BusinessMagazin

Tag: plecare

  • GENERAŢIA care nu mai ştie româneşte. RUPTURA definitivă dintre bunici şi nepoţii crescuţi peste hotare/ “Mă doare sufletul. În afară de o mânuţă fluturată rapid în faţa ecranului, nu mai primesc altceva”

    Pentru mii de copii plecaţi sau născuţi peste hotare, limba română este o provocare. Mulţi dintre ei au uitat sau nu au învăţat să vorbească limba natală, specialişti spunând că cele mai des întâlnite probleme de acest gen sunt cu copiii migranţilor care au ales ţări în care se vorbeşte limba engleză sau germană.

    Copiii evită să discute cu bunicii pentru că nu se pot înţelege, bunicii se simt frustraţi că cei mici, şi dacă înţeleg limba română, le răspund în limba ţării în care locuiesc. Prăpastia creată între generaţii se adânceşte direct proporţional cu timpul petrecut de cei mici peste hotare.

    În comuna Feldru din judeţul Bistriţa Năsăud, peste 2.000 de localnici au plecat în străinătate la muncă. “Este foarte dureroasă ruperea de familie a celor care sunt plecaţi. De cele mai multe ori se nasc copii în străinătate, iar nepoţii greu se acomodează cu condiţiile din România sau atunci când vin într-o scurtă vacanţă în România. Sunt cazuri când nepoţii chiar au uitat sau nu au învăţat limba română sau, dacă sunt întrebaţi în limba română, o înţeleg, dar răspund în limba ţării unde locuiesc ei. E o durere atât pentru părinţi, cât şi pentru bunici şi, cât am fi noi de patrioţi… Noi am vrea să păstrăm această legătură însă, vrând-nevrând, apar şi probleme care tulbură liniştea care trebuie să domine într-o familie cu mai multe generaţii,” spune primarul comunei Feldru, Grigore Ţiolan.

    Vasile Runcan, un bunic de 68 de ani povesteşte cu tristeţe că nepoţii, născuţi în Irlanda, îl evită pentru că nu reuşesc să se înţeleagă cu el.

    “Am doi nepoţi – o fetiţă şi un băieţel, de cinci ani şi jumătate, respectiv patru ani. Mă doare sufletul de fiecare dată când trebuie să povestesc cu ei, pentru că în afară de un Hello, o mânuţă fluturată rapid în ecranul calculatorului sau al telefonului, nu mai primesc altceva de la ei. Orice aş întreba, EI NU ÎNŢELEG, se plictisesc şi nu vor să stea de vorbă cu bunicii. Au crescut acolo, în Irlanda, fără nici un grup de români în preajmă aşa că este foarte dificil să mă înţeleg cu ei”, spune bunicul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Românii plecaţi în străinătate închiriază, când se întorc în ţară, maşini mai scumpe decât străinii

    „Din datele disponibile până în prezent, numărul rezervărilor de maşini din străinătate venite pentru luna august 2018 a crescut cu peste 30% faţă de august 2017. Din totalul celor care închiriază maşini de la Enterprise România, în jur de 80% sunt străini – fie turişti care ajung în vacanţă în România, fie oameni de afaceri de peste graniţă, 15% sunt români care lucrează în străinătate şi 5% români care locuiesc în ţară”, arată, într-un comunicat, autorii studiului.

    În vârf de sezon, românii care lucrează în străinătate şi se întorc în ţară cu avionul caută să închirieze maşini mult mai scumpe decât străinii care vin să-şi facă vacanţele în România.

    „O treime dintre românii care se întorc vara în ţară întreabă de maşini BMW, Audi, Mercedes, dar doar o parte din ei şi le şi permit, în final. În acest caz, unii se mulţumesc cu automobile din categoria Volkswagen, iar cei care vor să plătească şi mai puţin aleg Loganul. Prin comparaţie, străinii care vin în vacanţe în România nu întreabă aproape niciodată de mărci premium, ci închiriază break-uri de la mărcile medii sau maşini mai mari, cu 8+1 locuri”, a declarat George Tacciu, directorul general al companiei.

    Autorii studiului au remarcat că „nu sunt puţine cazurile de români întorşi de la muncă din străinătate care au închiriat automobile BMW cu 140 euro pe zi, când oferta la clasa compact de tipul Opel Astra, era de 40 de euro pe zi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania a încheiat un acord privind trimiterea migranţilor înapoi în Spania

    Acordul, primul de acest tip, a fost semnat luni de către cele două ţări şi vine în urma unei dispute în Germania privind migranţii, care aproape a destrămat relaţiile din Guvern.

    Începând de duminică, Germania va putea să trimită înapoi migranţii veniţi din Spania, care au solicitat azil în ţară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decebal de la Dunăre. Povestea neştiută a celei mai înalte sculpturi în munte din Europa | FOTO

    Basorelieful are o înălţime de 55 de metri şi este situat pe malul stâncos al Dunării, între localităţile Eşelniţa şi Dubova.

    Lucrările au fost efectuate între 1994 şi 2004 şi nu au fost deloc uşoare. 12 alpinişti, conduşi de Florin Cotarcea, au muncit, zi de zi, timp de 10 ani. La locul în care s-a realizat sculptura se poate ajunge doar cu barca, motiv pentru care nu s-au putut folosi utilajele grele. Alpiniştii îşi cărau în spate uneltele şi se căţărau până la schelă, într-o zonă plină de vipere.

    “Am dat un concurs acolo, cu mai mulţi artişti, practic nici nu am crezut că o să-l câştig. Norocul a fost că toate lucrările au fost analizate de o comisie, iar lucrările au fost trimise fără să se specifice numele, au fost trimise pe numere, cred că acesta a fost norocul meu. Aveam 26 de ani, eram tânăr. Eram sigur ce-o să iasă acolo, nu am avut niciun dubiu că am fi putut greşi. Practic, nu mă aşteptam că lucrurile se vor opri, nefiind gata, dar aşa a fost să fie (…) Statuia este făcută în proporţie de 60%.

    Este departe de a fi gata. E o lucrare care se vede bine de la distanţă, de aproape nu se vede nimic. Nu este gata. Nu asta s-a vrut. Nu acesta este punctul final. Condiţiile de muncă nu au fost uşoare. A fost greu accesul cu materiale. Stânca a avut fisuri, a trebuit să le cimentăm, betonul şi toate materialele le-am urcat pe braţe”, a spus spus Florin Cotarcea, pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful departamentului de securitate de la Facebook va pleca şi nu-l va înlocui nimeni. De ce vrea Facebook să-şi dizolve departamentul de securitate

    Stamos nu a fi înlocuit după ce pleacă, ceea ce înseamnă că nimeni nu va deţine funcţia de director de securitate. Toţi ochii sunt în acest moment pe companie pentru a vedea cum va administra situaţia cu conturile false care ajută la răspândirea ştirilor false pentru a încerca să manipuleze alegerile.
     
    „Nu vom numi un nou director de securitate, din moment ce mai devreme în acest an am inserat ingineri de securitate, analişti, investigatori şi alţi specialişti în echipele noastre de inginerie şi producţie, asfel încât să abordeze ameninţările de securitate cu care ne confruntăm”, a spus într-un email un purtător de cuvânt al Facebook.
     

  • #roMânia Generaţia UITATĂ ACASĂ. Viitorul scris de părinţii care ÎŞI ABANDONEAZĂ copiii: A ales asistentul maternal în locul mamei

    Conform Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în 2017, aproape 95.000 de copii aveau părinţii plecaţi la muncă în străinătate, adică cu 10.000 mai mulţi faţă de anul 2010, când erau 84.084. Dintre aceştia,  peste 17.400 de copii au ambii părinţi plecaţi peste hotare şi 64.701, un singur părinte plecat.

    Doar că la fel ca şi în cazul oamenilor plecaţi, datele oficiale sunt dublate de realitate.

    “Datele obţinute de la Inspectoratele Şcolare Judeţene, indicând un număr de 212.352 de copii cu părinţii plecaţi în străinătate, arată că statisticile având ca sursă Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului surprind doar o parte din dimensiunea reală a fenomenului. Adăugând, la cifrele furnizate de Inspectoratele Şcolare Judeţene, atât copiii de vârstă antepreşcolară şi preşcolară, cât şi copiii neînscrişi la şcoală (ori cei aflaţi în abandon şcolar) estimăm că numărul total al copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate se ridică la aproximativ 250.000 la nivel naţional”, arată datele de la Asociaţia Salvaţi Copiii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • În ce ţări pleacă angajaţii din companii: SUA, Germania şi Canada sunt principalele destinaţii pentru cei care vor să se relocheze

    Studiul a fost realizat pe 366.000 candidaţi şi peste 6.000 angajatori din 197 ţări.

     
    O altă ţară pentru care creşte interesul celor care vor să se relocheze este Germania, preferinţele pentru această ţară crescând o dată cu anunţul despre Brexit.
     
    Totodată, printre motivele alegerii acestei ţări se află faptul că sectorul industrial este puternic dezvoltat, serviciile sociale sunt generoase şi politica de imigrare este corespunzătoare unei ţări care face parte din Uniunea Europeană (UE).
     
    Tot în urma studiului s-a constatat că pe locul trei în topul preferinţelor de relocare este Canada, urmată de Australia şi Marea Britanie, aceasta din urmă coborând însă pe locul 5 după ce în 2014 se afla pe locul 2.
     

  • SE ÎNTÂMPLĂ! A început al doilea exod al românilor din ţară. Lovitura DEVASTATOARE abia începe

    România continuă să fie o ţară a contrastelor, deşi economia şi salariile cresc, iar oferta de jo­buri este mai mare decât cere­rea, jumătate dintre tineri au planuri concrete să plece din ţară, ceea ce va lovi în plin economia peste câţiva ani.

     
    Rezultatele unui sondaj arată că  47% din tinerii români au planuri concrete de a pă­răsi ţara, a spus  prof. univ. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de sociologie şi asis­tenţă socială a Universităţii din Bu­cureşti, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
     
    „Cifra-cheie este 47%, aceasta fiind pon­derea tinerilor din România care au pla­nuri de plecare. Aceştia nu sunt tinerii care vor să plece, ei sunt mai mulţi, ci sunt cei care au planuri de plecare, s-au gândit serios şi ştiu unde vor să meargă. Nu mai este vorba de simplă dorinţă, e vorba de o idee bine struc­turată.“ Mai mult decât atât, această cifră este din 2015, iar datele fragmentate pe care profesorul Sandu le are la dispoziţie sugerează că ponderea tinerilor cu planuri de a părăsi România a crescut.  „În afară de faptul că în România cresc salariile, dacă ne uităm pe ra­poartele Eurostat constatăm că PIB per capita în România, în raport cu media Uniunii Europene, a crescut consistent. Am pornit în 2007 de la 46 – 47% din media UE şi ne aflăm acum la 63%. Realmente, pornim de la o si­tuaţie de contrast: salariile cresc, PIB-ul creşte şi totuşi oamenii pleacă.“ Românii plecaţi în stră­i­nătate au trimis peste 55 mld. euro de la ade­rarea la Uniunea Europeană încoace, aceştia devenind cei mai mari investitori privaţi în România.
     

  • Un mare avertisment: Economia şi salariile cresc, dar jumătate dintre tineri au planuri concrete să plece din ţară

    România continuă să fie o ţară a contrastelor, deşi economia şi salariile cresc, iar oferta de jo­buri este mai mare decât cere­rea, jumătate dintre tineri au planuri concrete să plece din ţară, ceea ce va lovi în plin economia peste câţiva ani.

    Rezultatele unui sondaj arată că  47% din tinerii români au planuri concrete de a pă­răsi ţara, a spus  prof. univ. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de sociologie şi asis­tenţă socială a Universităţii din Bu­cureşti, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    „Cifra-cheie este 47%, aceasta fiind pon­derea tinerilor din România care au pla­nuri de plecare. Aceştia nu sunt tinerii care vor să plece, ei sunt mai mulţi, ci sunt cei care au planuri de plecare, s-au gândit serios şi ştiu unde vor să meargă. Nu mai este vorba de simplă dorinţă, e vorba de o idee bine struc­turată.“ Mai mult decât atât, această cifră este din 2015, iar datele fragmentate pe care profesorul Sandu le are la dispoziţie sugerează că ponderea tinerilor cu planuri de a părăsi România a crescut.  

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât rezistă un angajat la McDonald’s România înainte de a pleca: între 2 ore şi 90 de zile

    „Media de timp în rândul celor care pleacă din com­panie este cuprinsă între două ore şi 90 de zile. În primele trei luni, pleacă foarte mulţi dintre cei care vin să se an­gaje­ze“, a spus Daniel Boaje, CEO al lanţului de res­tau­rante McDonald’s România. El a fost invitat ca speaker în ca­drul conferinţei ZF „Cei mai mari jucători din economie“, care a avut loc săptămâna trecută.
     
    McDonald’s este liderul pieţei locale de restaurante, având 4.500 de salariaţi în 2017, po­tri­vit datelor publicate pe site-ul Mi­nis­terului de Finanţe, şi afaceri de 687 de milioane de lei.
     
    La McDonald’s, salariul de in­tra­re este de 3.250 de lei brut (1.913 lei net), cu 70% peste sala­riul minim pe economie. În Germa­nia, de exem­plu, salariul de intrare în McDonald’s este minimul pe econo­mie, după cum a spus Daniel Boaje.
     
    În contextul crizei de personal, atât McDonald’s, cât şi alte companii din sec­toa­re diferite au decis să plătească sala­riul de intrare peste minimul pe economie.