Departamentul american al Justiţiei a confirmat acordul, explicând că este vorba de cea mai mare despăgubire din istoria Statelor Unite.
O explozie la o platformă petrolieră a BP produsă pe 20 aprilie 2010 a provocat moartea a 11 muncitori, iar petrolul s-a scurs trei luni în Golful Mexico, generând pagube majore în statele Alabama, Florida, Louisiana, Mississippi şi Texas.
BP riscă şi o amendă pentru dezastrul ecologic produs.
Aproximativ 80.000 de litri de petrol s-au scurs în Oceanul Pacific dintr-o conductă abandonată, în zona Refugio, în comitatul californian Santa Barbara.
Până când autorităţile americane au blocat conducta de petrol abandonată, pata de petrol s-a întins pe o suprafaţă cu lungimea de 6,5 kilometri şi lăţimea de 50 de metri.
Conducta de petrol a fost sudată după aproximativ trei ore.
Pata de petrol a poluat plaje importante din comitatul Santa Barbara.
Starul hollywoodian se pregăteşte să realizeze un film despre disputa – care datează de câteva decenii – dintre guvernul din Ecuador şi compania americană, informează contactmusic.com.
Presa internaţională afirmă că Brad Pitt a cumpărat drepturile de ecranizare a cărţii “Law of the Jungle”, de Paul Barrett, care detaliază lupta dusă în justiţie de autorităţile ecuadoriene în ultimele două decenii împotriva companiei Chevron, din cauza exploatării petroliere din Lago Agrio.
Guvernul ecuadorian şi localnicii supun că Texaco, firma cumpărată de grupul Chevron în 2001, a cauzat pagube serioase pădurii ecuatoriale, în perioada în care căutau petrol şi efectuau foraje în această ţară sud-americană, între 1964 şi 1992.
Un judecător a decis în 2011 că managerii grupului Chevron trebuie să plătească o amendă de 18,2 miliarde de dolari, însă acea sumă a fost redusă ulterior la 9,5 miliarde de dolari de cea mai înaltă instanţă din Ecuador. Decizia judecătorească a fost contestată prin numeroase acuzaţii formulate de firma americană, potrivit cărora avocaţii reclamanţilor, coordonaţi de Steven Donziger, se fac vinovaţi de dare de mită, fraudă, şantaj şi obstrucţionarea justiţiei, pentru a obţine acea decizie judecătorească. Aceste acuzaţii au fost negate cu tărie de tabăra ecuadoriană, dar, totuşi, grupul Chevron a refuzat să plătească acea amendă uriaşă.
Sâmbătă, preşedintele ecuadorian Rafael Correa l-a invitat în mod oficial pe Brad Pitt să vină în ţara sa şi să viziteze zonele poluate din bazinul amazonian. De asemenea, politicianul sud-american a făcut apel la “conştiinţa socială” a starului hollywoodian.
Făcând acest anunţ în raportul său săptămânal în faţa naţiunii, preşedintele Rafael Correa a spus că Brad Pitt a fost “folosit” de directorii grupului Chevron, care au finanţat publicarea cărţii scrise de Paul Barrett, în care se spune că locuitorii din Ecuador sunt “sălbatici” angajaţi în “acte de corupţie”.
“Dacă el (Brad Pitt) are vreun dubiu (în privinţa acelor acuzaţii), îl invităm să vină în Ecuador şi să îşi afunde mâinile în acele bazine poluate şi să verifice astfel faptul că, la 30 de ani după ce acea companie coruptă şi corupătoare (Texaco) a părăsit ţara, ea continuă să ne otrăvească jungla”, a adăugat preşedintele din Ecuador.
Deocamdată, Brad Pitt nu a oferit un răspuns oficial acestei invitaţii prezidenţiale.
Starul american este interesat de ecologie şi a înfiinţat fundaţia de caritate Make It Right cu scopul de a ajuta familiile rămase fără locuinţe după inundaţiile catastrofale care au afectat oraşul New Orleans, din statul american Louisiana, în timpul uraganului Katrina din anul 2005.
Brad Pitt a înfiinţat organizaţia Make it Right în 2007 şi a ajutat la construirea a sute de case. Fiecare locuinţă este ridicată cu tehnici ecologice, izolată termic, această caracteristică reducând drastic costurile pentru energie.
Brad Pitt, în vârstă de 51 de ani, este actor şi producător de film. El a primit un Glob de Aur, dar şi patru nominalizări la Oscar, pentru rolurile din filmele “Strania poveste a lui Benjamin Button”, “Armata celor 12 maimuţe” şi “Moneyball”. Actorul american a mai jucat, printre altele, în “Ticăloşi fără glorie/ Inglorious Basterds” (2009), de Quentin Tarantino, şi a primit, anul trecut, primul său premiu Oscar din carieră, în calitate de producător al lungmetrajului “12 ani de sclavie/ 12 Years a Slave”.
Tokyo Electric Power Co a anunţat că anchetează ce anume a determinat oprirea pompelor de drenaj şi cum a ajuns apa în ocean de la centrala nucleară Fukushima Daiichi.
Operatorul a început să pompeze apa toxică abia vineri, după ce a aflat în februarie că apa radioactivă continuă să se scurgă în ocean după dezastrul din 2011.
Centrala a suferit avarii la trei dintre cele şase reactoare ale sale după ce a fost afectată de cele două dezastre.
Operatorul a confirmat că pompele funcţionau luni după-amiază, dar a declarat că a trebuit să le oprească din nou, marţi, la ora 08.45 (02.45 ora României).
Potrivit unei informări date publicităţii marţi de Prefectura Argeş, compania OMV Petrom a fost amendată cu 100.000 de lei de către Comisariatul Gărzii de Mediu şi cu 35.000 de lei de către Administraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea pentru deversarea de produse petroliere în apele râului Cotmeana, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Conform sursei citate, poluarea accidentală s-a produs duminică, 22 februarie, când o magistrală de transport ţiţei care trece prin zona localităţilor Cocu şi Poiana Lacului s-a spart, 300 de litri de petrol şi 30 de litri de apă sărată deversându-se din conducta administrată de OMV Petrom în apele râului Cotmeana.
Conform Prefecturii Argeş, poluarea s-a extins pe aproximativ 12 kilometri luciu de apă, iar scurgerea petrolului a fost stopată cu ajutorul a 15 baraje din material absorbant montate pe albia râului.
Autorităţile le recomandă localnicilor din Cocu, Poiana Lacului, Săpata şi Lunca Corbului să nu folosească apa din râul Cotmeana pentru adăpat animale sau pentru alte activităţi gospodăreşti până la depoluarea râului.
Prefectul de Argeş, Mihai Oprescu, a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică Argeş ca, după ce se va finaliza decontaminarea luciului de apă, să facă o analiză a calităţii apei din fântânile aflate în apropierea râului Cotmeana din zona poluată, pentru a şti dacă a fost afectată pânza freatică sau apa potabilă.
Locuitorilor li s-a cerut să rămână în spaţii închise, să închidă toate ferestrele şi aparatele de ventilaţie şi să nu meargă să îşi ia copiii de la şcoală până când nu va fi îndepărtat pericolul, relatează cotidianul El Pais.
Potrivit cotidianului catalan La Vanguardial, o explozie s-a produs la uzina chimică Simar joi dimineaţa, în jurul orei 09.00 (10.00 ora României), când încărcăturile a două camioane s-au amestecat în timp ce erau descărcate, provocând un incendiu. Două persoane au fost rănite, iar starea lor de sănătate nu este cunoscută pentru moment, afirmă La Vanguardia.
Serviciile de intervenţie spaniole au făcut apel la calm, pe Twitter, cerând populaţiei să nu se pună în pericol ieşind afară pentru a face fotografii norului toxic. “Nu este un joc”, afirmă mesajul.
“Din nefericire, în zonă nu prea bate vântul, aşa că va dura ceva mai mult până când norul toxic se va dispersa”, a declarat Ramon Espadaler, de la Ministerul catalan de Interne, pentru El Pais.
Traficul feroviar şi rutier a fost restricţionat în zonă.
Decizia intervine în condiţiile în care mai mulţi cetăţeni au denunţat luni o concentraţie mare de hidrogen sulfurat, gaz toxic, în aerul din Moscova, atât în cartiere din centrul capitalei ruse cât şi de la periferie.
Rafinăria Moskovski, care aparţine Gazprom Neft, filiala petrolieră a gigantului energetic Gazprom, “a fost oficial acuzată în scandalul privind recenta poluare a aerului în Moscova”, potrivit Kommersant.
“Rafinăria a emis substanţe toxice în atmosferă fără a avea autorizaţia necesară din partea Ministerului pentru Resurse naturale (…) iar acum este ameninţată nu doar cu o amendă, ci şi cu închiderea” pentru o perioadă de 90 de zile, scrie publicaţia.
După ce locuitorii din Moscova au acuzat mirosul puternic de hidrogen sulfurat, Ministerul rus pentru Resurse Naturale a anunţat că, de fapt, este vorba despre izopropilbenzen, substanţă descoperită “într-o concentraţie de câteva ori mai mare decât limita admisă în emisiile rafinăriei Moskovski”.
Analiza chimică a două probe prelevate din zona apropiată de rafinăria Moskovski a arătat o concentraţie de “izopropilbenzen de 23, respectiv 30 de ori peste limita admisă”, a anunţat ministerul rus, într-un comunicat.
Compania Gazprom Neft a respins însă acuzaţiile. “Izopropilbenzenul nu este folosit la rafinăria Moskovski (…) care, în consecinţă, nu poate fi sursa emiterii substanţei în atmosferă”, a afirmat compania, într-un comunicat, citat de agenţia oficială TASS.
Alte companii, printre care operatorul de apă Mosvodokanal, fabrica de cocs şi gaze Moskoks şi compania de gaze Mosgaz, sunt vizate, de asemenea, de verificări, în urma incidentului din capitala rusă, potrivit Agenţiei ruse pentru monitorizare ecologică (Rosprirodnadzor).
“Concluziile finale vor fi anunţate după analizarea tuturor probelor prelevate şi a documentelor de control tehnic pe care fabricile poluante urmează să le pună la dispoziţia Rosprirodnadzor”, a precizat Ministerul pentru Resurse Naturale.
“Acord al Consiliului European asupra celei mai ambiţioase politici energetice şi de mediu din lume”, a scris preşedintele în exerciţiu al Consiliului European Herman Van Rompuy într-un mesaj postat pe contul de Twitter.
Acordul a fost obţinut în urma unor negocieri aprinse, care au durat aproape opt ore, la Bruxelles.
Planul prevede reducerea cu 40% faţă de nivelul din 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2030. Cei 28 de şefi de state şi de guverne au ajuns la înţelegeri şi asupra altor două obiective, şi anume creşterea nivelului energiei regenerabile la 27% din consum şi economii de energie de 27% faţă de nivelul din 1990, a precizat Van Rompuy. Primul obiectiv are caracter constrângător la nivelul UE, dar nu şi al doilea.
Europenii, îndemnaţi de Spania şi Portugalia, au decis totodată să crească obiectivul “interconectării” reţelelor electrice din cadrul UE la 15%.
“Este o veste bună pentru mediu, cetăţeni, sănătate şi negocierile internaţionale în domeniul modificărilor climatice din 2015 de la Paris”, a spus Van Rompuy, dând asigurări că deciziile va crea “locuri de muncă durabile” şi “competitivitate”.
“Odată cu criza din Ucraina şi tulburările din Orientul Mijlociu, a devenit foarte clar cât de urgent şi de vital este să fie redusă dependenţa energetică a Europei” faţă de Rusia, a subliniat el.
“Europa dă exemplu”, şi-a exprimat satisfacţia preşedintele francez François Hollande. “Dacă nu există acord” între europeni, atunci “cum să-i convingi pe chinezi sau pe americani?”, a declarat el la sosirea a summit.
– Ecologiştii, dezamăgiţi
“Am reuşit să elaborăm un cadru decisiv, pentru a oferi o voce Europei în negocierile internaţionale (în domeniul modificărilor) climatice”, a subliniat cancelarul german Angela Merkel.
Însă apărătorii mediului sunt dezamăgiţi. “Liderii UE aplică o lovitură care va frâna energia curată”, a denunţat Greenpeace.
Obiectivele “sunt inferioare faţă de ceea ce ar putea să facă Europa pentru a combate modificările climatice”, au apreciat Prietenii Pământului. În opinia Oxfam, “o acţiune insuficientă din partea ţărilor celor mai bogate face şi mai grea povara populaţiilor celor mai sărace, cel mai afectate de modificarea climatică şi cel mai puţin responsabile de această criză”.
Împărtăşirea efortului în cadrul UE este central. Dezbaterea opune în principal ţările sărace, în special din Europa de Est, care depind în continuare în mare măsură de energia fosilă, precum cărbunele, şi cele mai mai bogate, care se sprijină pe energia nucleară sau s-au angajat într-o tranziţie energetică.
Primele au obţinut compensaţii pentru eforturile pe care urmează să le facă, prin crearea unui fond alimentat de o mică parte a vânzării de certificate verzi via sistemul european de cote pentru emisiile de dioxid de carbon (CO2).
Planul noului preşedinte al Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, care preconizează să investească 300 de miliarde de euro în economie, “este indisociabil de ceea ce tocmai am decis astăzi”, a subliniat Hollande.
Portugalia şi Spania, care sunt foarte izolate de reţelele europene, speră să finanţeze în acest fel contruirea unor interconexiuni via Munţii Pirenei.
Îmbunătăţirea nivelului de interconectare face parte dintre mijloacele de creştere a independenţei energetice a UE, care a devenit o miză şi mai importantă în contextul crizei din Ucraina şi ameninţărilor privind alimentarea cu gaze naturale ruseşti.
Ziua de vineri a summitului este consacrată economiei şi mijloacelor de creştere economică, cu doar câteva zile înainte de intrarea în funcţie a Comisiei Juncker, care a făcut din acest subiect prioritatea sa. Negocierile, începute în 28, vor fi urmate de un minisummit al Zonei Euro, care ar putea fi animat de dezbaterea asupra reglementărilor bugetare europene, în contextul în care proiectele de buget ale Franţei şi Italiei sunt vizate de către CE.
Ţinând cont de toxicitatea produselor utilizate de mina din muntele Polley, situată între lacurile Polley şi Quesnel, este strict interzis populaţiei din regiune să consume, să înoate sau să utilizeze apă din bazinul hidrografic aflat în aval de lacul Quesnel, a amintit miercuri districtul regional Cariboo. În total, sute de persoane sunt afectate de această poluare.
Procedurile de extragere a aurului şi cuprului din mină necesită folosirea unor metale sau produse chimice precum seleniu, arsenic, plumb, cadmiu sau mercur, produse toxice care se regăsesc în bazinul de reziduuri, a explicat John Werring, specialist în cadrul fundaţiei pentru mediu David Suzuki.
Districtul Cariboo, situat în Munţii Stâncoşi la nord-vest de Vancouver, “a decretat stare de urgenţă pe plan local” pentru a lua toate măsurile de securitate necesare pentru localitatea Likely, situată în aval de lacul Quesnel, potrivit unui comunicat.
Ruperea digului bazinului de decantare de 4 kilometri, luni, a provocat deversarea a “10 milioane de metri cubi de apă şi a 4,5 milioane de metri cubi de nisip fin în lacul Polley”, a afirmat Bill Bennett, ministrul Minelor din British Columbia.
Autorităţile sanitare au insistat pe interdicţia de a consuma apă sub toate formele. Chiar după ce este fiartă, apa este improprie consumului. Interdicţia este valabilă şi pentru “animalele domestice, precum şi pentru vite”, conform ministerului.
Grupul Imperial Metals, care exploatează mina de cupru şi aur, a informat că nu cunoaşte momentan “cauza ruperii digului”.
Deocamdată este prea devreme pentru a măsura amploarea catastrofei, dar în opinia lui John Werring, metalele grele se vor regăsi în lanţurile vegetale şi animale mulţi ani, iar prezenţa cadmiului sau mercurului va fi detectabilă “în următoarele decenii”.
Aceste produse toxice, care se vor dilua în imensele rezerve de apă, “nu sunt o ameninţare imediată” pentru sănătatea umană, dacă oamenii nu consumă apa.
Pentru a sublinia periculozitatea acestor produse, Werring a amintit că mercurul afectează sistemul cerebral, cadmiul este un agent cancerigen, iar arsenicul este o otravă.