BusinessMagazin

Tag: organizatii

  • Doar 5% din companiile mari sunt pregătite să satisfacă cerinţele IT ale noului mediu digital de afaceri

    Cât timp transformarea infrastructurii IT existente este o necesitate clară pentru companii, transformarea digitală devine forţa motrice care face ca Transformarea IT să devină o prioritate de top. Totuşi, studiul ESG 2017 IT Transformation Maturity Curve arată că 95% dintre respondenţi declară că organizaţiile lor riscă să rămână în urma unui grup restrâns de competitori din industrie care îşi transformă deja infrastructurile IT, procesele şi metodele de livrare ca să accelereze atingerea obiectivelor de transformare a afacerii într-una digitală.

    Multe organizaţii continuă să măsoare ciclurile aplicaţiilor în luni, dacă nu chiar ani de zile; au infrastructuri de tip siloz şi continuă să se lupte cu arhitecturi rigide moştenite – toate acestea fiind bariere în calea adoptării unei transformări digitale de succes.

    „Aceste rezultate reflectă felul în care majoritatea clienţilor noştri ne spune că are nevoie să-şi optimizeze infrastructurile existente ca să profite de oportunităţile erei digitale”, a declarat David Goulden, Preşedinte Dell EMC. „Totuşi studiul arată că majoritatea respondenţilor rămâne în urma unui grup mic şi elitist de competitori care au spart codul Transformării IT şi care acum concurează cu şi mai mult elan datorită acestui fapt. Pe măsură ce organizaţiile avansează cu investiţiile în Transformarea IT, acestea vor putea depăşi conflictul dintre infrastructura IT existentă şi iniţiativele digitale de afaceri pentru a-şi atinge obiectivele, pentru a accelera timpul de lansare al produselor pe piaţă şi pentru a-şi creşte competitivitatea.”

    Pe baza răspunsurilor globale la studiu, cele 1000 de organizaţii participante au fost segmentate în următoarele etape de maturitate a Transformării IT:
    • Etapa 1 – Tradiţională (12%): organizaţia nu îndeplineşte multe – dacă nu toate – din dimensiunile Transformării IT cuprinse în studiul ESG
    • Etapa 2 – Emergenţă (42%): organizaţia demonstrează progrese în termeni de Transformare IT, dar dispune de instalări minime ale tehnologiilor moderne de centre de date
    • Etapa 3 – Evoluţie (41%): organizaţia demonstrează dedicare faţă de Transformarea IT şi dispune de instalări moderate de tehnologii moderne de centre de date şi de metode de livrare IT
    • Etapa 4 – Transformare (5%): organizaţia este avansată în termeni de iniţiative de Transformare IT

    Majoritatea respondenţilor (71%) sunt de acord că transformarea IT este esenţială pentru competitivitatea în afaceri. Dintre companiile “Transformate”, 85% cred că organizaţia lor se află într-o poziţie “foarte bună” sau “bună” pentru a concura şi reuşi pe piaţa pe care activează în următorii câţiva ani, faţă de 43% din companiile mai puţin mature.

    Companiile “Transformate” raportează cele mai mari progrese în optimizarea resurselor IT în scopul accelerării inovării produselor şi a timpilor de lansare a produselor pe piaţă; automatizarea proceselor şi sarcinilor manuale; şi folosirea IT-ului mai mult ca pe un centru de profit decât ca pe unul de cost. Aceste companii:
    • (96%) Şi-au depăşit ţintele de venituri anul trecut, de două ori mai mult decât firmele mai puţin mature
    • Sunt de opt ori mai înclinate să raporteze o relaţie de bună cooperare între departamentul IT şi celelalte departamente de afaceri decât organizaţiile mai puţin mature
    • Au înregistrat “progrese excelente” în folosirea IT-ului mai mult ca pe un centru de profit decât ca pe un centru de cost (sunt de şapte ori mai înclinate să declare asta decât firmele mai puţin mature)
    • Sunt de şapte ori mai înclinate să considere IT-ul ca pe un diferenţiator de competitivitate decât firmele mai puţin mature
    • Optimizează resursele IT ca să accelereze inovarea produselor şi timpii de lansare produse pe piaţă (sunt de şase ori mai înclinate să declare asta decât firmele mai puţin mature)

    Conform ESG, adopţia de tehnologii moderne in centrele de date, cum ar fi sistemele scale-out de stocare a datelor şi infrastructura convergentă/hiper-convergentă, poate îmbunătăţi agilitatea şi rapiditatea de răspuns a provizionării, livrării de proiecte IT şi dezvoltării de aplicaţii. Studiul a descoperit că:
    • 54% dintre respondenţi folosesc infrastructură convergentă sau hiper-convergentă ca să sprijine dezvoltarea de aplicaţii
    • 58% dintre respondenţi au adoptat sisteme scale-out de stocare a datelor într-o anumită măsură
    • Aproximativ 50% dintre respondenţi sunt dedicaţi tehnologiilor software defined ca strategie pe termen lung şi au început să implementeze, evalueze sau planifice astfel de tehnologii

    Conform ESG, adopţia de procese IT moderne, cum ar fi capabilităţile de provizionare self-service, operarea IT-ului similar cu un public cloud sau folosirea metodologiilor DevOps, poate reprezenta un atribut al unei companii transformate cu succes. Studiul a descoperit că:
    • 26% dintre respondenţi dispun de capabilităţi self-service “extinse” sau “bine stabilite”
    • 65% dintre respondenţi au înregistrat progrese “excelente” sau “acceptabile” în direcţia oferirii utilizatorilor finali de aceleaşi abilităţi de provizionare a resurselor IT cu cele pe care aceşti utilizatori le pot obţine de la un furnizor de public cloud
    • 43% dintre respondenţi susţin că au adoptat în manieră “extinsă” sau “bună” principii şi bune practici formale de tip DevOps

    Transformarea IT este adesea corelată cu o relaţie mai eficientă şi mai cooperantă dintre departamentul IT şi celelalte departamente, iar afirmaţia a fost validată de studiu. Acesta a descoperit că:
    • 36% din departamentele IT şi rezultatele acestora sunt evaluate de către directorii executivi sau de consiliile directoriale lunar, iar 38% sunt evaluate trimestrial
    • În cazul a 39% dintre respondenţi, CIO-ul raportează direct CEO-ului
    • 61% din consiliile directoriale ale organizaţiilor mai puţin mature consideră IT-ul ca pe un “furnizor stabil de servicii, dar în esenţă ca pe un centru de cost”.

  • Sindicatele din administraţie cer discuţii cu Guvernul pe legea salarizării şi ameninţă cu proteste

    “Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) – reprezentativă pentru sectorul ,«Administraţie Publică. Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale» prin Sentinţa Civilă nr. 245/S din 15.12.2016 a Tribunalului Braşov – în urma analizei Proiectului legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ( termenul ,,UNITARĂ” a dispărut din denumire), îşi exprimă pe această cale revolta faţă de încercarea clasei politice de a feudaliza administraţia publică locală din România, prin crearea unei categorii de vasali ai aleşilor locali, care din momentul intrării în vigoare a Proiectului de lege în forma actuală vor putea stabili după bunul plac salarizarea angajaţilor din primării şi consilii judeţene de pe întreg teritoriul ţării, fără avizul organizaţiilor sindicale, având un prag minim (salariul minim pe economie) şi un prag maxim (salariul viceprimarului). Nu este greu de anticipat care categorie de salariaţi va beneficia de salarizare maximă şi care va fi pe cea minimă”, se arată într-un comunicat de presă al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, remis miercuri MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Recomandările specialiştilor Kaspersky pentru strategiile de securitate ale companiillor

    1. Fiţi atenţi la atacurile cu ţintă precisă

    Este foarte posibil ca atacurile cu ţintă prestabilită asupra organizaţiilor financiare să fie realizate prin intermediul unor terţi sau contractori. Adesea, aceste companii au o protecţie mai slabă sau nicio protecţie şi pot fi folosite ca o poartă de acces pentru malware sau tentative de phishing.

    2. Nu subestimaţi ameninţările mai puţin sofisticate

    Infractorii pot lovi în masă, în mod profitabil, folosind instrumente simple. Este posibil ca tehnicile de social engineering să contribuie la 75% din incidentele de fraudă, în timp ce doar 17% să fie cauzate de malware.

    3. Nu alegeţi conformarea în detrimentul protecţiei

    Bugetele sunt de obicei alocate astfel încât să se asigure conformarea la reglementări, dar pentru consolidarea securităţii şi introducerea unor noi tehnologii de protecţie este nevoie de o abordare mai echilibrată în alocarea resurselor.

    4. Faceţi teste de intruziune la interval regulate

    Vulnerabilităţile nevăzute sunt, totuşi, reale. Prin implementarea unor instrumente de detecţie complexe şi a testelor de intruziune, vulnerabilităţile şi incidentele vor ieşi la iveală. Fiţi atenţi la toate slăbiciunile şi ameninţările, înainte de a fi prea târziu.

    5. Ţineţi cont de ameninţările interne

    Angajaţii pot fi folosiţi de infractorii cibernetici sau pot decide să treacă ei înşişi de cealaltă parte. Strategiile eficiente de securitate trebuie să meargă mai departe de protejarea incintei şi să includă tehnici care pot detecta activitatea suspectă din interiorul organizaţiilor.

    Costurile asociate atacurilor cibernetice asupra sectorului financiar sunt în creştere, având în vedere că organizaţiile întâmpină ameninţări tot mai complexe. O nouă cercetare  realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

  • Recomandările specialiştilor Kaspersky pentru strategiile de securitate ale companiillor

    1. Fiţi atenţi la atacurile cu ţintă precisă

    Este foarte posibil ca atacurile cu ţintă prestabilită asupra organizaţiilor financiare să fie realizate prin intermediul unor terţi sau contractori. Adesea, aceste companii au o protecţie mai slabă sau nicio protecţie şi pot fi folosite ca o poartă de acces pentru malware sau tentative de phishing.

    2. Nu subestimaţi ameninţările mai puţin sofisticate

    Infractorii pot lovi în masă, în mod profitabil, folosind instrumente simple. Este posibil ca tehnicile de social engineering să contribuie la 75% din incidentele de fraudă, în timp ce doar 17% să fie cauzate de malware.

    3. Nu alegeţi conformarea în detrimentul protecţiei

    Bugetele sunt de obicei alocate astfel încât să se asigure conformarea la reglementări, dar pentru consolidarea securităţii şi introducerea unor noi tehnologii de protecţie este nevoie de o abordare mai echilibrată în alocarea resurselor.

    4. Faceţi teste de intruziune la interval regulate

    Vulnerabilităţile nevăzute sunt, totuşi, reale. Prin implementarea unor instrumente de detecţie complexe şi a testelor de intruziune, vulnerabilităţile şi incidentele vor ieşi la iveală. Fiţi atenţi la toate slăbiciunile şi ameninţările, înainte de a fi prea târziu.

    5. Ţineţi cont de ameninţările interne

    Angajaţii pot fi folosiţi de infractorii cibernetici sau pot decide să treacă ei înşişi de cealaltă parte. Strategiile eficiente de securitate trebuie să meargă mai departe de protejarea incintei şi să includă tehnici care pot detecta activitatea suspectă din interiorul organizaţiilor.

    Costurile asociate atacurilor cibernetice asupra sectorului financiar sunt în creştere, având în vedere că organizaţiile întâmpină ameninţări tot mai complexe. O nouă cercetare  realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • ANOSR: Nu putem să obligăm absolvenţii să rămână în România, este o practică totalitară

    “Astea sunt practici totalitare. Nu suntem de acord cu asemenea perspectivă, ni se pare o atitudine retrogradă. Absolvenţii din România trebuie să aibă facilitatea de a se angaja oriunde în spaţiul european după terminarea facultăţii. Ei sunt liberi în piaţa muncii globală să îşi aleagă orice loc de muncă doresc, unde se simt ei mai valorificaţi. Piaţa muncii este liberă, ei se pot angaja oricând, oriunde fără să fie obligaţi să dea ceva înapoi statului”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Vlad Cherecheş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

    Studenţii condamnă încercarea Academiei Române de a obliga absolvenţii să rămână în ţară după terminarea studiilor, cel puţin pe o durată egală cu anii de facultate. Academicienii vor ca cei care nu rămân să fie obligaţi să returneze banii pe care statul i-a dat pe timpul facultăţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este George Soros, spaima lui Liviu Dragnea, Donald Trump şi Viktor Orban?

    Sprijinul său s-a concentrat adesea către cei care se confruntă cu discriminarea – grupuri de etnie romă din Europa, consumatorii de droguri, lucrătorii sexuali sau persoanele LGBTI. Soros a experimentat el însuşi intoleranţa. Născut în Ungaria în 1930, acesta a trăit sub ocupaţia nazistă, ce a dus la uciderea a peste 500.000 de evrei din ţara sa. Familia sa, cu rădăcini evreieşti, a reuşit să supravieţuiască cu ajutorul unor acte de identitate false şi i-a ajutat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. „Decât să ne mulţumim cu soarta noastră, am hotărât să le luptăm cu o forţă mult mai mare decât noi şi, totuşi, am reuşit”, declara Soros. Când comuniştii şi-au consolidat puterea în Ungaria, după război, Soros a părăsit Budapesta în 1947 pentru Londra. Aici a lucrat part-time pe post de chelner într-un club de noapte pentru a-şi plăti studiile la London School of Economics. În 1956, a emigrat în Statele Unite ale Americii, intrând în lumea finanţelor şi investiiţiilor, unde a reuşit să pună bazele averii sale imense. În 1970 şi-a lansat propriul fond de investiţii, Soros Fund Management, şi a reuşit să devină unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Statelor Unite.  Ulterior, Soros a creat Open Society Foundations  –  o reţea de fundaţii, parteneri şi proiecte din peste 100 de ţări.

    Munca sa reflectă gândirea filosofului Karl Popper, pe care Soros a analizat-o pentru prima dată la London School of Economics. În cartea sa „Open Society and Its Enemies”, Popper argumentează că nicio filozofie sau ideologie nu este arbitrul final al adevărului şi că societăţile pot înflori doar atunci când se axează pe guvernarea democratică, libertatea de exprimare şi respectul pentru drepturile individului, abordare care se află la baza Open Society Foundation.

    Soros şi-a început pracursul filantropic în 1979, când a oferit burse de şcolarizare studenţilor de culoare sud-africani. În 1980, a ajutat la promovarea schimbului liber de idei în Blocul Comunist realizând şi trimiţând fotocopii ale textelor interzise. După căderea Marelui Zid al Berlinului, a creat Central European University, un spaţiu ce încuraja gândirea critică – la acel timp un concept de neconceput pentru majoritatea universităţilor. A susţinut schimburile culturale dintre Europa Estică şi cea Vestică, jucând un rol crucial în ajutorarea societăţii, în care el însuşi a supravieţuit, să se deschidă către lume.

    Odată cu încheierea Războiului Rece, şi-a extins actele caritabile către Statele Unite, Africa şi Asia, în vederea susţinerii unor societăţi cât mai transparente şi democratice. A fost una dintre primele voci care a criticat războiul împotriva drogurilor ca fiind „cu mult mai dăunător decât însuşi problema drogurilor”. La începutul anilor 2000, a devenit un finanţator considerbil şi pentru mişcările ce susţineau căsătoriile între persoanele de acelaţi sex. De-a lungul timpului, Soros a fost unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai integrării romilor din Europa, asigurând plata taxelor de studii pentru mii de elevi şi studenţi proveniţi din grupuri marginalizate.

    În prezent, la peste 80 de ani, Soros deţine în continuare un rol activ în susţinerea intereselor Fundaţiei Open Society şi călătoreşte foarte mult pentru a-şi prezenta ideile despre schimbarea societăţii în faţa liderilor lumii, atât în privat, cât şi la nivel public.

    Cu toate acestea, chiar el însuşi a recunoscut că pentru unele dintre problemele societăţii s-ar putea să nu apară niciodată rezolvare. „Succesul pe plan finanicar mi-a conferit un nivel de independenţă mai mare decât altora”, a declarat el la un moment dat.