BusinessMagazin

Tag: planuri

  • Povestea braşoveanului care a creat o afacere de 400 de milioane de lei. „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie”

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    NOUL DECENIU BILKA

    Horaţiu Ţepeş şi-a făcut timp pentru interviu chiar dacă este perioada cea mai aglomerată în industria pe care activează: lunile august şi septembrie sunt vârful de sezon pe cerere, un sezon care începe imediat după perioada sărbătorilor de Paşte, de obicei în luna mai, şi se termină înainte de sărbătorile de iarnă; mai precis, este vorba despre o încetinire a cererii, fiindcă şi în ianuarie şi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. „Ceea ce diferă acum faţă de anii trecuţi sunt optimismul din piaţă şi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, în contextul în care şi nevoia de construcţii în România este foarte mare”, observă Ţepeş. În acest vârf de sezon, creşterile cu care Bilka s-a obişnuit încep deja să se contureze. „Din calcule bazate pe istoric, probabil că vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că păstrăm tradiţia creşterilor anuale de 40% . Chiar dacă am ajuns la cifre foarte mari, ne ajută piaţa – este cerere şi datorită investiţiilor din trecut.”

    Şi totuşi, cât loc de creştere mai este? Antreprenorul descrie câteva dintre reperele la care se uită atunci când vine vorba de evoluţia pieţei. „Sunt mai mulţi indicatori pe care-i urmărim. Spre exemplu, materia noastră primă este oţelul prevopsit, iar piaţa din România era în 2015 de 213.000 de tone; în 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dacă facem o paralelă cu Polonia, care este liderul Europei în consumul de oţel prevopsit, acolo piaţa este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la populaţia Poloniei, unde trăiesc circa 40 de milioane de locuitori, rezultă o piaţă potenţială de 400.000 – 450.000  tone de oţel prevopsit.”

    Piaţa de oţel prevopsit, folosit mai ales în construcţia de hale industriale şi acoperişuri metalice, ar putea ajunge în circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se aşteaptă ca nevoia de acoperişuri metalice în România să crească, context în care sunt conturate şi planurile companiei pentru următorii ani. Iar dacă toate investiţiile făcute de Bilka până acum au fost făcute preponderent pentru sectorul rezidenţial, următorii ani vizează însă sectorul industrial. „Construim un buget acum, un plan pentru investiţia în sectorul industrial, în direcţia vânzării de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include şi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare şi utilaje, o echipă, materiile prime necesare şi, bineînţeles, dezvoltarea în piaţă.”

    În prezent producţia pentru produsele cu destinaţie industrială aduc 10% din veniturile companiei, restul de 90% fiind produsele pentru sectorul rezidenţial. În timp, după maturizarea investiţiilor făcute în 2014-206 pentru dezvoltarea diviziei rezidenţial şi după implementarea planului de investiţii pentru divizia industrial, 40% din producţie va reprezenta sector industrial şi 60% cel rezidenţial. Potrivit lui Horaţiu Ţepeş, maturitatea va veni în 2018 în cazul producţiei pentru rezidenţial şi în 2022, în ceea ce priveşte industrialul.

  • Povestea braşoveanului care a creat o afacere de 400 de milioane de lei. „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie”

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    NOUL DECENIU BILKA

    Horaţiu Ţepeş şi-a făcut timp pentru interviu chiar dacă este perioada cea mai aglomerată în industria pe care activează: lunile august şi septembrie sunt vârful de sezon pe cerere, un sezon care începe imediat după perioada sărbătorilor de Paşte, de obicei în luna mai, şi se termină înainte de sărbătorile de iarnă; mai precis, este vorba despre o încetinire a cererii, fiindcă şi în ianuarie şi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. „Ceea ce diferă acum faţă de anii trecuţi sunt optimismul din piaţă şi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, în contextul în care şi nevoia de construcţii în România este foarte mare”, observă Ţepeş. În acest vârf de sezon, creşterile cu care Bilka s-a obişnuit încep deja să se contureze. „Din calcule bazate pe istoric, probabil că vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că păstrăm tradiţia creşterilor anuale de 40% . Chiar dacă am ajuns la cifre foarte mari, ne ajută piaţa – este cerere şi datorită investiţiilor din trecut.”

    Şi totuşi, cât loc de creştere mai este? Antreprenorul descrie câteva dintre reperele la care se uită atunci când vine vorba de evoluţia pieţei. „Sunt mai mulţi indicatori pe care-i urmărim. Spre exemplu, materia noastră primă este oţelul prevopsit, iar piaţa din România era în 2015 de 213.000 de tone; în 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dacă facem o paralelă cu Polonia, care este liderul Europei în consumul de oţel prevopsit, acolo piaţa este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la populaţia Poloniei, unde trăiesc circa 40 de milioane de locuitori, rezultă o piaţă potenţială de 400.000 – 450.000  tone de oţel prevopsit.”

    Piaţa de oţel prevopsit, folosit mai ales în construcţia de hale industriale şi acoperişuri metalice, ar putea ajunge în circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se aşteaptă ca nevoia de acoperişuri metalice în România să crească, context în care sunt conturate şi planurile companiei pentru următorii ani. Iar dacă toate investiţiile făcute de Bilka până acum au fost făcute preponderent pentru sectorul rezidenţial, următorii ani vizează însă sectorul industrial. „Construim un buget acum, un plan pentru investiţia în sectorul industrial, în direcţia vânzării de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include şi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare şi utilaje, o echipă, materiile prime necesare şi, bineînţeles, dezvoltarea în piaţă.”

    În prezent producţia pentru produsele cu destinaţie industrială aduc 10% din veniturile companiei, restul de 90% fiind produsele pentru sectorul rezidenţial. În timp, după maturizarea investiţiilor făcute în 2014-206 pentru dezvoltarea diviziei rezidenţial şi după implementarea planului de investiţii pentru divizia industrial, 40% din producţie va reprezenta sector industrial şi 60% cel rezidenţial. Potrivit lui Horaţiu Ţepeş, maturitatea va veni în 2018 în cazul producţiei pentru rezidenţial şi în 2022, în ceea ce priveşte industrialul.

  • Facebook lansează o nouă ofensivă. Cele mai noi planuri anunţate de reţeaua de socializare

    În 2016, această modificare bruscă a politicilor Facebook survenea pe fondul unei dezbateri din ce în ce mai aprinse privitoare la responsabilitatea purtată de companiile din domeniul tehnologiei pentru monitorizarea acurateţei conţinutului, din moment ce tot mai mulţi oameni accesau ştirile direct prin intermediul site-urilor ca Facebook.
     
    Compania va continua lupta împotriva „ştirilor false” prin blocarea paginilor ofensatoare – pagini care distribuie în mod repetat informaţii marcate drept false. Această nouă actualizare este concepută pentru a ajuta la reducerea distribuţiei de informaţii false, dar şi ca un demers împotriva paginilor dezinformatoare de a face bani, potrivit Business Insider.
     
    „Scopul nostru este de a construi o comunitate informată corect pe Facebook”, a spus Rob Leathern, directorul Facebook pentru integritatea afacerilor.
     

  • La doar 25 de ani câştigă zeci de mii de euro dintr-un blog de gătit şi oferă un produs unic în România

    În contextul în care antreprenoarea vizează clienţi de pe tot globul, tânăra se aşteaptă la creşteri de minimum 25% în primii 2-3 ani de activitate.

    Cred că structura mea a fost întotdeauna una antreprenorială. N-am fost niciodată angajată, n-am lucrat niciodată cu program fix, deşi mă întreţin singură de la 20 de ani. Gândul de a dezvolta o afacere în online a fost prezent încă de când am început să activez în domeniul marketingului digital, iar prima manifestare a acestuia a fost blogul“, povesteşte Ruxandra Micu despre aptitudinile sale antreprenoriale.

    A studiat arhitectura, însă s-a simţit mai atrasă de web design şi marketing digital, cunoştinţe pe care le-a aprofundat şi care au ajutat-o să-şi transforme blogul dintr-un hobby într-o sursă de venit. Domeniul a fost ales natural, blogul Gourmandelle.com fiind lansat cam în aceeaşi perioadă în care a ales să îşi schimbe stilul de viaţă şi să devină vegetariană, iar aplicaţia Meal Plans a fost următorul pas. Aplicaţia lansată în urmă cu un an generează un plan de masă personalizat pentru nevoile fiecărei persoane, indiferent că este vorba de preferinţe culinare, diete, intoleranţe sau alergii alimentare şi obiective personale.

    Tânăra a început să abordeze proiectul dintr-o perspectivă antreprenorială abia anul trecut, când a lansat aplicaţia de planuri de masă. ”Aproape cinci ani de muncă, informare, acumulare de cunoştinţe, cursuri de specialitate în domeniul nutriţiei sănătoase şi foarte mult self-education. Asta reprezintă investiţia mea iniţială“, povesteşte antreprenoarea în mod poetic. însă în urmă cu câteva luni a acceptat o investiţie ”substanţială“ în blog, deoarece ”îmi dădusem seama că fără să investesc în blog şi fără să îmi formez o echipă care să preia din sarcini şi să îmi permită să mă concetrez pe viziunea de ansamblu, creşterea va fi lentă“. Conform planului de afaceri, investiţia minimă pentru primele şase luni de activitate este de aproximativ 15.000 de euro, apoi afacerea fiind capabilă să se susţină singură.

    ”Atunci când am creat aplicaţia de planuri de masă am gândit global, deoarece nu am vrut să mă limitez la o anumită ţară, aşadar am mizat pe limba engleză“, povesteşte tânăra antreprenoare. Publicul ţintă este format din persoane care doresc să adopte o dietă nouă, să îşi schimbe stilul de viaţă, însă nu ştiu de unde să înceapă, persoane cu alergii şi intoleranţe alimentare sau diete speciale, cărora le este greu să găsească reţete potrivite pentru ei, precum şi cei care au un program încărcat şi nu vor să piardă timp căutând reţete sau făcând liste de cumpărături, ci vor să aibă toate mesele deja planificate.

    În termeni de profil social, e vorba despre un public urban, cu vârsta medie de peste 30 de ani, cu venituri peste medie şi consumator de online. ”Un public informat, care călătoreşte mult şi este deschis la a experimenta preparate culinare noi, dincolo de mâncarea tradiţională“, adaugă fondatoarea. Aplicaţia poate fi accesată, în prezent, de pe blog şi costă 10 dolari pentru un plan de o lună, 25 de dolari pentru un plan de trei luni sau 75 de dolari pentru un plan de un an. Până în prezent s-au vândut aproximativ 200 de planuri de masă.

    Printre obiectivele pe termen scurt antreprenoarea îşi propune să lanseze formatul de membru pentru blog, contra unei taxe lunare, pentru care să ofere video-uri, interviuri cu specialişti, eBook, ghiduri, tutoriale, vouchere etc. Plănuieşte să organizeze şi cursuri de gătit în Bucureşti, axate pe transformarea preparatelor clasice cu carne în mese vegetariene, acest lucru fiind specialitatea sa. ”Pe de o parte, simt nevoia să împărtăşesc aceste trucuri cu cât mai multe persoane, dar, desigur, acest aspect va ajuta semnificativ în popularizarea aplicaţiei Meal Plans“, precizează Ruxandra Micu. îşi propune şi ca începând cu anul viitor să lanseze şi varianta de aplicaţie iOS/Android.

    Conform unui ”scenariu pesimist-realist“, pentru 2017 antreprenoarea estimează o cifră de afaceri de peste 50.000 de euro şi un profit de 10.000 de euro. încasările ar urma să ajungă anul viitor la 70.000 de euro, însă dacă obiectivele de trafic vor fi atinse, ”chiar şi cu o rată de conversie foarte mică“, cifra de afaceri din 2018 poate fi şi dublă faţă de anul acesta.
    Tânăra antreprenoare mizează şi pe dezvoltarea afacerii pe nişa educaţiei alimentare pentru copii în online, utilizând joaca: cărţi de colorat, reţete simple, materiale video. Astfel, îşi doreşte să creeze unelte pentru părinţi, şcoli şi grădiniţe, prin care copiii pot fi învăţaţi ce înseamnă un stil de viaţă sănătos. Pe termen mediu – 4-5 ani – îşi propune să atragă profesionişti din domeniul medical şi ai nutriţiei.

    ”Piaţa din România, în ceea ce priveşte planurile de masă şi cursurile online de nutriţie, este nulă, e la început, dar accesul nostru e global, adresându-ne ţărilor în care oamenii sunt obişnuiţi să cumpere produse şi servicii digitale“, povesteşte antreprenoarea despre segmentul în care activează. Pe de altă parte, nişa de wellness şi wellbeing este în continuă creştere, precum şi interesul sporit acordat dietelor speciale – pentru vegetarieni, vegani, fără gluten etc. ”Românii mănâncă în general mult şi de o calitate îndoielnică, însă lucrurile au început să se schimbe, iar asta se simte din ce în ce mai mult“, consideră Ruxandra Micu.

    Dacă, atunci când a pornit blogul, a fi vegetarian era un lucru neobişnuit, acum ideea a intrat în registrul normalităţii, afirmă antreprenoarea. ”Interesul crescut pentru o alimentaţie sănătoasă a început să se simtă şi la noi, numărul de persoane care adoptă o dietă vegetariană este în continuă creştere. Evoluţia se întâmplă, însă, cu paşi mici. Viitorul este vegetarian“, crede tânăra.

    Comerţul online din România a înregistrat în 2016 cea mai mare creştere din Europa, de 38%, mai mult decât dublu faţă de media europeană, de 15%, anunţă Asociaţia Română a Magazinelor Online din România (ARMO), citând rezultatele raportului european privind comerţul electronic publicat de organizaţia Ecommerce Europe. De asemenea, ARMO se aşteaptă ca piaţa comerţului online din România să depăşească anul acesta 2,5 miliarde de euro şi are potenţialul de a-şi dubla valoarea până în 2020, cu condiţia creşterii investiţiilor şi a susţinerii autorităţilor pentru dezvoltarea aptitudinilor digitale în rândul populaţiei, coroborată cu cea a infrastructurii digitale.

    Deşi se află la primii paşi pe calea antreprenoriatului, Ruxandra Micu a înţeles o lecţie importantă, spune ea, care a ajutat-o să se concentreze pe creşterea afacerii. ”Să nu te pierzi în sarcini mărunte! Aceasta este greşeala pe care o fac cei mai mulţi antreprenori: se pierd în sarcini neînsemnate, scăpând din vizor obiectivele mari.“
     

  • Opinie Radu Turcescu, Public Relations Strategist: Prevenim situaţii de criză de imagine?

    Câţiva români au rămas „blocaţi” în Portugalia după ce compania aeriană a anulat zborurile, fără nicio explicaţie. Aceştia plecaseră prin intermediul uneia dintre cele mai cunoscute agenţii de turism din România. În mod firesc, autorităţile au intervenit, oferind declaraţii şi suport turiştilor români. În timp ce scriu aceste cuvinte, încerc să îmi imaginez situaţia acestor oameni: nu ştiu ce se întâmplă, de ce se întâmplă şi, mai ales, când se vor rezolva lucrurile. Peste toate acestea putem adăuga şi emoţiile prin care trec familiile turiştilor. Copii, părinţi, bunici..neştiind din ce motive cei dragi nu pot ajunge acasă, neştiind în ce moment lucrurile se vor rezolva. Nu pot decât să îmi imaginez clipele prin care trec aceşti oameni.

    Forţată de situaţie, agenţia a fost nevoită să ia o poziţie. Până la urmă, vacanţa a fost organizată de ei. Din ce am citit, din puţinele informaţii şi informări pe care le-am găsit, reprezentanţi ai agenţiei au declarat că se vor găsi soluţii astfel încât românii să ajungă acasă în cel mai scurt timp. Cu siguranţă, lucrurile se vor rezolva mai devreme sau mai târziu. Întrebarea care apare este : în ce măsură imaginea şi relaţia agenţiei cu potenţialii clienţi vor avea de suferit ?

    Este important de subliniat faptul că, în aceste domenii de interes public, situaţii similare pot apărea indiferent de tipul de activitate. Mâ întreb câte companii din România au, în sertar, planuri de prevenţie. Mă întreb câte companii din România au, în sertar, planuri prin care să reacţioneze rapid în astfel de situaţii. Şi, mă întreb, câte companii din România pun accent pe conceptul de management al crizei de imagine. Pentru că o astfel de situaţie, chiar dacă are loc independent de acţiunile companiei, îi poate afecata imaginea, credibilitatea şi relaţia cu potenţialii clienţi.

    Şi să nu uităm de puterea emoţiilor. Ele vor câştiga, aproape întotdeauna, în faţa raţiunii. Oamenii vor analiza situaţia strict în funcţie de experienţa personală, strict în funcţie de ce au simţit în acele momente. Fix în funcţie de emoţiile trăite atunci. Există 2 tipuri de emoţii negative care generează : anxietatea şi furia. De cele mai multe ori, astfel de situaţii generează furie. Şi, cu furia „în buzunar”, oamenii vor vorbi, vor împărtăşi, vor explica…în termeni negativi. Pentru ei, motivele raţionale, vor conta mult mai puţiin. Sau chiar deloc. Ei ştiu un lucru şi bun : au trăit o experienţă nefericită.

    Aşa că vor vorbi despre ea. Vor vorbi cu familia, cu prietenii, cu jurnaliştii sau colegii. Şi vor exagera, deoarece este omeneşte. Şi vor dori să împărtăşească unui număr mare de oameni. Şi pe măsură ce vor povesti mai mult, vor exagera mai mult. Vor adăuga şi alte detalii, în principiu negative, guvernate de furie. Oamenii care îi vor asculta vor fi şocaţi. Se vor regăsi în povestea lor. Vor căuta vinovaţi: agenţia, compania aeriană, ţara respectivă, ţara noastră, ministrul, primul ministru şi lista poate continua.  Şi iată cum, o situaţie ce are loc independent de voia noastră, poate distruge complet credibilitatea, imaginea, relaţia.

    Cum ar trebui să procedeze companiile ? Nimic mai simplu:

    1. Să deţină planuri de prevenţie.

    2. Să deţină planuri de reacţie.

    3. Să apeleze la un expert care să îi ajute să gestioneze situaţii de criză de imagine.

    …şi să plece de la o idee simplă: orice, absolut orice poate fi interpretat. Şi de cele mai multe

    ori, negativ.

    Autor: Radu Turcescu, Public Relations Strategist

     

  • Astăzi la Smart Business: în ce vrea să mai investească Horaţiu Ţepeş, fondatorul Bilka

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren pe care se află Bilka, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birourile întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, au devenit neîncăpătoare pentru nevoile de dezvoltare a companiei.

    Planurile antreprenorului sunt bine conturate pentru următorul deceniu: care sunt acestea veţi putea urmări într-o nouă ediţie a Smart Business, astăzi la ora 15.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

  • Marea Britanie vrea să menţină şi după Brexit călătoriile fără vize din UE

    Propunerile oficiului de Interne de la Londra ar însemna că vizitatorii din ţările Uniunii Europene ar avea nevoie doar de permisiunea de a lucra, de a studia sau de a se stabili în Marea Britanie. În prezent, cetăţenii UE beneficiază de astfel de libertăţi, fără restricţii.

    Potrivit analiştilor, una dintre marile provocări ale acestei măsuri ar fi modul în care sistemul urmăreşte dacă vizita unui cetăţean UE se transformă într-o şedere pe termen lung care ar necesita o viză.

    Guvernul britanic susţine că verificările actuale privind imigraţia au fost gestionate prin accesul la locuri de muncă şi la servicii sociale, nu doar prin capacitatea de a controla intrarea pe la o frontieră.

    Miercuri, Marea Britanie a anunţat că vrea să evite reintroducerea controalelor la frontiera dintre regiunea britanică Irlanda de Nord cu Republica Irlanda, stat membru al Uniunii Europene, după Brexit.

  • Drumul de la amator la antreprenor

    “Mi-am dorit dintotdeauna să fiu antreprenoare, să transform o pasiune în afacere“, spune Cristina Dărvăreanu, care în urmă cu doi ani a cumpărat un laborator de deserturi de la o prietenă. Explică domeniul ales prin argumentul că este ”o mare iubitoare de dulciuri de calitate“. Într-o perioadă în care afacerea pe care a ajuns să o cumpere se adresa mai cu seamă segmentului HoReCa, iar piaţa era inundată cu produse congelate, antreprenoarea a decis, împreună cu soţul său, să schimbe atât strategia de funcţionare, cât şi segmentul publicului ţintă. ”Sunt adepta principiului: Orice ai face, fă-o ca şi cum ar fi pentru tine! Ca urmare, iată că Palmiye a crescut constant bazându-se pe trei idei cheie: fără conservanţi, fără aditivi şi fără coloranţi“, declară proprietara afacerii Palmiye, care înseamnă ”palmier“. Tot ea dă detalii despre activitatea firmei şi până la momentul în care a preluat-o.

    Laboratorul a fost lansat în 2011 şi, timp de trei ani, produsele erau livrate firmelor din segmentul HoReCa, dar şi la comandă. ”Odată cu preluarea firmei, am înţeles că din cauza crizei multe companii din HoReCa nu supravieţuiesc. Un an mai târziu, am schimbat macazul şi am decis să ne adresăm direct clientului final“, spune antreprenoarea. Iar în 2016 a inaugurat punctul de vânzare Palmiye, pe o suprafaţă de circa 30 mp, în centrul comercial Promenada Mall. Despre acel moment spune că ”a fost, să spunem, un punct culminant, riscant fiindcă ne-am propus din start să oferim produse high quality şi la bucată. Mai exact, poţi comanda într-o pauză de masă sau la o cafea doar o felie de tort cu arome diverse, în loc de un tort întreg“, explică ea. Investiţia iniţială a fost de 50.000 euro, însă pe parcursul ultimilor doi ani a cumpărat echipamente profesionale cu o valoare de peste 50.000 de euro. Astfel, până în acest moment, a fost depăşit pragul de 100.000 de euro, sursele de finanţare fiind proprii. ”Ca o paranteză, cred că astfel de afaceri, bazate pe gust, sunt printre cele mai dificile, fiindcă trebuie să mulţumeşti cât mai mulţi clienţi. Şi după cum bine ştim, gusturile diferă şi… nu se discută“, adaugă Cristina Dărvăreanu.

    Gama de produse a Palmiye cuprinde peste 50 de sortimente – dulci, mai puţin dulci şi dietetice; principalele categorii sunt torturile, urmate de produsele pentru candy bar, cum ar fi praline, fursecuri, macarons sau eclere. ”Cu toate că la prima vedere aţi crede că online-ul este cap de afiş, în acest domeniu, în continuare, offline-ul domină“, spune Dărvăreanu, aproximând proporţia de 80% offline şi 20% online. Cofetăria din Promenada are o valoare a bonului mediu de 36 lei, iar pentru comenzile de torturi şi candy bar pentru diferite evenimente valoarea bonului mediu se plasează la 650 lei. Cu un laborator şi un punct de vânzare, cifra de afaceri a Palmiye pentru anul trecut a depăşit pragul de 120.000 de euro, majoritatea comenzilor fiind pentru torturi aniversare şi de nuntă. Printre planurile de investiţii din 2017, se află deschiderea unui al doilea punct de vânzare Palmiye, în Centrul Vechi din Bucureşti, cu o investiţie de 200.000 de euro, bani utilizaţi în amenajarea spaţiului cu materiale, aparatură şi resurse umane. ”Conceptul are ca punct central cuvântul Palmiye, copac originar din Egipt şi considerat un pom sfânt, divin, dar şi simbol al păcii sau chiar al călătoriilor către ţări tropicale“, precizează antreprenoarea. În condiţiile investiţiei în noul spaţiu, ea se aşteaptă la cel puţin o dublare a cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi pentru 2018. Pentru moment, planurile de dezvoltare a afacerii se concentrează doar pe Bucureşti, urmând ca din 2019 să ia în consierare şi alte oraşe, ”cu amendamentul că acest business nu se conduce de la distanţă şi trebuie să fim prezenţi cât mai des în toate punctele“, susţine antreprenoarea.

  • Planurile Medsana pentru piaţa locală

    De multe ori auzim: «E 100 de lei consultaţia, foarte mulţi bani»; dar aceiaşi bani daţi la restaurant nu sunt la fel de mulţi. Hotelurile, restaurantele sunt la fel de scumpe ca în Europa, motorina e la fel, dar când e vorba de servicii medicale, toţi spun că e foarte scump“, spune Vassilis Chaniotis despre percepţia consumatorului român. Pe de altă parte, admite că finanţarea nu trebuie să vină doar din ”buzunarul oamenilor“ şi speră ca modelul asigurărilor medicale private să se dezvolte şi la noi ca în ţările vestice. ”Dacă spui oricui din occident de lipsa firmelor de asigurare medicală privată din România, va spune că nu avem clienţi“, adaugă el.

    Însă pe lângă dezvoltarea firmelor private de asigurări de sănătate, care încep să răsară şi pe piaţa locală, o altă soluţie viabilă din punctul de vedere al şefului Medsana este reprezentată de pachetul hibrid dintre abonament şi asigurare, ”o chestiune foarte bună, până când va prelua totul firma de asigurare“. Conform spuselor sale, tot mai multe companii mari migrează de la abonamente la asigurări, acesta fiind un pas spre modelul occidental, spre care ar trebui să tindem. |n acest sens, Medsana ”s-a reprofilat“, pentru că nu mai vedea rostul costului financiar al abonamentelor. Mai exact, ”dacă noi continuăm să oferim abonamente premium, pentru toate serviciile şi toţi medicii, am fi avut preţuri de dumping, după cum le spun eu“, precizează Chaniotis.

    Aşadar, spune că preferă să se concentreze pe persoane fizice. Dacă în urmă cu doi ani 40% dintre abonamentele Medsana erau pentru firme şi 60% pentru persoane fizice, în prezent 75% sunt retail şi 25% corporate. ”Anul acesta, 5% (din încasări – n.r.) se datorează firmelor de asigurări. Este un an dinamic, iar tendinţa aceasta creşte constant“, adaugă şeful Medsana. |nsă până când vom ajunge la un nivel în care asigurările de sănătate să fie comparabil cu pieţele vestice, finanţarea reprezintă cel mai mare impediment al pieţei locale de servicii medicale private, consideră CEO-ul companiei.

    Pe de altă parte, România a făcut paşi destul de rapizi în ceea ce ţine de evoluţia acestui domeniu, spune Chaniotis, care se află în România, la conducerea Medsana, de mai bine de două decenii. ”|n ‘95, când am ajuns eu aici, nu exista noţiunea de servicii medicale private, însă am evoluat foare rapid.“ Reţeaua privată de centre medicale Medsana, deţinută de grupul grec Athens Medical Center (AMC), se află de peste 20 de ani pe piaţa locală şi deţine patru clinici – trei în Bucureşti şi una în Ploieşti – unde lucrează circa 250 de medici colaboratori.

    Centrul medical Medsana Cotroceni a fost prima clinică deschisă de grupul grec în România, iar cea mai recentă investiţie importantă, de 600.000 de euro, este clinica de fertilizare in vitro, deschisă anul trecut în septembrie. |n 2017, planurile Medsana includ deschiderea celui de-al cincilea centru în Bucureşti, în urma unei investiţii de 2 milioane de euro, dintre care 1,7 milioane de euro sunt necesari pentru aparatură. Tot în 2017, Medsana va demara construcţia unui spital în zona de nord a Capitalei, în care va investi 15 milioane de euro; conform planurile, acesta ar urma să fie finalizat în doi ani şi jumătate, spune reprezentantul companiei. ”Acest spital, construit de la zero, nu va fi unul generalist, ci o să ne axăm pe ceea ce ştiu specialiştii noştri mai bine: chirurgia robotică“, explică Chaniotis.

    Medsana a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de aproape 4,6 milioane de euro, iar pentru anul acesta previziunile se referă la o creştere de până la 5,2 milioane de euro. După 20 de ani pe piaţa locală, managerul consideră că brandul reţelei pe care o conduce este apreciat de clienţi pentru calitate, chiar dacă, din punct de vedere financiar, ”nu ne comparăm cu concurenţii noştri, care au vrut să colaboreze cu fonduri de investiţii şi, într-un fel, au pierdut controlul“, crede el. |n opinia sa, afacerea ar urma să se dezvolte şi mai mult în viitorul apropiat, în contextul în care grupul grec din care face parte reţeaua a început să fie pe plus şi se poate concentra în următoarea perioadă pe România.

    Pe termen lung, Chaniotis speră ca Medsana să crească, dar direct proporţional cu serviciile oferite. ”Chiar dacă îmi dă cineva acum 100 de milioane să fac 10 centre, nu aş putea să le fac pur şi simplu. Centrul medical nu înseamnă doar pereţii, ci e vorba de medicii pe care îi ai. Din păcate, în România există o deficienţă de medici care oferă încredere totală pacientului“, explică acesta. Aşadar, spune că dezvoltarea Medsana se va realiza direct proporţional cu identificarea şi atragerea resurselor umane adecvate.

    ”România a a depăşit Grecia în foarte multe domenii, precum IT, automatizare. Sper să nu plece din ţară populaţia tânără, mulţi dintre ei fiind foarte buni ca angajaţi sau ca antreprenori“, spune managerul de la Medsana, referindu-se la evoluţia ţării noastre în ultimii ani. Chaniotis crede că şi la capitolul serviciilor medicale, România va atinge rapid nivelul medical al Europei de Vest, unde 50% din serviciile medicale sunt adjudecate de mediul privat. ”Acesta este viitorul. Nici populaţia nu mai are răbdare cu statul. La nivel de ambulatoriu, cred că segmentul de stat s-a epuizat, nimeni cu putere financiară nu mai accesează acele servicii“, spune acesta. Comparând situaţia cu cea din ţara sa natală, managerul de la Medsana recunoaşte că una dintre marile probleme ale României este puterea de cumpărare, faptul că un segment important din populaţie nu îşi permite să meargă acceseze servicii medicale în privat. ”|n Grecia, chiar şi cu criza asta, toţi au ceva în spate de anii trecuţi, iar pentru sănătate găsesc bani. |n România nu e chiar aşa“, admite Chaniotis.

    Piaţa serviciilor medicale private aproape s-a triplat în opt ani şi a ajuns la 6,5 miliarde de lei  în 2015, o evoluţie pe care puţine industrii din România au avut-o într-o perioadă marcată de criză economică. Cele mai mari 20 de companii din domeniu au avut afaceri de 2,1 miliarde lei în 2015, adică deţineau o treime din piaţă, conform Ziarului Financiar. MedLife, liderul pieţei, a raportat o cifră de afaceri preliminară consolidată de circa 112 milioane de euro pentru anul trecut, însă toţi jucătorii din top cinci au înregistrat plusuri în ultimii doi ani. Regina Maria se plasează pe cel de-al doilea loc în topul jucătorilor din piaţa de servicii medicale private, cu o cifră de afaceri de 91 milioane de euro în 2016, iar topul este completat de Medicover, pe locul al treilea, în top 10 jucători intrând şi Sanador, Gral sau Polisano.

    Pe de altă parte, în contextul actualei creşteri economice, directorul general al Medsana se aşteaptă ca în piaţa serviciilor medicale private să continue procesul de consolidare. ”Totul ţine de puterea de cumpărare, care creşte. Dacă nu mai vine o criză din nou, eu sunt optimist“, conchide Chaniotis.

  • Reţeta nemţească în construcţii

    A cincea generaţie Hornbach se află acum implicată în afacerea care poartă numele familiei. În acest  moment,  grupul, înfiinţat în 1877, operează 156 de magazine mixte de materiale de construcţii şi grădinărit, în nouă ţări din Europa (Germania, Austria, Olanda, Cehia, Luxemburg, Elveţia, Suedia, Slovacia şi România). Investiţiile companiei în România totalizează aproximativ 145 de milioane de euro; suma a fost direcţionată către achiziţia de terenuri, construirea şi dotarea celor şase magazine pe care Hornbach le operează local: trei în Bucureşti (Berceni, Militari şi Baloteşti), câte unul la Braşov, Timişoara şi Sibiu, cât şi în construirea sediului central. De menţionat este faptul că Hornbach deţine în România cele mai mari magazine de materiale de construcţii ca suprafaţă, în condiţiile în care competitorii au suprafeţe sub 20.000 de metri pătraţi per unitate. Magazinele Hornbach au o suprafaţă de 23.000 de metri pătraţi fiecare, cu excepţia celui din Sibiu, care se întinde pe 12.000 de metri pătraţi.

    În cei 10 ani pe piaţa locală, Hornbach a ajuns la peste 730 de angajaţi, atât în magazinele pe care le deţine, cât şi în sediul central. În plus, investiţiile companiei în şcolarizările personalului nou angajat sau ale celui deja existent în companie au depăşit 3 milioane de euro. Potrivit afirmaţiilor lui Mugurel-Horia Rusu, directorul general al Hornbach România, compania are o rată de fluctuaţie a personalului de sub 4%; peste 59% dintre angajaţi se află în firmă de mai mult de trei ani şi jumătate.

    ”Am venit în România într-o perioadă în care toată lumea se grăbea să ajungă aici“, spune Albrecht Hornbach, preşedintele consiliului de administraţie al companiei. ”A venit apoi criza financiară şi a trebuit să fim extrem de atenţi cu spaţiile pe care le alegem pentru magazine. Criza nu ne-a lovit atât de rău, aşa că am putut continua dezvoltarea aici într-un ritm ceva mai scăzut.“ Faţă de aşteptările sale iniţiale, evoluţia nu a fost superioară, pentru că atunci când a venit în România acele aşteptări erau foarte ridicate. Dar, completează Albrecht Hornbach, ”în ultimii doi ani am văzut semne pozitive în ceea ce priveşte economia României, mai ales faptul că puterea de cumpărare a oamenilor creşte. România este una dintre cele mai performante pieţe pentru afacerea noastră din punctul de vedere al creşterii vânzărilor. Putem astfel continua planurile de expansiune pe care le-am avut iniţial; acum suntem prezenţi doar în patru oraşe mari, avantajul este însă că mai există multe locuri unde putem merge.“

    Şeful Hornbach spune că nu are în prezent planuri să investească în alte state din regiune, pentru că important e să continue dezvoltarea pe pieţele pe care compania e deja prezentă, aşa cum ar fi Elveţia, Olanda sau România. ”Suntem o companie care creşte, iar asta aduce multe avantaje“, spune Albrecht Hornbach. ”Ne interesează expansiunea şi deschiderea unor noi magazine, dar nu cu aceeaşi forţă cu care am făcut-o în trecut. Era mult mai simplu să construieşti noi magazine, dar trebuie să fim foarte atenţi cu selectarea acestora, pentru că preţul la imobiliare a crescut, costurile de construcţie de asemenea, competiţia e mult mai puternică, iar toţi aceşti parametri trebuie luaţi în calcul. Astfel, probabilitatea de a găsi noi spaţii potrivite pentru un magazin este mult mai mică decât în trecut. Recordul a fost deschiderea a douăsprezece noi magazine într-un an, iar acum deschidem între două şi şase noi magazine anual.“

    În ceea ce priveşte instabilitatea politică din Europa, executivul german spune că afacerea pe care o conduce a fost în mare măsură ferită; cu toate acestea, el crede că situaţia este una incertă. ”Ceea ce vedem acum e doar o parte din ce se va întâmpla; spre exemplu, Brexitul va veni, dar nu ştim exact în ce condiţii va avea loc. În Franţa alegerile au avut un deznodământ fericit, dar situaţia ar fi putut fi cu totul alta. Sper că Europa se va dezvolta într-un mod sănătos, pozitiv. Nu doar pentru binele mediului de business, ci şi pentru binele oamenilor.“ Din punctul de vedere al investiţiilor, Albert Hornbach spune că se va concentra în primul rând pe achiziţia de terenuri pentru noi magazine. ”O parte consistentă a investiţiilor va fi dedicată renovării magazinelor, pentru că e nevoie ca acestea să fie modernizate.“

    Unul dintre cele mai importante proiecte ale concernului este acela de a deveni un retailer digitalizat, explică Albert Hornbach. ”Clientul trebuie să ştie, în orice moment al procesului de achiziţie, care e cea mai bună variantă pe care o are la dispoziţie: digital, online, offline. Sunt deja mai multe combinaţii disponibile clienţilor: ei pot spre exemplu să meargă la magazin, să discute cu specialiştii de acolo şi apoi să comande materialele la magazin sau acasă. Alţi clienţi dau comenzile de acasă şi vor să plătească fizic în magazin; sună ciudat, dar chiar aşa se întâmplă.“