BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Ponta: Salaam-Alaikum! Investitorii arabi sunt interesaţi de servicii, mai puţin de costuri

    El i-a salutat pe cei prezenţi la conferinţă atât în limbile română şi engleză, cât şi în limba arabă.

    “Ţinând cont de locul în care am fost în ultimele zile ar trebui să spun «Salaam-Alaikum!», mai ales că, înainte de a intra în sală, vorbeam cu organizatorii şi le spuneam că peste tot unde am fost, în Arabia Saudită, Emirate, Kuwait, Qatar, toată lumea spunea: «Vrem să venim în România, de ce nu ne spuneţi mai mult despre cum, unde, cât costă?». Asta cu costul, de fapt, îi interesează cel mai puţin pe cei de acolo, dar mai ales serviciile pe care România le oferă şi am încercat să fiu şi eu un promotor al turismului în România readucând aminte despre Deltă, despre munţi, despre locuri şi facilităţi turistice. Cred însă că există un potenţial pe care nu l-am folosit niciodată, dar pe care sper ca dumneavoastră să puteţi să-l folosiţi, iar noi doar să vă încurcăm cât mai puţin şi, acolo unde putem, să vă şi sprijinim”, a spus Ponta, în discurs.

    El a prezentat, în sinteză, facilităţile existente în turism, precum reducerea TVA pentru pachetele turistice all-inclusive, precum şi pentru toate produsele agroalimentare şi serviciile de alimentaţie publică, precum şi alocarea, din bugetul UE pentru 2014-2020, a unor fonduri pentru infrastructura publică de turism şi proiecte private.

    Premierul Ponta s-a întors marţi seara dintr-o vizită de o săptămână în mai multe state din Golf.

  • Victor Ponta: UE trebuie să încerce să integreze emigranţii, nu să-i respingă sau să-i lase să moară pe mare

    “Este inacceptabil pentru Uniunea Europeană, care promovează valorile omului, să spună că nu putem face nimic decât să-i respingem pe aceşti oameni şi cred că noile fonduri alocate de ţările membre şi noi politici sau strategii pentru ajutorarea acestora este singurul răspuns bun (…) Cred că toate ţările europene îşi permit să primească emigranţi, pentru că aduc valoare adăugată în societate, muncind şi adaptându-se foarte repede. Sigur, politicienii populişti şi extremişti folosesc tema migraţiei în lupta politică, dar cred că aceasta este împotriva valorilor europene şi oricine vine şi respectă valorile europene este un bun cetăţean al Europei”, a spus Ponta, la Al Jazeera TV.

    Şeful Guvernului se află într-un turneu în ţări arabe din Golf.

    El a adăugat, în intervenţia TV, că a fost constatată o creştere a numărului de emigranţi care vin prin Bosfor sau Marea Neagră, care până în prezent nu erau rute tradiţionale în acest sens, şi că sunt de aşteptat noi valuri de emigranţi, amintind şi că două milioane de sirieni sunt cazaţi în prezent în Turcia, ceea ce reprezintă o presiune şi o provocare pentru statul turc.

    “Ideea, însă, de doar a-i respinge sau a-i lăsa să moară pe mare este absolut inacceptabilă. Este datoria noastră să găsim o soluţie pentru toţi aceşti oameni care fug de o situaţie dificilă”, a conchis Ponta.

    Premierul efectuează, în perioada 30 aprilie-5 mai, un turneu în ţări arabe din Golf, având programate discuţii cu oficiali din Arabia Saudită, Qatar, Kuweit şi Emiratele Arabe Unite.

  • Ponta: TVA poate fi redusă şi pentru biletele la spectacol

    “Sprijin şi îl felicit pe domnul ministru Vulpescu (Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii-n.r.) pentru ideea scăderii TVA la cărţi. Cred că putem merge şi la biletele de spectacol, la toate celelalte lucruri“, a spus Ponta, miercuri.

    Săptămâna trecută, ministrul Culturii a anunţat că taxa pe valoare adăugată pentru cărţi va fi redusă de la 9% la 5%, măsura urmând să intre în vigoare de anul viitor.

  • Ponta cere miniştrilor să discute cu sindicatele din administraţie: Greva generală este cea mai proastă soluţie

    “Sincer să fiu, greva este de departe cea mai proastă soluţie posibilă. Altceva decât că-l sancţionăm pe cetăţean, nu obţinem mai mulţi bani pe care, după aceea, să îi dăm către funcţionari, ci putem să facem lucrul ăsta dacă muncim mai mult şi mai bine şi dacă drămuim banii cu mai multă înţelepciune”, a spus Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de guvern.

    Preşedintele Klaus Iohannis i-a invitat, joi, la Palatul Cotroceni, pe liderii confederaţiilor sindicale, pentru discuţii pe teme actuale care privesc dialogul social, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

    Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că reprezentanţii confederaţiilor sindicale vor solicita joi, la discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis, ”reformarea din temelii a cadrului legislativ şi instituţional privind dialogul social”.

     

  • Ponta: Nu putem îngheţa preţurile din magazine, dar există soluţia unor taxe speciale foarte mari

    El a cerut, în şedinţa de guvern, ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să verifice atent situaţia preţurilor din magazine.

    Solicitarea a fost formulată după ce presa a relatat că mari lanţuri de magazine ar fi majorat preţurile la diferite alimente cu până la 30%, în ultimele două săptămâni, înainte de reducerea TVA la 9% la produsele alimentare, programată începând cu luna iunie.

    “Să începeţi deja să verificaţi dacă ceea ce a apărut în presă e adevărat, dacă hypermarketuri, dacă comercianţi profită de cea mai bună măsură pe care puteam s-o luăm vreodată pentru agricultură şi pentru consumatorii din România, reducerea TVA, pentru a-şi mări preţurile acum, ca să rămână după aceea la nivelul pe care şi-l doresc”, a cerut Ponta.

    Premierul a arătat că Guvernul nu poate îngheţa preţurile, dar poate introduce măsuri legale, precum taxe speciale foarte mari, pentru a preveni speculaţiile comercianţilor privind preţurile.

    “Am auzit tot felul de tâmpenii liberal-comuniste, că să dăm orodnanţă să îngheţăm preţurile. Suntem în Uniunea Europeană, suntem economie de piaţă şi nu putem îngheţa preţurile, cum de altfel nu prea reuşeau nici comuniştii să le îngheţe. Avem măsuri legislative pe care le putem lua, nu ordonanţe de îngheţare a preţurilor. Putem să introducem taxe speciale pentru cei care folosesc acest prilej şi nu voi ezita – şi vă rog să îmi propuneţi, dacă constatăm că într-adevăr există aceast situaţie – vom pune nişte taxe atât de mari încât tot ce câştigă în mod speculativ să piardă pe partea cealaltă. Nu voi ezita să iau nicio măsură europeană şi constituţională, nu trăsnăi comuniste”, a declarat prim-ministrul.

    El i-a cerut ministrului Agriculturii ca, în viitoarea şedinţă de Guvern, să îi prezinte un raport privind aceste verificări.

    Săptămâna trecută, Ponta a precizat că Guvernul va verifica, împreună cu Consiliul Concurenţei, din luna iunie, dacă reducerea TVA la produse alimentare se reflectă şi în preţul la raft şi va folosi toate pârghiile legale pentru a combate eventuale nereguli.

    “O scădere atât de mare a TVA este imposibil să nu se vadă în preţ. Vom fi foarte atenţi după 1 iunie”, a spus atunci Ponta.

  • Pocora (PNL): Cer Guvernului Ponta reducerea TVA la 5% pentru toate produsele pentru copii

    ”Cer Guvernului Ponta să încurajeze creşterea natalităţii şi să susţină familia prin reducerea cotei de TVA la 5% la toate produsele pentru creşterea şi îngrijirea copiilor. Ar fi o extraordinară mână de ajutor întinsă actualilor şi viitorilor părinţi din România. De ce să nu se ieftinească şi scutecele, hăinuţele, laptele dar şi celelalte produse pentru copii? Puse cap la cap, aceste cheltuieli sunt foarte mari, consumul de astfel de produse este mare şi reprezintă o problemă reală pentru fiecare familie”, declară deputata PNL.

    Potrivit Cristinei Pocora, ”tot mai multe cupluri din România amână conceperea unui copil tocmai din cauza lipsei banilor” iar rezultatul este o drastică scădere demografică, adâncită de la an la an”.

    ”Dacă în 1990 în România se năşteau peste 315.000 de copii, anul trecut cifra a coborât sub 200.000, aproape la jumătate”, mai arată Pocora, în mesaj, precizând că se impun măsuri reale pentru susţinerea familiei.

    Guvernul a decis, recent, reducererea taxei pe valoarea adăugată, de la 24% la 9%, din luna iunie, pentrut toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţii publice.

  • Predoiu: Ponta, unul dintre cei mai mediocri miniştri politici. Eu şi MRU am fost miniştri tehnocraţi

    Ponta a fost un parlamentar care făcea cele mai penibile exerciţii de linguşire pe lângă Băsescu şi Boc ca să intre in guvernele Boc. Ponta chiar a fost parte a regimului Basescu, a fost parte a coaliţiei PSD – PDL, în timp ce Mihai Răzvan Ungureanu şi subsemnatul am fost miniştri tehnocraţi, sprijiniţi politic de PNL şi ulterior PDL. Ponta a fost unul dintre cei mai mediocri miniştri politici pe care i am văzut în cei patru ani de guvern, şi am văzut mulţi”, a spus, pentru MEDIAFAX, fostul ministru al Justiţiei, în replică la anunţul actualului premier conform căruia luni va avea loc la Parlament evenimentul “3 ani de la începutul sfârşitului regimului Băsescu-MRU-Predoiu”, unde sunt invitaţi toţi parlamentarii care au votat, în urmă cu trei ani, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu

    Predoiu, care este şi premier al guvernului alternativ al PNL, a calificat acest eveniment drept o manifestare de “politică ieftină”.

    “Să aniversezi căderea regimului din care ai făcut parte, ca decident politic şi ministru politic se înscrie în seria de ipostaze «normale» promovate de Ponta. Multiplele ipostaze şi tipare ocupaţionale încercate în viaţa se exprimă acum în conduita sa politică. Trebuie să-l înţelegem, să îl menajăm şi să-l dăm afară de la guvern, până nu transformă ţara într-un mare experiment al dedublării de tip ceauşist: la extern una, la intern alta”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu.

    Predoiu a fost titularul portofoliului Justiţiei în guvernele Tăriceanu, Boc şi Ungureanu. De asemenea, el a ocupat şi poziţia de premier interimar.

    Liderul PSD, premierul Victor Ponta, i-a invitat pe toţi parlamentarii care au votat, în urmă cu trei ani, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu, a cărui cădere a condus la instalarea Cabinetului USL, să participe luni, la Palatul Parlamentului, la un eveniment dedicat acestui moment.

    Evenimentul are tema “3 ani de la începutul sfârşitului regimului Băsescu-MRU-Predoiu” şi a fost programat pentru ora 18.00, se arată în anunţul transmis, duminică, de Ponta.

    “Împreună, vom reaminti ce a însemnat schimbarea cursului României din punct de vedere economic şi social!​”, spune Ponta.

    El a anexat acestui anunţ şi lista celor 235 de parlamentari care au votat moţiunea de cenzură şi sunt invitaţi la Parlament. Printre aceştia figurează Viorel Hrebenciuc, aflat în arest la domiciliu în dosarul privind retrocedările ilegale de păduri, Miron Mitrea, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, Cătălin Voicu, condamnat la şapte ani de închisoare pentru primire de mită, Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul “Transformatorul”.

     

     

  • Ponta îi invită la Parlament, luni, pe toţi cei care au semnat moţiunea contra lui Ungureanu în 2012

    Evenimentul are tema “3 ani de la începutul sfârşitului regimului Băsescu-MRU-Predoiu” şi a fost programat pentru ora 18.00, se arată în anunţul transmis, duminică, de Ponta.

    “Împreună, vom reaminti ce a însemnat schimbarea cursului României din punct de vedere economic şi social!​”, spune Ponta.

    El a anexat acestui anunţ şi lista celor 235 de parlamentari care au votat moţiunea de cenzură şi sunt invitaţi la Parlament. Printre aceştia figurează Viorel Hrebenciuc, aflat în arest la domiciliu în dosarul privind retrocedările ilegale de păduri, Miron Mitrea, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, Cătălin Voicu, condamnat la şapte ani de închisoare pentru primire de mită, Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul “Transformatorul”.

  • Ponta explică de ce a ales Craiova pentru şedinţa România-Bulgaria: Aici a fost semnat Tratatul din 1940

    “Nu întâmplător am ales Craiova pentru această şedinţă comună de guvern. În urmă cu 75 de ani eram în război. Acum, după 75 de ani, suntem două ţări democratice, membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, prietene şi având interese comune”, a spus Ponta la finalul şedinţei celor două guverne, într-o conferinţă de presă susţinută alături de omologul său bulgar, Boyko Borisov.

    Premierul român a ţinut să aprecieze pragmatismul şi eficienţa premierului bulgar şi a precizat că Bulgaria şi România au interese comune şi nu trebuie să intre în competiţie şi concurenţă.

    “De la prima întâlnire pe care am avut-o în urmă cu aproape trei ani, am apreciat faptul că domnul Borisov este foarte pragmatic şi eficient şi exact la fel va fi în continuare relaţia dintre cele două guverne şi între noi. Amândoi am mai învăţat un lucru în urma anilor petrecuţi în funcţia de prim-ministru: că cea mai marea greşeală este să ne lăsăm împinşi în competiţie şi concurenţă între România şi Bulgaria. De fapt, vom fi mai puternici şi respectaţi de către toţi partenerii noştri dacă suntem împreună aşa cum suntem azi”, a spus Ponta.

    El a trecut în revistă proiectele pe care cele două state le au în lucru şi şi-a exprimat speranţa că vor fi înregistrate progrese în realizarea acestora.

    “Vreau ca, prin ceea ce am stabilit astăzi la nivel de prim-ministru şi miniştri, să progresăm cu aceste proiecte. Avem în lucru şi împreună proiecte foarte importante în diverse domenii. Rolul nostru strategic în cadrul NATO în această regiune, rolul nostru comun de graniţă a Uniunii Europene, proiecte extrem de importante finanţate din programe europene, proiecte de dezvoltare regională, infrastructură de transport, infrastructură energetică şi proiecte în sănătate, educaţie, turism şi agricultură”, a afirmat premierul român.

    Ponta a mai spus că aşteaptă “cu mare plăcere” să se revadă cât mai curând în Bulgaria şi a arătat că i-a îndemnat pe miniştri săi să aibă relaţii directe cu omologii lor bulgari cu scopul realizării tuturor proiectelor convenite de cele două guverne.

    Guvernele României şi Bulgariei s-au reunit, vineri, la Craiova, într-o nouă şedinţă comună.

    La Craiova, în septembrie 1940, România şi Bulgaria au semnat un Tratat prin care România a cedat partea sudică a Dobrogei (Cadrilaterul) şi şi-a dat acordul în realizarea unor schimburi de populaţie.

    În urmă cu un an, la şedinţa comună organizată atunci la Ruse, Ponta declara că oraşul Craiova a fost ales ca loc pentru noua reuniune deoarece se află la o distanţă egală de Capitalele celor trei ţări, nu pentru evenimentul din primul război mondial.

    “M-am uitat pe hartă şi am găsit, sper, locul cel mai bun în care, în cursul acestui an, să ne întâlnim la nivelul şefilor de guverne şi să instituţionalizăm această relaţie între noi. Oraşul care este la aceeaşi distanţă şi de Belgrad, şi de Sofia, şi de Bucureşti, este un oraş pe care îl iubesc foarte mult, Craiova, aşa încât am lansat deja invitaţia, cât mai curând, ca în formula şefilor de guvern să ne întâlnim la Craiova şi să instituţionalizăm un grup care să reprezinte interesele regionale şi europene ale celor trei ţări, un cadru formalizat şi instituţionalizat de colaborare”, a mai spus Ponta la acel moment.

  • Ponta, despre închisori CIA: Ca prim-ministru, nu am avut informaţii. Dacă au fost înainte, nu ştiu

    “În trei ani, nu am avut niciodată informaţii legate de existenţa unor închisori sau facilităţi. Dacă au fost sau nu au fost înainte, nu ştiu”, a spus Ponta.

    Ion Iliescu a afirmat, într-un interviu acordat Spiegel Online, că el a aprobat “în principiu” o solicitare a SUA din perioada 2002-2003 privind crearea unui centru al CIA în România, fără a şti că urma să fie vorba de vreo unitate pentru detenţie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpeş, la acea vreme şef al Administraţiei prezidenţiale, scrie Spiegel Online.

    În schimb, fostul director al SRI George Maior a declarat, vineri, că nu s-au aprobat centre speciale ale CIA în România, el susţinând că fie fostul preşedinte Ion Iliescu a fost interpretat greşit, fie s-a decontextualizat afirmaţia sa în cadrul interviului acordat Spiegel Online.

    Senatul american a prezentat, pe 9 decembrie 2014, versiunea publică a raportului privind tehnicile de interogare utilizate de CIA. Conform documentului, Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode “brutale”, de multe ori “ineficiente”, pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Preşedinţia şi Congresul privind informaţiile obţinute. Versiunea publică a raportului elaborat de Comisia senatorială de Informaţii a secretizat o serie de date, inclusiv numele ţărilor care au găzduit închisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detenţie construit de CIA în România este “BLACK” (“NEGRU”). Polonia are culoarea “albastru”, Lituania, “violet”, iar Thailanda, “verde”. Pornind de la această informaţie, din document ar rezulta că Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a semnat, în anul 2002, un acord cu o instituţie decizională de rang înalt din România (neidentificată în versiunea publică a documentului) pentru găzduirea unei închisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru construcţia centrului de detenţie au fost de ordinul milioanelor de dolari. “În anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu … din ţara … pentru a găzdui un centru de detenţie. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din ţara … să identifice modalităţi de susţinere a … în ţara … (…) Primii deţinuţi CIA au început să fie transferaţi la Centrul de detenţie NEGRU în toamna anului 2003”, se arăta în raportul Senatului SUA privind tehnicile de interogare utilizate de Agenţia Centrală de Informaţii.

    Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre închisoarea secretă din România, iar ambasadorul american în România, Michael Guest, a calificat ca “inacceptabilă” această situaţie, cerând clarificări şi asigurări că nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare. “În august 2003, ambasadorul american în ţara … a încercat să ia legătura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura că instituţia are cunoştinţă de existenţa centrului de detenţie şi de potenţialul impact asupra politicilor în relaţia cu Administraţia ţării-gazdă (România – n.red). Ambasadorului american i s-a răspuns de către biroul local CIA că acest lucru nu este posibil şi că nimeni de la Departamentul de Stat, nici măcar secretarul de Stat (Colin Powell – n.red), nu fusese informat despre existenţa închisorii CIA în această ţară. Catalogând drept «inacceptabilă» atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel puţin de către consilierul prezidenţial american pentru Securitatea naţională prin care să fie descrise atribuţiile programului, inclusiv o poziţie din care să reiasă că tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale şi drepturile omului (…)”, menţionează raportul.

    În această situaţie, sediul central al CIA a cerut intervenţia adjunctului secretarului de Stat, Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasadorul din România. “Richard Armitage a cerut CIA să îi ţină pe el şi pe secretarul de Stat informaţi, pentru a nu fi luaţi pe nepregătite când ambasadorul va exprima îngrijorare”, subliniază raportul. În mai 2004, pe fondul dezvăluirilor despre abuzurile comise în închisoarea americană de la Abu Ghraib (Irak), ambasadorul din România a cerut din nou explicaţii privind metodele de interogare utilizate de CIA, reiese din raport. “Richard Armitage a făcut din nou afirmaţii vehemente, reproşând CIA că el şi secretarul de Stat au fost ţinuţi în afara procesului de coordonare al Consiliului american pentru Securitatea Naţională privind programul CIA. (…) Armitage a emis dubii privind eficienţa şi valoarea informaţiilor obţinute prin programul CIA”, preciza raportul. Din document rezultă că în închisoarea CIA din România au fost deţinuţi suspecţi importanţi, printre care s-au numărat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al reţelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizaţiei teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul trei în ierarhia grupării, şi Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat în atacul asupra navei militare USS Cole.

    După publicarea raportului Senatului SUA, MAE preciza, pe 16 decembrie 2014, că autorităţile române nu deţin probe referitoare la centre de detenţie ale CIA sau acţiuni de privare de libertate întreprinse de Agenţie pe teritoriul naţional, dar nu pot ignora acuzaţiile aduse, astfel că manifestă disponibilitate pentru elucidarea acestora.

    Un raport al Consiliului Europei prezentat în 2006 confirma existenţa unui centru secret de detenţie al CIA în România, în cadrul programului Agenţiei Centrale de Informaţii de “extrădări extraordinare” vizând suspecţi de terorism. În decembrie 2011, organizaţia Amnesty International a cerut României să redeschidă investigaţia privind centrul de detenţie al CIA, după ce presa internaţională a dezvăluit că închisoarea ar fi fost în Bucureşti. În octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cerea autorităţilor române declanşarea rapidă a unei anchete “independente, imparţiale, detaliate şi eficiente” privind implicarea României în programul închisorilor CIA. În replică, premierul Victor Ponta a declarat că autorităţile române vor studia rezoluţia PE şi vor face tot ce e normal pe plan european sau internaţional. “Sincer, nu ştiu despre ce închisori este vorba şi, în mod sigur, cred că s-au întâmplat cu mult înainte de a mă apropia eu de funcţia de prim-ministru. O să studiem ce s-a decis şi vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau internaţional”, spunea Victor Ponta în octombrie 2013.

    În luna februarie a acestui an, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie potrivit căreia comisiile pentru Libertăţi civile, Afaceri externe şi Drepturile omului din PE vor reîncepe ancheta privind presupusele transferuri şi detenţii ilegale de prizonieri desfăşurate de CIA în statele membre UE, ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA. Raportul Senatului SUA publicat în decembrie 2014 “dezvăluie fapte noi care confirmă acuzaţiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autorităţile acestora, funcţionari şi agenţi ai serviciilor de securitate şi de informaţii au fost complici la programul CIA de detenţie secretă şi de extrădări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanţiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor”, susţineau europarlamentarii. PE anunţa că această anchetă va presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare pentru colectarea de informaţii în statele membre unde există acuzaţii că au fost centre secrete CIA de detenţie.

    Totodată, PE a invitat SUA “să ancheteze şi să urmărească penal multiplele încălcări ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare şi de detenţie secretă şi să coopereze în ceea ce priveşte toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extrădare sau căile de atac eficiente pentru victimele programului CIA”. Pe de altă parte, europarlamentarii îşi exprimau “preocuparea privind obstacolele întâmpinate de anchetele parlamentare şi judiciare naţionale referitoare la implicarea anumitor state membre în programul CIA, abuzul privind secretul de stat şi clasificarea nejustificată a documentelor care au condus la încetarea urmăririi penale”. Ei reiterau solicitările adresate statelor membre de a investiga acuzaţiile potrivit cărora, pe teritoriul lor, au existat închisori secrete în care erau deţinute persoane în cadrul programului CIA, precum şi să îi urmărească penal pe cei implicaţi în aceste operaţiuni.

    Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia şi Lituania, pentru transportarea şi detenţia ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenţie secretă şi extrădare extraordinară.

    În România a existat o anchetă parlamentară asupra acestei chestiuni, constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informaţii potrivit cărora spaţiul aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deţinuţi şi că aceştia erau torturaţi în centre special constituite în România. În urma acelei anchete s-a stabilit că nu au existat închisori CIA pe teritoriul României.

    Preşedintele Comisiei parlamentare privind închisorile CIA, Norica Nicolai, declara, pe 16 iunie 2006, că există date clare care atestă faptul că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile româneşti exclusiv din motive tehnice şi că, în România, nu există închisori pentru deţinuţi suspecţi de terorism.