BusinessMagazin

Tag: politica

  • EXCLUSIV. Gândurile lui Cristoiu. Marcel Ciolacu, despre măsurile de reformă: Nu-şi asumă PNL? Îmi pun mandatul pe masă şi ne întoarcem la români

    Premierul Marcel Ciolacu afirmă că îşi asumă măsurile necesare pentru a evita criza economică şi instabilitatea politică şi le transmite liberalilor că nu va accepta ipocrizia.

    “Ar fi o greşeală pe care eu nu mi-o asum sub nicio formă ca noi să nu luăm anumite măsuri în acest moment şi să lăsăm România să intre în instabilitate şi criză economică. (…) Am şi eu o răbdare. Nu voi accepta de la partenerii de guvernare ipocrizia. Nu caut vinovaţi, căutăm soluţii împreună. Mi le asum fără nici cea mai mica problemă. Trebuie să înţeleagă şi cei care au avut aceste facilităţi că atunci statul şi-a permis şi acum nu-şi mai permite. Nu voi veni cu nicio taxă nouă. În schimb, cu echitate fiscală voi veni. Mediul de afaceri trebuie să fie unul corect, concurenţial. S-a dus perioada când cunoscând pe cineva la Guvern sau Parlament se dădeau anumite excepţii”, a declarat în exclusivitate Marcel Ciolacu luni seară, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, de la Aleph News, în primul interviu acordat presei de la preluarea postului de premier.

    Şeful Guvernului este conştient că va pierde voturi din cauza acestor măsuri, dar spune că, la preluarea guvernării, a ştiut că va juca zi de zi cu mandatul de premier pe masă.

    “De când am fost investit, ştiam că voi juca zi de zi cu mandatul pe masă. Eu nu pot să mă duc acasă, să mă uit în oglindă că nu am luat măsuri, iar România să intre în instabilitate şi să piardă cel mai important tren al ei. Fiindcă nu sunt ipocrit. E posibil să pierd nişte voturi. Îmi asum acest lucru. Le voi explica şi în partid, voi ieşi de fiecare dată, dar acasă când mă duc şi mă uit în oglindă ştiu că am făcut corect ceea ce trebuia pentru România, ţară în care copilul meu va creşte”, a susţinut premierul.

    Marcel Ciolacu îi avertizează pe liberali că, dacă nu-şi asumă măsurile de reformă administrativă şi reducere a excepţiilor din Codul Fiscal, va demisiona din funcţia de premier şi se vor declanşa alegeri anticipate.

    “Nu-şi asumă PNL? Eu mi-am pus mandatul pe masă şi să vină ei să conducă. Poate să vină şi USR, că au mai condus vreo 2 ani şi jumătate şi au adus tara unde au adus-o. Am un partener de dialog în Nicolae Ciucă şi cred că marea majoritate şi din PNL, şi din PSD înţelege situaţia în care suntem. Nu le aduce niciun vot în plus când PNL şi PSD se vorbesc de rău. Peneliştii şi pesediştii ar trebui să se gândească de două ori înainte de a se ataca. Să înţeleagă că această coaliţie este singura coaliţie stabilă pe care şi-o permite în acest moment România. Dacă nu se înţeleg aceste lucruri, eu îmi pun mandatul pe masă şi ne întoarcem la români findcă românii au întotdeauna dreptate. Ei hotărăsc. (…)”, a susţinut premierul.

    Marcel Ciolacu mai spune că în joc este destinul României, un joc peste capul lui sau al lui Nicolae Ciucă, din cauza războiului din Ucraina, care-i fac pe mulţi să-şi dorească instabilitate în ţară.

    “Dacă nu înţeleg situaţia în care ne aflăm şi în ce joc, fiindcă în joc este destinul nostru. Nu înţelegem, câtă lume, cu acest război, cu această criză de securitate regională, şi-ar dori instabilitatea României? (…) Jocul este peste capul lui Ciolacu, peste capul lui Ciucă. Să înţelegem ce se joacă în acest moment, regional şi mondial”, a mai spus şeful Executivului.

    Interviul integral aici: https://alephnews.ro/inregistrare/editie-speciala-gandurile-lui-cristoiu-7-august-2023-invitat-premierul-marcel-ciolacu/

  • Stăpânii zonei euro au greşit, iar nota de plată va fi achitată de toate economiile europene: Majorările tot mai mari ale ratei dobânzii dirijate de BCE, combinate cu politica restrictivă privind cheltuirea banilor publici şi inflaţia care pare să nu dea înapoi riscă să arunce Europa într-o furtună economică

    Cei mai importanţi factori de decizie politică riscă să arunce Europa în recesiune, într-una din ceea poate fi catalogată drept cea mai mare lovitură data economiei regiunii pe fondul deciziilor unor instituţii cheie precum BCE, scrie Bloomberg.

    Combinaţia dintre ratele dobânzilor mai mari şi o nouă politică restrictive privind  cheltuielile publice ameninţă să blocheze expansiunea economică şi să crească riscul unei recesiuni dure.

    Pe fondul costurilor de împrumut din ce în ce mai mari, care vor impacta şi anul 2024, economia Europei s-ar putea contracta cu 3,8%. În funcţie de preţurile energiei, eliminarea măsurilor de sprijin a gospodăriilor, micilor intreprinderi şi afaceri, ar putea duce la o contracţie şi mai severă de 5%.

    Această dublă lovitură pentru creşterea economică reflectă efectele negative ale rundelor de majorare a ratei dobânzii dirijate de BCE, la care se adaugă o iminentă restrângere a cheltuieilor, unde Germania a dat tonul.

    Combinaţia dintre ratele ridicate şi guvernele cu posibilităţi limitate de a sprijini expansiunea economică riscă să blocheze zona euro într-o menghină.

    „Există pericolul ca rezistenţa de care a dat dovadă până acum economia să provoace oarecare mulţumire, iar austeritatea şi continuarea politicii de înăsprire monetară să provoace haos pentru că nu vor veni brusc, ci vor avea efecte în timp. Până atunci, există şanse mari ca guvernele să nu poată face mare lucru pentru a stabiliza activitatea economică”, a declarant Jamie Rush de la Bloomberg Economics.

    În timp ce analiştii se uită cu optimism către cazul Rezervei Federale unde anticipează acum o aterizare uşoară pentru economia SUA, criza care apasă asupra zonei euro, evidenţiată de calculele lor, indică o diminuare a perspectivelor unui rezultat similar pentru Europa.

    Impactul ar putea depăşi ciclul anterior de înăsprire de dinaintea crizei financiare mondiale şi ar putea rivaliza cu consecinţele crizei datoriilor suverane de acum zece ani.

    Dilema cu care se confruntă BCE şi ministerele de finanţe este dacă economia este suficient de robustă pentru a susţine această presiune fără o recesiune, într-un moment în care niciuna dintre părţile implicate în mixul de politici nu se confruntă în mod deschis cu această perspectivă.

    Economiile europene se confruntă cu o problemă destul de complexă: costurile de împrumut din ce în ce mai mari, care ar putea să se menţină în viitorul apropiat, şi eliminarea măsurilor de sprijin oferite anterior de guverne, la care se adaugă şi problema inflaţiei.

    După ce a fost criticată pentru că a început cu întârziere procesul de înăsprire a politicii monetare, BCE este deja în vizorul politicienilor pentru problemele pe care încep să le provoace creşterile de rate.

    Până în prezent, economia s-a dovedit rezistentă în faţa mai multor runde de înăsprire şi a retragerii treptate a măsurilor de finanţare guvernamentală oferite în timpul crizei energetice.

    Zona euro a evitat o recesiune în timpul iernii şi apoi şi-a revenit în al doilea trimestru, desi nu în mod complet, deoarece Germania a stagnat, iar Italia s-a contractat economic.

    Cel mai sumbru semnal a fost dat chiar de şeful BCE, Christine Lagarde, care după ce a pus pe pauză temporar politica de înăsprire monetară, a recunoscut că perspectivele economice al regiunii s-au deteriorat.

  • Donald Trump consideră inculparea caz de persecutare a unui adversar politic

    Fostul preşedinte american Donald Trump, înscris în cursa prezidenţială din 2024, a catalogat inculparea sa pentru acţiunile comise după scrutinul din 2020 drept un caz de persecutare a unui adversar politic.

    “Este o zi foarte tristă pentru America. Este vorba despre persecutarea unui adversar politic. Este vorba despre persecutarea unei persoane care conduce un un avans foarte mare în scrutinul intern republican şi care îl devansează cu mult pe Biden. Iar, dacă nu îl poţi învinge, îl persecuţi sau îl pui sub acuzare”, a afirmat Trump, potrivit postului de televiziune CNN, la finalul procedurii judiciare din Washington D.C.

    “Aceste lucruri nu ar fi trebuit să se întâmple în America. Este o zi tristă pentru ţară, o stare de mizerie politică şi decădere. Eu nu am lăsat lucrurile în acest fel şi nu putem permite să se întâmple aşa ceva în America”, a subliniat Trump, citat de postul CNBC.

    În faţa instanţei au fost grupuri de simpatizanţi ai lui Trump, iar autorităţile au anunţat că vor monitoriza în continuare situaţia, chiar dacă nu s-au înregistrat probleme semnificative.

    Donald Trump s-a prezentat, joi, la o instanţă judiciară federală din Washington, D.C., unde i-au fost prezentate formal acuzaţiile privind presupuse acţiuni de blocare a validării rezultatelor scrutinului prezidenţial desfăşurat în anul 2020. Trump a pledat nevinovat şi a părăsit instanţa la finalul procedurii. Următoarea audiere a fost fixată pe 28 august.

    Înainte de a se prezenta la instanţă, Trump a denunţat o inculpare generată de faptul că a contestat “un scrutin corupt, aranjat şi furat”. “Biden şi familia lui fură milioane şi milioane de dolari, inclusiv prin mită din ţări străine, iar eu sunt în drum spre Washington pentru a fi arestat din cauza protestelor faţă de un scrutin fraudat. (…) Suntem o naţiune în declin. Să Facem America Măreaţă din Nou!”, a afirmat Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social înainte de audierea în instanţă.

    Inculparea se referă la presupuse acţiuni de blocare a validării rezultatelor scrutinului prezidenţial desfăşurat în anul 2020. Donald Trump, favorit pentru a fi candidatul Partidului Republican în scrutinul prezidenţial din 2024, este vizat de patru capete de acuzare privind conspiraţie pentru comiterea de fraude împotriva instituţiilor guvernamentale, obstrucţionarea unei proceduri formale, tentativă de obstrucţionare a unei proceduri formale şi conspiraţie împotriva respectării unor drepturi.

    Procurorul general din SUA, Merrick Garland, i-a încredinţat anul trecut procurorului special Jack Smith investigaţia privind presupuse acţiuni ale lui Donald Trump şi ale colaboratorilor acestuia de a obstrucţiona transferul constituţional de putere după scrutinul prezidenţial din 2020, câştigat de Joseph Biden. Ancheta vizează presupuse acţiuni de blocare a procedurilor de validare a rezultatului scrutinului prezidenţial în Colegiul Electoral Federal şi în Congresul SUA, inclusiv prin violenţele produse pe 6 ianuarie 2021 la Capitoliu.

    John Lauro, unul dintre avocaţii lui Donald Trump, a declarat miercuri că echipa de apărare legală va încerca să amâne cât mai mult începerea procesului. “Este absurdă ideea unui proces în procedură rapidă. Procurorii au avut la dispoziţie trei ani şi jumătate pentru investigaţie, de ce să nu avem o perioadă egală pentru pregătirea apărării?!”, a afirmat John Lauro.

    “Acesta este cel mai recent capitol corupt în încercarea penibilă şi continuă a familiei penale Biden şi a Departamentului Justiţiei, utilizat de ei ca armă, de a influenţa scrutinul prezidenţial din 2024. Preşedintele Trump a urmat întotdeauna legile şi Constituţia, primind consultanţă din partea unor specialişti”, a transmis echipa de campanie a lui Trump.

    Fostul preşedinte a declarat, acum câteva zile, că nu intenţionează să se retragă din cursa electorală prezidenţială nici măcar dacă va fi condamnat în diversele procese penale care îl vizează. Trump este vizat de acuzaţii suplimentare şi în procesul privind gestionarea documentelor clasificate în reşedinţa sa din statul Florida. Săptămâna trecută, echipa procurorului special Jack Smith a depus o solicitare de actualizare a acuzaţiilor în procesul privind gestionarea de către Donald Trump a unor documente clasificate depistate după încheierea mandatului de preşedinte în reşedinţa sa din Mar-a-Lago, statul Florida. Procurorii acuză că Trump şi colaboratori apropiaţi ai acestuia i-au cerut unui angajat de la complexul Mar-a-Lago ştergerea imaginilor înregistrate de sistemul video de supraveghere, în efortul de obstrucţionare a investigaţiei federale.

    Noile acţiuni constituie continuarea de către Administraţia Joseph Biden “a tentativelor disperate şi eşuate de persecutare a preşedintelui Trump şi a colaboratorilor săi”, pentru influenţarea scrutinului prezidenţial din 2024, declara săptămâna trecută un purtător de cuvânt al echipei electorale a lui Trump. În iunie, Donald Trump a pledat nevinovat, în faţa unui judecător din statul Florida, în procesul gestionării documentelor clasificate. Avocaţii lui Donald Trump au denunţat un proces politic şi o “situaţie specifică dictaturilor”. Trump este inculpat şi într-un dosar separat, în statul New York, privind presupuse fraude cu fonduri electorale, inclusiv prin efectuarea de plăţi ilegale către o actriţă de filme pentru adulţi în campania electorală din 2016. Trump a pledat nevinovat şi în acest caz.

  • Trump,inculpat în ancheta privind eforturi de anulare a rezultatului scrutinului prezidenţial

    Fostul preşedinte american Donald Trump, înscris în cursa electorală din 2024, a fost inculpat, marţi seară, în investigaţia privind presupuse acţiuni de blocare a validării rezultatelor scrutinului prezidenţial desfăşurat în anul 2020.

    Donald Trump este acuzat de conspiraţie pentru comiterea de fraude împotriva instituţiilor guvernamentale din Statele Unite şi exercitare de presiuni asupra martorilor, potrivit agenţiei The Associated Press.

    Procurorul general din SUA, Merrick Garland, i-a încredinţat anul trecut procurorului special Jack Smith investigaţia privind presupuse acţiuni ale lui Donald Trump şi ale colaboratorilor acestuia de a obstrucţiona transferul constituţional de putere după scrutinul prezidenţial din 2020, câştigat de Joseph Biden. Ancheta vizează presupuse acţiuni de blocare a procedurilor de validare a rezultatului scrutinului prezidenţial în Colegiul Electoral Federal şi în Congresul SUA, inclusiv prin violenţele produse pe 6 ianuarie 2021 la Capitoliu.

    “Astăzi, s-a luat decizia inculpării lui Donald J. Trump pentru conspiraţie în scopul fraudării Statelor Unite. (…) Atacul asupra Capitoliului lansat pe 6 ianuarie 2021 a fost o agresiune fără precedent contra sediului democraţiei americane. Această acţiune a fost alimentată prin minciuni din partea inculpatului, care au avut scopul perturbării unei funcţii fundamentale a sistemului guvernamental din Statele Unite. Vom încerca să efectuăm un proces rapid. Inculpatul trebuie considerat nevinovat până în momentul în care i s-ar demonstra vinovăţia”, a declarat procurorul special Jack Smith, conform BBC News.

    Donald Trump este convocat la o instanţă judiciară federală din Washington D.C. pe 3 august, urmând să îi fie prezentate formal acuzaţiile, potrivit site-ului Axios.com.

    “Am auzit că procurorul dezaxat Jack Smith intenţionează să formuleze noi acuzaţii false la adresa preşedintelui dumneavoastră favorit, eu, în scopul de a interfera în scrutinul prezidenţial din 2024”, a afirmat Trump înainte de anunţarea inculpării.

    Donald Trump a declarat, acum câteva zile, că nu intenţionează să se retragă din cursa electorală prezidenţială nici măcar dacă va fi condamnat în diversele procese penale care îl vizează.

    Trump este vizat de acuzaţii suplimentare şi în procesul privind gestionarea documentelor clasificate în reşedinţa sa din statul Florida. Săptămâna trecută, echipa procurorului special Jack Smith a depus o solicitare de actualizare a acuzaţiilor în procesul privind gestionarea de către Donald Trump a unor documente clasificate depistate după încheierea mandatului de preşedinte în reşedinţa sa din Mar-a-Lago, statul Florida. Procurorii acuză că Trump şi colaboratori apropiaţi ai acestuia i-au cerut unui angajat de la complexul Mar-a-Lago ştergerea imaginilor înregistrate de sistemul video de supraveghere, în efortul de obstrucţionare a investigaţiei federale.

    Noile acţiuni constituie continuarea de către Administraţia Joseph Biden “a tentativelor disperate şi eşuate de persecutare a preşedintelui Trump şi a colaboratorilor săi”, pentru influenţarea scrutinului prezidenţial din 2024, declara săptămâna trecută un purtător de cuvânt al echipei electorale a lui Trump. În iunie, Donald Trump a pledat nevinovat, în faţa unui judecător din statul Florida, în procesul gestionării documentelor clasificate. Avocaţii lui Donald Trump au denunţat un proces politic şi o “situaţie specifică dictaturilor”.

    Trump este inculpat şi într-un dosar separat, în statul New York, privind presupuse fraude cu fonduri electorale, inclusiv prin efectuarea de plăţi ilegale către o actriţă de filme pentru adulţi, Stephanie Clifford (care are pseudonimul de scenă Stormy Daniels), în campania electorală din 2016. Trump a pledat nevinovat şi în acest caz.

  • Opinie Iulian Anghel, editor politic ZF: Mânca-v-ar paduchii şi ploşniţele!

    Biblioteca Naţională, de pe Cheiul Dâmboviţei, a fost închisă din cauza ploşniţelor. Pentru cine n-a trecut prin oroarea asta, dau un sfat: aruncati-vă mobila din casa. Toată. Nu încercaţi remedii de mii de lei, nu ţine. În special aduci acasă ploşniţe de prin hoteluri pentru că acolo, în afara de a schimba lenjeria de pat şi a da cu aspitatorul, angajaţii nu fac nimic în plus. Ploşniţele sunt fiinţe mici, aproape ca nu le vezi, şi se pot ascunde în haine sau în genţi. Şi trăiesc în ţesătura paturilor. Iar noaptea ies şi te papa de ti-e groază să mai închizi ochii. Dar la Biblioteca Naţională nu sunt paturi. Nu sunt canapele. De unde atunci, în această clădire nouă, ploşniţe şi câte, de vreme ce trebuie să închizi o clădire mamut, de 60.000 de metri pătraţi? Păi înseamnă că mizeria este cât casa, daca ploşniţele de pat s-au adaptat la mobilierul dintr-o sală de lectură sau dintr-o sală de conferinţe. Având în vedere că o ploşniţă depune, în medie, şase ouă pe zi să se socotească câte ploşniţe sunt în clădirea de 60.000 de metri pătraţi a Bibliotecii Naţionale şi câţi amărâţi se luptă acum în propriile lor case cu ploşniţele doar pentru că s-au dus să împrumute o carte sau că citească 40-50 de pagini în sala de lectură a Bibliotecii Naţionale. Francezii au făcut o socoteală: una din zece locuinţe din Franţa se confruntă cu acest coşmar. Întrucât noi nu mergem pe la Biblioteca Naţională des, sperăm ca la noi să fie mai puţini coşmariori.

    Hotnews.ro scrie azi că primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, a amenajat, pe un teren gol de zeci de ani – un teren de 11 hectare din inima Bucureştilor, invadat de mărăcini, cunoscut drept “Esplanada” –  un parc şi terenuri de tenis. Doar că, deşi este în Sectorul 3, terenul Esplanada dintre cheiul Dâmboviţei şi Bulevardul Unirii nu este al primăriei, ci al Ministerului Dezvoltării. Iar, spune Hotnews.ro, Ministerul Dezvoltării cere acum ca spaţiul să fie adus la „starea iniţială”. Păi starea iniţială este cea de paragină.

    Am avut redacţia, în urmă cu mai mulţi ani, chiar într-o clădire de birouri care avea deschidere spre Esplanada şi, mai încolo, se vedea Biblioteca Naţională, cea închisă acum din cauza ploşniţelor. Cum ochii obosesc în faţa calculatorului, te mai ridici, mai priveşti pe fereastră. Şi vedeam în faţă o paragină de 11 hectare. Vis-a-vis de Esplanada, peste Bulevardul Unirii, este Curtea Suprema de Justiţie. Cu mulţi ani în urmă, a apărut ideea ca Esplanada să devină „Cartierul Justiţiei”. Ca ziarist, am fost în multe săli de judecată. Unele săli în care se împarte dreptatea arată cumplit, nu mai ştiu azi, dar nu cred că s-ar fi schimbat ceva fundamental în ultimii ani. Cred că, cu toţii, cunoaştem de dinafară Palatul Justiţiei din Bucureşti, de pe Cheiul Dâmboviţei, aproape de Piaţa Unirii. O clădire frumoasă. Intraţi, însă. Nu vă opreşte nimeni. Nu vă va mai parea atât de frumoasă – şi aici nu e vorba de „sala paşilor pierduţi” sau alte şmecherii – e vorba că arată… în fine nu mai zic.

    De aceea, ideea ar fi fost bună – construiai acolo clădiri moderne pentru Justiţie.

    Dar n-a fost să fie.

    ZF a propus, în urmă cu cinci-şase ani, probabil tot de la chiorăsenia uitatului pe fereastră: da cum de laşi, în mijlocul Bucureştilor, un imens teren în pârloaga? Şi a propus: faceţi-l parc! Zona Universităţii are Cişmigiul, zona de nord are Herăstrăul, cartierul Floreasca are parcul lui, Tineretului are parcul lui. Unirii nu are nimic.

    Am mers ani de zile pe jos, spre birou. Prin centrul oraşului sau, mă rog, zona 2. Mergeţi de la Hala Traian spre Bulevardul Unirii şi spuneţi apoi dacă ala e un traseu demn de centrul unui oraş ce se cheamă capitala României. Traversaţi bulevardul, intraţi într-o clădire de biroruri până la etajul 9 şi priviţi apoi Esplanada, un câmp plin de buruieni. Cinci zile pe săptămână, vreme de trei ani.

    Nu-mi place deloc Negoiţă, primarul care pupă copaci ca să le arate altora cât iubeşte el natura, în vreme ce distruge parcul IOR. Dar, dacă el a făcut un parc şi un teren de tenis pe ceva ce era un hectar de buruieni, cum vii tu, Ministerul Dezvoltării să spui că „bă acesta, ia adu terenul la starea initiala!” Adică ce să facă Negoiţă, să dărmâne terenul şi parcul şi să planteze din nou buruieni pentru că guvernul nu ştie ce să facă cu terenul? Dacă Negoiţă nu-i musafiri poftit la masă, de ce nu a făcut guvernul ceea ce face Nogoiţă, de ce nu a construit „cartierul justiţiei”, de ce nu a făcut parc din cele 11 hectare, azi în paragină, după urma cărora Porumboiu ar fi scos pe puţin 55 de mii de tone de grâu?

    Guvernul are o minte clara: Degeaba au unii paduchi şi ploşniţe, dacă nu au toţi.

     

  • Donald Trump afirmă că ar putea fi inculpat în ancheta privind violenţele produse la Capitoliu

    Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat în scrutinul prezidenţial din 2024, a anunţat marţi că a fost înştiinţat oficial că riscă să fie inculpat în ancheta privind violenţele produse la sediul Congresului în ianuarie 2021.

    Donald Trump a declarat marţi, conform site-ului Axios.com, că a primit o scrisoare oficială din partea procurorului special Jack Smith. “Mi s-a transmis că sunt vizat de investigaţia unui juriu federal privind violenţele din 6 ianuarie şi că am la dispoziţie un timp foarte scurt, patru zile, pentru a mă prezenta la instanţă, ceea ce înseamnă aproape de fiecare dată detenţia temporară şi inculparea”, a afirmat Donald Trump.

    Biroul procurorului special Jack Smith nu a făcut niciun comentariu pe această temă.

    Nu se cunoaşte natura potenţialelor acuzaţii. Procurorul general din SUA, Merrick Garland, i-a încredinţat anul trecut procurorului special Jack Smith ancheta privind presupuse acţiuni ale lui Donald Trump de a obstrucţiona transferul constituţional de putere după scrutinul prezidenţial din 2020, câştigat de Joseph Biden.

  • Adrian Sârbu: Ciolacu va fi o surpriză. Deocamdată, nu e o surpriză

    “Dl. Ciolacu a şi început în a ne lăsa în pace pentru că domnia sa şi-a asumat obiective care sunt deja realizate. 8% inflaţie există, 3% creştere economică, există. 500 de euro de salariu minim există.  

    Deocamdată, anul ăsta nu-l întreabă nimeni pe dl. Ciolacu cum ieşim din criză, pentru că noi suntem deja în criză. În primul rând, nu mai e consum, când nu va mai fi consum, o să scadă PIB-ul. Cum rezolvăm deficitul bugetar? Nu ştie nimeni.(…)

    Dl. Ciolacu o să crească pensiile, o să crească salariile fără nici o jenă şi vom descoperi că în felul ăsta generează creştere economică. Dl. Iohannis, care e garantorul Guvernului, se va duce la prietenii lui de la Berlin şi o să obţină o iertăciune pentru deficit cu justificarea că ăsta este un guvern de sacrificiu.

    Eu cred că dl. Ciolacu, care e foarte chitit pe treabă, nu o să întrebe niciun economist, pentru că niciun economist nu are nicio soluţie. Soluţia asta e pur politică. Creştem salariile, cresc plăţile de taxe, creştem pensile, mai creşte cât de cât consumul şi cu asta basta. Acesta este pronosticul meu”.

     

  • The Washington Post: Inculparea lui Trump plasează Statele Unite pe un parcurs periculos

    Inculparea fostului preşedinte Donald Trump plasează Statele Unite pe un parcurs periculos, generând un test politic şi juridic inflamabil şi fără precedent, comentează cotidianul The Washington Post.

    “Inculparea pronunţată de o instanţă federală cu juraţi reprezintă un moment extraordinar în istoria juridică şi politică a Statelor Unite, generând riscuri majore atât pentru Departamentul Justiţiei şi, prin extensie, pentru Administraţia preşedintelui Biden, cât şi pentru Trump. Procurorul special Jack Smith, care a condus investigaţia, şi procurorul general Merrick Garland, care a permis avansarea procedurii de inculpare, au plasat ţara pe un parcurs periculos, dar Trump însuşi a contribuit la forţarea mâinii procurorului. Trump se va prezenta marţi la o instanţă federală din Miami pentru a-i fi prezentate acuzaţii referitoare la atribuţii centrale ale comandantului suprem: gestionarea sau ceea ce autorităţile federale numesc gestionarea inadecvată a secretelor de siguranţă naţională”, comentează jurnalistul Dan Balz, într-un editorial publicat în cotidianul The Washington Post sub titlul “Inculparea lui Trump plasează naţiunea pe un parcurs periculos”.

    “Nu ar putea scrie nimeni un astfel de scenariu, întrucât este marcat prea mult de risc şi ironie pentru a fi real. Şi totuşi aşa este: un fost preşedinte este inculpat într-un caz penal de către Departamentul Justiţiei în timp ce încearcă să revină la Casa Albă. Iar pericolul pentru naţiune este cu atât mai mare cu cât inculparea vine de la Administraţia condusă de cel care l-a învins în 2020, Biden, care ar putea fi adversarul său în 2024”, explică editorialistul.

    “Trump, inculpat de două ori în procedura demiterii şi achitat de două ori în Congres, supravieţuitorul a numeroase investigaţii şi cel mai perturbator politician din perioada sa, intră acum în cel mai provocator capitol al vieţii sale. Juriul unei instanţe, nu oficialii aleşi care l-au achitat în procedurile Congresului, vor evalua acuzaţiile. Alegătorii republicani vor stabili dacă este cel mai puternic candidat în scrutinul prezidenţial. Iar, dacă va fi desemnat candidatul Partidului Republican, publicul general va decide dacă trebuie să fie din nou preşedinte”, subliniază editorialistul.

    “Evenimentele judiciare şi politice se vor derula în paralel şi nu există garanţii că rezultatul din instanţă şi cel de la vot vor fi aceleaşi. Această situaţie evidenţiază caracterul excepţional al deciziei autorităţilor guvernamentale federale de inculpare a unui fost preşedinte şi generează probabilitatea ca Trump să utilizeze inculparea pentru a inflama dezbaterile politice, cum a început să facă joi noapte”, atrage atenţia editorialistul.

    Acuzaţiile aduse lui Trump în noul caz sunt diferite de celelalte cazuri în care a fost implicat anul acesta. Acest lucru nu înseamnă minimizarea gravităţii acuzaţiilor în cazul civil pentru abuz sexual, după reclamaţiile făcute de scriitoarea E. Jean Carroll. De asemenea, nu trebuie negată semnificaţia acuzaţiilor penale din New York, pentru falsificarea registrelor activităţilor de afaceri în scopul ascunderii plăţilor făcute către o actriţă din filme pentru adulţi, explică editorialistul, notând că aceste cazuri vizează acţiuni produse înaintea mandatului de preşedinte.

    “Noua inculpare (…) implică activităţi oficiale şi acţiuni din timpul mandatului de preşedinte şi după încheierea acestuia. Trump beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Autorităţile federale vor trebui să demonstreze acuzaţiile în instanţă (…). Cu toate acestea, acuzaţiile generează semne de întrebare privind capacităţile lui Trump de a deţine a doua oară funcţia de preşedinte. Noua inculpare ar putea să nu fie ultimul caz semnificativ pentru Trump. Departamentul Justiţiei continuă să ancheteze rolul său în violenţele produse la Capitoliu pe 6 ianuarie 2021 şi tentativele de schimbare a rezultatului scrutinului prezidenţial”, subliniază editorialistul.

    Departamentul Justiţiei l-a înştiinţat pe Donald Trump că va fi inculpat pentru gestionarea ilegală de documente secrete şi obstrucţionarea eforturilor de investigare a arhivelor deţinute în reşedinţa sa privată din Mar-a-Lago, Florida. Decizia de inculpare nu a fost anunţată public. Trump a fost citat să se prezinte marţi la o instanţă federală din Florida, unde i se vor aduce la cunoştinţă acuzaţiile.

    “Nu m-am gândit niciodată că ar fi posibil să i se întâmple aşa ceva unui fost preşedinte al Statelor Unite. Este o zi neagră pentru Statele Unite ale Americii. Suntem o naţiune aflată într-un declin grav şi rapid, dar împreună vom face America Măreaţă din nou! Sunt nevinovat”, a afirmat Trump.

    Casa Albă a anunţat că preşedintele Joseph Biden a aflat despre inculparea lui Donald Trump din presă, “la fel ca toată lumea din America”.

  • BCE pregăteşte noi majorări ale dobânzii de referinţă, în eforturile de contracarare a inflaţiei

    “Cred că în iunie şi iulie vom avea majorări de 0,25% ale ratelor dobânzii de referinţă. Se va întâmpla şi în septembrie? Este prematur să spunem”, a subliniat Gediminas Simkus, citat de agenţia Reuters.

    Banca Centrală Europeană se apropie de punctul în care va putea înceta majorarea dobânzii de referinţă, dar sunt necesare în continuare eforturi pentru readucerea inflaţiei sub control, a afirmat, luni, Pablo Hernandez de Cos, un alt membru al Consiliului guvernatorilor instituţiei. “Cred că încă mai avem paşi de parcurs în sensul înăspririi politicii monetare, deşi cred că suntem mai aproape de final”, a declarat Pablo Hernandez de Cos, membru al Consiliului guvernatorilor BCE şi guvernator al Băncii centrale a Spaniei, citat de agenţia Bloomberg.

    Banca Centrală Europeană a majorat constant ratele dobânzii de referinţă în ultimul an şi, deşi analizează posibilitatea încheierii unei campanii fără precedent de înăsprire a condiţiilor de creditare, intenţionează să aplice noi majorări, în următoarele sesiuni.

    Datele privind inflaţia în zona euro, aşteptate în următoarele zile, probabil vor arăta progrese lente spre obiectivul de 2%. În mai, conform mediei specialiştilor Bloomberg, preţurile produselor de larg consum au înregistrat o creştere de 6,3% în zona euro raportat la nivel anual, în scădere de la 7% în aprilie.

  • Cine este Kyriakos Mitsotakis care dintr-un consultant la McKinsey a ajuns sa conduca politica greaca. A studiat la Harvard şi Stanford şi a fost implicat într-un scandal de spionaj la nivel înalt care s-a soldat cu demisia nepotului său şi a şefului serviciilor secrete din Grecia

    Kyriakos Mitsotakis a intrat în lumina reflectoarelor după ce partidul său – Noua Democraţie – a reuşit să obţină o victorie zdrobitoare în cadrul alegerilor parlamentare din Grecia, unde a obţinut 41% din voturi, de două ori mai mult decât Syriza, rivalul său istoric de stânga. Înainte de a fi politician, Mitsotakis a lucrat ca şi consultant pentru McKinsey, a studiat la Harvard şi Standford, urmând ca abia în 2003 să se îndrepte către politică, potrivit think tank-ului belgian Bruegel.

    Kyriakos Mitsotakis s-a născut la Atena în martie 1968. A absolvit cu titlul de Salutatorian la Athens College în 1986. Kyriakos a obţinut diploma de licenţă în studii sociale, summa cum laude, la Universitatea Harvard în 1990. În timpul studiilor sale la Harvard a primit premiile Hoopes şi Tocqueville, pentru lucrările sale politice.

    Kyriakos a obţinut, de asemenea, un master în relaţii internaţionale la Universitatea Stanford şi un MBA la Harvard Business School.

    Kyriakos a lucrat la Londra ca analist financiar la Chase Investment Bank şi ca consultant la McKinsey and Company.

    În 1997 s-a întors în Grecia, unde s-a alăturat companiei Alpha Ventures, ca ofiţer superior de investiţii.

    În 1999, Kyriakos s-a alăturat Băncii Naţionale a Greciei în calitate de director executiv al NBG Venture Capital. În ianuarie 2003, a fost nominalizat de Forumul Economic Mondial ca lider global al viitorului.

    În aprilie 2003, Kyriakos a demisionat de la NBG Venture Capital pentru a urma o carieră în politică. A fost ales în parlament din partea Noii Democraţii în 2004, 2007, 2009, 2012 şi 2015.

    Până în iunie 2012, Kyriakos a condus din umbră ministerul de mediu şi schimbări climatice pentru Noua Democraţie. Între 2007 şi 2009 a fost preşedintele Comisiei pentru mediu din Parlamentul elen.

    Din iunie 2013 până în ianuarie 2015, Kyriakos a fost ministru al reformei administrative. Din februarie 2015 până în luna noiembrie a aceluiaşi an, a fost primul reprezentant parlamentar în ordine al Noii Democraţii în Parlament.

    Kyriakos Mitsotakis a fost ales preşedinte al Noii Democraţii οn 10 ianuarie 2016, iar în 2019 devine oficial prim-ministru al Greciei, după victoria pe care o obţine în alegerile parlamentare din 7 iulie.

    În 2022, prim-ministrul elen s-a aflat în centrul unui scandal de spionaj, care a vizat urmărirea rivalilor săi politici şi care s-a soldat cu demisia directorului serviciilor de informaţii din Grecia şi a secretarului general al cabinetului premierului, care este şi nepotul lui Mitsotakis.

    În urma audierilor, directorul EYP a recunoscut că a interceptat mai multe telefoane, însă a invocat ca motiv securitatea naţională, în contexul tensiunilor dintre Grecia şi Turcia din 2020, potrivit Euractiv.

    Campania electorală a lui Mitsotakis a fost marcată de tragedia feroviară din februarie, în care au murit 57 de persoane.

    Premierul a mizat în campania sa din 2022 pe discursul creşterii economice, promiţând o majorare de 6% şi afirmând că el este singurul capabil să realizeze acest obiecitv.