără. Acesta este al doilea impact major al evoluţiilor demografice, după ce primul impact ar fi încetinirea economică cauzată de o bază din ce în ce mai mică de oameni activi în câmpul muncii”, explică Adolfo Laurenti.

    În contextul în care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care generează un anumit nivel de remuneraţie în planul de pensie, managerii de fonduri se văd nevoiţi să caute câştiguri în clase de active mai riscante, precum acţiuni bursiere sau private equity.

    Cele trei „cuţite” cu care nimeni nu vrea să taie

    Economiştii şi guvernele cunosc deja instrumentele pe care le au la îndemână pentru a domoli sau a evita criza pensiilor care se conturează pentru următorii ani, dar nimeni nu vrea să le folosească pentru că sunt neplăcute pentru populaţie, potrivit lui Laurenti.

    „Cred că în cazul pensiilor şi al sistemelor de pensii toată lumea ştie care sunt soluţiile: poţi majora vârsta de pensionare, poţi mări contribuţia, poţi reduce beneficiile. Problema este că nimănui nu-i plac aceste trei variante”, apreciază economistul. El arată că vârsta de pensionare este deja în creştere sau programată să crească în mai multe ţări, iar oamenii se împotrivesc, „ceea ce este de înţeles”.

    „Alte ţări aleg acum să încerce să majoreze contribuţia la sistemul de pensii. Oamenilor nu le place, din nou, pentru că preferă să primească mai mulţi bani acum din veniturile lor pentru a-i consuma în prezent, în loc să economisească pentru a avea mai târziu. A treia variantă este reducerea pensiilor, ceea ce clar nu este pe placul nimănui”, spune el.

    Deşi oricare dintre aceste soluţii vine cu un cost politic imens, pe care puţini guvernanţi şi l-ar asuma într-o perioadă plină de alegeri electorale şi incertitudini în toată lumea, nu există alte pârghii. Majoritatea sistemelor de pensii sunt gândite după modelul Băncii Mondiale, pe mai mulţi piloni, cum este cazul şi în România, unde există trei piloni de pensie.

    „Mulţi oameni au bani în fonduri de pensii private, iar aici intervine problema investiţiei şi a randamentelor”, precizează Laurenti. Totuşi, el crede că oamenii pot aplica principii financiare de bază pentru a-şi gestiona mai bine economiile şi a se supune unui risc cât mai scăzut.

    „În primul rând, oamenii trebuie să aplice prima regulă a finanţelor, şi-anume să nu îţi ţii toate ouăle în acelaşi coş. Trebuie să îţi diversifici portofoliul. Dacă te educi puţin financiar, devine clar că sunt moduri de investit care îţi protejează banii. Poate în perioada următoare piaţa de acţiuni bursiere nu este atrăgătoare, dar atunci obligaţiunile sunt OK, sau invers. Deci te poţi juca cu varietatea instrumentelor de investiţii”, apreciază economistul. Totuşi, el atrage atenţia asupra stabilităţii investiţiilor şi îi sfătuieşte pe oameni să nu îşi mute banii de la o zi la alta în funcţie de modul în care merge piaţa, ci să îşi amintească faptul că este un joc pe termen lung, miza fiind pensionarea şi economiile din pensii.

    „Oamenii subestimează capacitatea pieţelor de a-şi reveni. Cei care economisesc pentru pensie trebuie să economisească pe termen lung, nu pe termen scurt, şi trebuie să îşi amintească asta. Banii de pensie nu îi muţi de la o zi la alta după cum merge piaţa. Este nevoie de disciplină pentru a introduce o strategie şi pentru a nu o schimba pe următoarele 6-9-12 luni, cel puţin. Oamenii vor mereu să facă schimbări, să mute banii şi ajung să piardă bani aproape de fiecare dată”, spune Laurenti.

    Cu accent pe ideea perspectivelor de viitor, Laurenti atrage atenţia asupra distribuiţiei economiilor pe o perioadă mai lungă de timp. „Trebuie să te ţii de strategia ta. Oamenii uită că nu au nevoie de banii de pensie decât atunci când se pensionează, şi nu chiar imediat, ci poate chiar peste 10-15 ani după ce ai ieşit la pensie. Dacă te retragi la 65, unii bani îi vei cheltui când ai 80, deci acei bani au 15 ani la dispoziţie să se înmulţească şi să genereze valoare în continuare dacă îţi menţii strategia.”

    Populism versus reforme curajoase

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezoltare (BERD) arată în cel mai recent raport al său că în contextul îmbătrânirii populaţiei, guvernele trebuie să aleagă între măsuri populiste care încântă actualul electorat şi reforme curajoase care vin cu un cost politic. Rata natalităţii scăzută şi emigraţia care prinde dimensiuni din ce în ce mai mari ca fenomen sugerează că ţările din Europa Centrală şi de Est au şanse mai mari de a rămâne în urmă în ceea ce priveşte sistemel de pensii, crede Beata Javorcik, economistul-şef al BERD, citat de FT.

    În urma prăbuşirii comunismului în regiune în urmă cu trei decenii, ţările din Europa Centrală şi de Est au cunoscut peste 20 de ani de dezvoltare şi creştere economică rapidă, stimulate de reforme şi de aderarea la Uniunea Europeană. După criza financiară globală din 2008-2009, oamenii şi-au pierdut încrederea în sistemele financiare, ceea ce a determinat extinderea populismului în ţări precum Ungaria.

    În continuare, emigraţia joacă un rol important, în special într-o ţară ca România, care a înregistrat în 2017 a doua cea mai mare emigraţie din lume, după Siria. Astfel, tinerii preferă să îşi ia ambiţiile profesionale sau iniţiativele antreprenoriale şi să se mute în alte ţări europene pentru a accesa un standard de viaţă mai ridicat. Pe fondul politicilor populiste şi al reducerii forţei de muncă active, odată cu creşterea duratei medii de viaţă, bugetele guvernelor ajung să se îndrepte înspre nevoi sociale, în timp ce alocările pentru educaţie sau inovaţie sunt din ce în ce mai reduse.

    BERD consideră că reformele guvernamentale sunt soluţia principală pentru ca ţările din regiune, inclusiv România, să treacă la un alt nivel de dezvoltare. Ritmul creşterii economice s-a menţinut ridicat în primele două decenii de capitalism de piaţă pe fondul forţei de muncă ieftine şi a importului de know-how şi tehnologie, însă în continuare guvernele trebuie să încurajeze creşterea prin inovaţie şi antreprenoriat.

    România, la vârsta pensionării?

    Populaţia României emigrează, scade şi îmbătrâneşte într-un ritm accelerat, ceea ce pune presiune semnificativă asupra sistemului de pensii publice. Deşi contribuţiile la fondurile de pensii Pilon II sunt obligatorii atât pentru salariaţi cât şi pentru liberii profesionişti, românii trebuie motivaţi să investească mai mult în planuri voluntare de pensie, adică Pilonul III, menţionează ediţia 2019 a studiului „Pension Savings: The Real Return”, realizat de Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), membră a Better Finance.

    „Evoluţia randamentelor reale ale planurilor de pensii din România a înregistrat o tendinţă pozitivă până la sfârşitul anului 2017, moment din care tendinţa s-a inversat, ceea ce este de natură să genereze preocupări asupra capacităţii administratorilor de a menţine performanţele pozitive ale primilor 10 ani de funcţionare ai sistemului de pensii administrat privat din România”, arată studiul.

    În România, Pilonul I asigură doar puţin peste 28% din ultimul salariu, iar specialiştii din fiananţe consideră că pentru ca ritmul de viaţă să se perturbe cât mai puţin şi pentru ca nevoile pensionării să fie acoperite, este nevoie de un venit echivalent măcar cu 50% din ultimul salariu.

    În timp ce Pilonul I nu reuşeşte să asigure necesarul pentru o viaţă decentă, românii au fost obligaţi în urmă cu un deceniu să începe să contribuie şi la aşa-numitul Pilon II, unde banii sunt gestionaţi de administratori de fonduri de pensii.

    Contribuţia la asigurări sociale (CAS) se situează în România la 25%, dintre care 3,75% se îndreaptă înspre Pilonul II – bani care sunt reinvestiţi pentru a aduce randamente. În ultimii zece ani, administratorii de pensii private Pilon II au obţinut în România un randament nominal de 7,83%, ceea ce reprezintă un câştig real de 5,14%, peste nivelul inflaţiei, potrivit situaţiei din decembrie 2018.

    Contribuţia la Pilonul II a scăzut anul trecut de la 5,1% la 3,75% din decizia guvernului PSD-ALDE, deşi aceasta era programată să ajungă la 6%. Administratorii de fonduri de pensii private Pilon II au voie în România să investească în depozite bancare, titluri de stat, obligaţiuni corporate, acţiuni şi alte clase de active cu risc scăzut.

    Între 2011 şi 2015, vârsta standard de pensionare a crescut pentru femei de la 59 ani la 60 ani, iar pentru bărbaţi de la 62 ani la 65 de ani. Potrivit legislaţiei în vigoare, în perioada 2015-2030, vârsta de pensionare ar urma să crească de la pentru femei la 63 de ani. Una dintre recomandările raportului Better Finance pentru România este stimularea economisirii în Pilonul III de pensie, unde contribuţia nu este obligatorie şi unde sunt doar 470.000 de participanţi.

    „Sfătuim autorităţile din România să nu distrugă sistemul de pensii private, luând în calcul cei peste 10 ani în care schemele de pensii din România au funcţionat bine şi au livrat câştiguri peste inflaţie”, notează reprezentanţii AURSF. Totuşi, luând în calcul faptul că pensiile private au pornit la drum în România după prăbuşirile din 2008, unii critici ai pieţei susţin că sistemul privat de pensii din România trebuie să supravieţuiască unor perioade de corecţii pentru a-şi dovedi stabilitatea.

    În acest context, cele trei „cuţite” nu ar putea fi utilizate nici în România, unde vârsta de pensionare este deja în creştere şi a mai crescut deja în acest deceniu, unde contribuţiile au fost deja schimbate în 2018, dar au fost reduse în loc să fie majorate, şi unde subiectul livrării unor pensii mai mici este unul sensibil, în contextul în pensiile au fost majorate constant în ultimii doi ani, şi ar urma să fie majorate din nou anul viitor – însă această majorare este din Pilonul I.

  • Sporul natural al populaţiei a fost negativ în luna octombrie, cu 2.780 de persoane

    Sporul natural al populaţiei a fost negativ în luna octombrie 2019, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii de 2.780 persoane, informează INS. 

    În luna octombrie 2019 s-a înregistrat naşterea a 18.230 copii, cu 523 mai mulţi copii decât în luna septembrie 2019. Numărul deceselor înregistrate în luna octombrie 2019 a fost de 21.010, cu 1964 mai multe decât în luna septembrie 2019.

    Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna octombrie 2019 a fost de 97 copii, în creştere cu 13 faţă de luna septembrie 2019.

    În luna octombrie, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 11384 căsătorii, cu 4010 mai puţine decât în luna septembrie 2019. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2477, cu 26 mai puţine decât în luna septembrie 2019.

    Numărul născuţilor-vii a fost mai mare cu 2.852 în luna octombrie 2019 faţă de aceeaşi lună din 2018, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 1.846 mai mic faţă de luna octombrie 2018.

    Sporul natural a fost negativ atât în luna octombrie 2019 (-2780 persoane), cât şi în luna octombrie 2018 (-7478 persoane).

    Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 3 mai mic în luna octombrie 2019, decât cel înregistrat în luna octombrie 2018.

    Numărul căsătoriilor a fost, în luna octombrie 2019, cu 1117 mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunţat cu 752 divorţuri mai puţine în luna octombrie 2019, decât în luna octombrie 2018.

  • Tehnologia blockchain ar putea fi utilizată de 80% din populaţia lumii în următorii zece ani

    Tehnologia blockchain este utilizată în prezent de 0,5% din populaţia lumii, adică 40 milioane de oameni, dar are potenţialul de a ajunge până la 80% din populaţia lumii, potrivit unor statistici şi estimări citate de compania Modex.

    „Statisticile arată că 0,5% din populaţia lumii utilizează Blockchain în prezent, adică aproximativ 40 de milioane de oameni. Potrivit specialiştilor, în 10 ani, 80% din populaţia mondială va folosi tehnologia blockchain”, transmite Modex.

    Blockchain-ul, ca tehnologie de infrastructură digitală care asigură imutabilitate datelor înscrise în sistem, este utilizată în domenii din ce în ce mai variate, de la agricultură şi până la sănătate.

    „În martie 2018, a avut loc prima tranzacţie comercială cu produse agricole în sistemul blockchain. Este vorba despre vânzarea a 60.000 de tone de boabe de soia americane către China, utilizând sistemul blockchain, prin care s-a redus timpul total necesar pentru logistică cu 80%, iar timpul necesar tranzacţiei s-a înjumătăţit deopotrivă, de la două săptămâni, la mai puţin de o săptămână. Tehnologia evoluează foarte rapid şi nu vrem să ne ia pe nepregătite, de aceea chiar trebuie să învăţăm blockchain”, a spus Andreea Paul, fondator şi preşedinte al neguvernamentale INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate, conferenţiar universitar la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale ASE Bucureşti, în cadrul unui eveniment educativ despre blockchain ce a avut loc miercuri la universitate.

    Prezenţi la eveniment, reprezentanţii companiei Modex au încercat să explice studenţilor de ce este importantă tehnologia blockchain şi ce perspective are.

    „Interesul pentru această tehnologie este din ce în ce mai mare, aplicaţiile sunt foarte multe, iar beneficiile blockchain-ului se învârt în jurul imutabilităţii datelor, integrităţii garantate a datelor, sistemului descentralizat care funcţionează fără intermediari, sau unui sistem distribuit care asigură o disponibilitate online a produsului software respectiv. Există o educaţie în acest moment în ceea ce priveşte blockchain-ul, e un plus acum pentru noi, dar în viitor va deveni o necesitate”, spune Alin Iftemi, Head of Modex.

     

     

  • Modul inedit prin care un oraş din Europa vrea să îşi crească populaţia

    Lestijarvi este un mic oraş din Finlanda; ca multe alte zone rurale, localitatea se confruntă cu problema reducerii populaţiei.
     
    La o suprafaţă de aproximativ 574 kilometri pătraţi, numărul locuitor era, luna trecută, de doar 725, fiind a doua cea mai redusă municipalitate din zona continentală a Finlandei.
     
    2012 a fost un moment de cotitură, un singur copil născându-se în Lestijarvi în tot anul.
     
    Din acel moment, autorităţile au început să plătească 1.000 de euro pe an pentru fiecare copil născut şi crescut în Lestijarvi; în prezent, peste 60 de familii beneficiază de suma respectivă.
     
    Există însă şi o condiţie: dacă familie sau copilul se mută din oraş, chiar temporar, plăţile se opresc.
     
    După şase ani, programul pare să fi avut succes: există deja o grupă preşcolară cu 12 copii, iar autorităţile sunt convinse că numărul acestora va creşte.
     
    Rata natalităţii a atins un minim istoric în Finlanda în 2018, după 8 ani consecutivi de scădere.
  • În 50 de ani în România vor mai rămâne 15 milioane de locuitori. Ce impact are în economie scăderea populaţiei? „Cel mai probabil, sistemul public de pensii nu va mai fi sustenabil.“

    Populaţia României se va reduce cu 5 milioane de persoane până în 2050 şi va ajunge la 15 milioane de persoane în contextul actual al ritmului de scădere a natalităţii şi al migraţiei externe, arată proiecţiile publicate de Eurostat, biroul european de statistică.

    Acest lucru va avea un impact puternic asupra economiei, mai ales că migraţia va completa îmbătrânirea populaţiei, iar sistemul de pensii de stat ar putea fi grav afectat, este de părere Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Într-o ţară care oficial şi-a stabilit ca obiectiv să adere la euro, Raiffeisen Bank a luat decizia să nu mai atragă depozite în euro de la populaţia României. O decizie singulară, sau vor urma şi alte bănci acest trend?

    La depozitele în lei Raiffeisen nu mai oferă depozite pe o lună sau trei luni, ci numai pe 6, 12, 24 sau 36 de luni.

    La 12 luni dobânda fixă oferită este de 2,5% dacă banii vin prin agenţii, sau de 2,75% facă banii vin prin online. Pentru a primi aceste dobânzi, care sunt mai mari cu 0,25% faţă de dobânda standard, clienţii trebuie să-şi încaseze salariul sau pensia prin Raiffeisen.

    Raiffeisen ştie foarte bine că populaţia din România este conservatoare, îşi schimbă foarte greu banca, iar o asemenea decizie de a nu mai oferi depozite în euro nu va avea un impact semnificativ, prin plecarea resurselor financiare.

    Raiffeisen, o bancă austriacă, a intrat în România la finalul anilor ’90 şi a cumpărat la începutul anilor 2000 Banca Agricolă, ajungând unul dintre cele mai cunoscute branduri bancare din România, ceea ce i-a permis să atragă o bună parte din economiile populaţiei.

    La finalul lui 2018, depozitele atrase de la clienţi, populaţie şi companii, în lei şi valută, au fost de 33 de miliarde de lei, în timp ce creditele acordate persoanelor fizice şi companiilor au fost de numai 26 de miliarde de lei, rezultând un raport subunitar de 0,79% dintre credite şi depozite, ceea ce arată o poziţie extrem de solidă ca siguranţă a economisirilor, dar care, câteodată, mănâncă mai mult din profitabilitate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ŞOCANT. Cum au dus mofturile bogaţilor la o problemă de “proporţii epidemice”

    Aproximativ 300 de pui de ghepard sunt traficaţi, anual, dintr-o regiune a Somaliei – un număr echivalent cu întreaga populaţie protejată din zona Hornul Africii.
     
    Este o problemă de “proporţii epidemice”, potrivit celor de la CCF, organizaţie dedicată salvării gheparzilor din lumea întreagă.
     
    “Dacă facem calculele, e uşor de observat că în doi-trei ani nu vor mai exista gheparzi”, a declarat Laurie Marker, om de ştiinţă american şi fondator al CCF. În prezent, sunt mai puţin de 7.500 de gheparzi rămaşi în lume; alţi 1.000 sunt ţinuţi în captivitate în ţări din Orientul Mijlociu, transmite organizaţia, potrivit CNN.
     
    După ce sunt scoşi din Somalia, majoritatea puilor de ghepard ajung în Pensinsula Arabică. Aici, gheparzii sunt un simbol al bogăţiei, folosiţi pentru poze sau postări pe social media.
     
    Imaginile postate pe reţele sociale descriu, de multe ori, chinul prin care trec puii. Imaginile sunt, adesea, prea violente pentru a fi descrise în cuvinte.
     
    O anchetă realizată de CCF a scos la iveală aproape 1.400 de anunţuri de vânzare a gheparzilor, majoritatea pe Instagram şi YouTube.
     
    După o simplă căutare pe Google, cei de la CNN au descoperit un comerciant care vindea gheparzi, pe care l-au şi contactat. Puii care aveau două sau trei luni erau “la ofertă”, la fel ca gheparzii bătrâni. Preţurile variau, plecând de la aproximativ 6.600 de dolari. Pentru cei interesaţi să comande mai mulţi gheparzi, vânzătorul oferea şi discounturi.

     

  • Unde locuiesc românii care iau cele mai multe credite. Mai mult de jumătate din creditele băncilor sunt concentrate în 6 judeţe

    Conform Ziarului Financiar, cele şase judeţe consemnau la finele lunii iulie finanţări de 96,5 mld. lei, reprezentând mai mult de jumătate (56,5%) din totalul împrumu­turilor în moneda naţională. Creditele analizate sunt doar cele în moneda naţională, în condiţiile în care ponderea acestora a crescut în ultimii ani şi a depăşit 66%, şi nu au fost luate în considerare împrumuturile restante. Totalul creditelor în lei acordate de bănci atât populaţiei, cât şi companiilor însumează circa 171 mld. lei.

    Bucureştiul (inclusiv Ilfov) se deli­mitează în topul judeţelor cel mai bine cre­ditate, cu un sold al finanţărilor acordate populaţiei şi companiilor de 58,2 mld. lei, reprezentând aproximativ 34% din valoarea totală a finanţărilor în lei acordate de bănci în toate judeţele din România. Creditele date în Bu­cureşti au o pondere de peste 60% din va­loarea totală a creditelor acordate în jude­ţelor din top 6 cele mai finanţate judeţe din România.

    Judeţul Cluj, care se află pe locul doi ca volum al finanţărilor în lei acor­date de bancheri populaţiei şi com­pa­niilor, avea la finele lunii iulie un sold al creditelor de aproape 9,5 mld. lei, repre­zentând 5,6% din valoarea îm­pru­muturilor în lei acordate în Ro­mânia.

    Locul trei revine judeţului Timiş, cu un volum al creditelor totale în lei acordate de către banci de circa 8,3 mld. lei, care reprezintă peste 4,8% din totalul finanţărilor în lei acordate de bancheri pe piaţa locală.

    Ultimele trei judeţe din clasamentul cu cele mai mari solduri ale creditelor în lei sunt Constanţa cu un sold al împrumuturilor de 7,4 mld. lei, Braşov cu credite de aproape 7 mld. lei şi Iaşi cu o valoare a creditelor de 6,1 mld. lei.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.