BusinessMagazin

Tag: negocieri

  • Cât câştigau actorii din “Seinfeld” pentru fiecare replică rostită

    O analiză realizată cu ocazia aniversării a 25 de ani de la primul episod al popularului serial de comedie “Seinfeld” scoate la iveală sumele fabuloase câştigate de protagoniştii sitcom-ului, în frunte cu Jerry Seinfeld.

    În ciuda profitului de circa 200 de milioane de dolari obţinut de “Seinfeld” pentru fiecare sezon în parte, costurile pentru producerea episoadelor se situau la cel mai ridicat nivel din televiziune la vremea respectivă.

    Potrivit unor surse citate de presa americană mai multe companii se află în negocieri avansate ce vizează posibilitatea de a difuza toate cele 180 de episoade ale serialului “Seinfeld” pe un serviciu de streaming online. În urma acestei tranzacţii, producătorii serialului ar putea obţine alte câteva sute de milioane de dolari.

    CÂT AU CÂŞTIGAT, PENTRU FIECARE REPLICĂ ÎN PARTE, ACTORII DIN SEINFELD

  • Guvernul elen ar putea amâna o parte din programul anti-austeritate, pentru acordul cu creditorii

    Oficialii Greciei şi creditorii instituţionali din Uniunea Europeană şi FMI negociază de patru luni un acord referitor la reformele necesare, statul elen riscând să intre în incapacitate de plată dacă nu reuşeşte deblocarea programului de finanţare de 240 de miliarde de euro, din care mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

    Grecia trebuie să plătească FMI în luna iunie datorii scadente de 1,6 miliarde de euro, din care 312 milioane de euro pe 5 iunie. Actualul program de susţinere al Greciei se încheie pe 30 iunie.

    “Credem că putem şi trebuie să avem o soluţie şi un acord în această săptămână. Unele părţi ale programului nostru ar putea fi amânate cu şase luni sau poate cu un an, astfel încât să existe un echilibru”, a spus Voutsis, care nu este implicat în discuţiile cu creditorii, la televiziunea Skai.

    El nu a dat detalii referitoare la ce părţi ale programului anti-austeritate ar putea fi amânate, dar comentariile sale sugerează o disponibilitate mai mare pentru compromis.

    Premierul Alexis Tsipras a câştigat puterea în ianuarie cu promisiunea că va pune capăt austerităţii cu măsuri precum reîntregirea salariului minim şi acordarea de drepturi de negocieri colective angajaţilor.

    Guvernul a anunţat în această săptămână că speră că acordul poate fi încheiat până duminică, dar creditorii internaţionali s-au arătat mai puţin optimişti, citând opoziţia oficialilor eleni faţă de reformele legate de pensii şi legislaţia muncii, care sunt condiţii pentru deblocarea ajutorului financiar.

    Voutsis a spus că liderii eleni şi partenerii lor sunt de acord în privinţa anumitor subiecte, cum ar fi obţinerea unui excedent al bugetului primar în primii doi ani. Există însă dezacorduri referitoare la taxa pe vânzări, oficialii greci dorind ca majorarea TVA să nu afecteze persoanele cu venituri scăzute.

    Blocajul negocierilor a umbrit reuniunea G7 care a avut loc la Dresda, Germania, în această săptămână.

    Statele Unite au avertizat vineri asupra riscului unui “accident” în economia mondială, dacă Grecia şi creditorii săi nu reuşesc să evite intrarea în default a statului elen.

    Ministrul grec al Economiei, George Stathakis, a afirmat într-un interviu acordat sâmbătă publicaţiei Realnews că Atena nu are un plan alternativ.

    “Ideea unui plan B nu există. Ţara noastră are nevoie să rămână în zona euro, dar într-un program de ajutor mai bine organizat”, a spus ministrul.

    El şi-a exprimat încrederea că se va ajunge la un acord pentru că, în caz contrar, mai ales Grecia, dar şi Uniunea Europeană vor intra “în ape necunoscute şi nimeni nu vrea acest lucru”.

  • Grecia şi creditorii internaţionali au început elaborarea unui acord tehnic

    “În cadrul Grupului Bruxelles, miercuri au început procedurile de elaborare a unui acord tehnic”, a declarat un oficial european, precizând că premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, va fi în legătură permanentă cu liderii altor ţări europene.

    Potrivit oficialului citat, acordul tehnic va evita introducerea unor condiţii precum diminuarea salariilor bugetarilor sau a pensiilor, dar va include reformarea sistemului Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) şi o ţintă minimă privind deficitul bugetar.

    “Mai rămâne problema diferenţelor de poziţii între instituţii”, a explicat oficialul citat, referindu-se la Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană.

    “Dacă nu ar fi fost necesar un acord cu FMI, documentul ar fi fost semnat deja”, a spus oficialul citat.

    Ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, a afirmat marţi că Grecia va plăti, pe 5 iunie, rata de 312 milioane de euro datorată Fondului Monetar Internaţional, precizând că, până atunci, se va ajunge la un acord cu creditorii internaţionali. Întrebat dacă Grecia va putea achita rata săptămâna viitoare, Yanis Varoufakis a declarat: “În mod clar, pentru că, până pe 5 iunie, se va ajunge la un acord cu creditorii”. Grecia trebuie să restituie Fondului Monetar Internaţional 1,6 miliarde de euro în iunie, în patru tranşe: prima rată, scadentă pe 5 iunie, este de 312 milioane de euro. În plus, Yanis Varoufakis a anunţat marţi o taxă suplimentară pe tranzacţii bancare şi impozitarea cu 15% a depozitelor bancare pe care cetăţenii greci le ascund în străinătate.

    Grecia a reluat marţi negocierile cu creditorii internaţionali pentru deblocarea asistenţei financiare, Yanis Varoufakis atribuind impasul discuţiilor insistenţei acestora pentru mai multă austeritate. Blocajul negocierilor a dus la evaporarea lichidităţilor în Grecia, împingând economia în recesiune. Retragerile masive de fonduri din bănci şi dificultăţile tot mai mari ale ţării de a respecta obligaţiile financiare au relansat temerile legate de capacitatea ţării de a rămâne în zona euro. Finalizarea cu succes a negocierilor cu creditorii ar debloca restul de 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere de 240 de miliarde de euro, dar discuţiile sunt blocate de refuzul Guvernului grec de a accepta reformele din sectorul pensiilor şi al muncii.

  • Negocierile dintre Grecia, Germania şi Franţa s-au încheiat noaptea trecută fără niciun rezultat

    Negocierile au avut loc într-o atmosferă “prietenească şi constructivă” şi s-au concentrat pe “îndeplinirea cu succes a actualului program”, potrivit unei declaraţii comune emisă de guvernele Franţei şi Germaniei, în care se arată doar că părţile au convenit ca discuţiile să continue, relatează Bloomberg.

    Din declaraţie a lipsit optimismul iniţial al preşedintelui Hollande, de a deschide calea pentru un acord care să aibă loc cel mai devreme la sfârşitul acestei luni.

    Guvernul elen a subliniat la rândul său climatul constructiv al discuţiilor, fără să semnaleze încheierea iminentă a blocajului.

    Un oficial elen a făcăt totuşi referire la frustrarea părţii elene, afirmând că principalul obstacol este că trebuie implicat şi FMI.

    Cei trei lideri sunt de acord că au avut loc progrese semnificative, dar rămân probleme deschise, care se referă la pensii, nivelul taxei pe vânzări şi ţintele pentru excedentul bugetar primar, a spus oficialul grec.

    Finalizarea cu succes a negocierilor cu creditorii ar debloca restul de 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere de 240 de miliarde de euro, dar discuţiile sunt blocate de refuzul Guvernului grec de a accepta reformele din sectorul pensiilor şi al muncii.

    Grecia nu va putea să plătească o rată către FMI scadentă pe 5 iunie în lipsa unui acord cu creditorii internaţionali, avertiza miercuri preşedintele Parlamentului de la Atena, Nikos Filis.

  • Varoufakis: Guvernul Greciei nu are în plan organizarea unui referendum privind planul de salvare

    “În acest moment nu avem în vedere acest lucru”, a spus Varoufakis. El a subliniat însă că un referendum este o posibilă măsură prin care guvernul grec să obţină sprijinul populaţiei, relatează Reuters.

    Germania a semnalat, luni, că ideea organizării unui referendum în Grecia pe tema aplicării unor reforme economice dure ar fi logică, schimbând tonul pe fondul impasului negocierilor cu Atena.

    “Dacă Guvernul Greciei crede că trebuie să organizeze un referendum, atunci să organizeze un referendum”, a declarat Wolfgang Schauble, ministrul german al Finanţelor.

    El a adăugat că ar fi o măsură care ar putea ajuta poporul grec să decidă dacă este pregătit să accepte ceea ce este necesar sau dacă vrea ceva diferit.

    Până acum, liderii zonei euro se opuneau ideii premierului grec Alexis Tsipras de a organiza un referendum pe tema oportunităţii contiuării politicilor de austeritate.

    La mai puţin de trei săptămâni de la reuniunea de la Riga care s-a încheiat cu neînţelegeri, Varoufakis a dat luni asigurări omologilor săi că Guvernul vrea să încheie un acord pentru deblocarea ultimelor fonduri de circa 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere de 240 de miliarde de euro.

    “Facem progrese rapide. Nu sunt mulţumit, dar sunt ceva mai optimist”, a declarat ministrul olandez de Finanţe Jeroen Dijsselbloem, care este şi şeful Eurogroup, după reuniunea miniştrilor de profil din zona euro.

    Dijsselbloem a arătat că restul de 7,2 miliarde de euo la care Grecia mai are dreptul din cele 240 de miliarde de euro ar putea fi furnizat statului elen în mai multe tranşe, în funcţie de reformele adoptate de guvernul de la Atena.

    Presiunile asupra celor două părţi pentru încheierea unui acord s-au intensificat, în timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) urmează să decidă miercuri dacă să suplimenteze din nou finanţarea de urgenţă de care beneficiază băncile elene.

    Unii membri ai BCE vor termeni mai stricţi pentru finanţarea băncilor din Grecia, dar este improbabil să se restricţioneze fondurile în această săptămână, potrivit unor doi oficiali europeni.

    Guvernul elen a dispus luni plata către FMI a unei rate de 750 de milioane de euro, dar Varoufakis a subliniat că problema lichidităţilor este extrem de urgentă.

    Progresele de luni au readus Grecia la nivelul din 20 februarie, când noul guvern condus de premierul Alexis Tsipras s-a angajat să respecte ţintele bugetare pe care le-a respins în timpul campaniei electorale.

    Grecia a făcut progrese în privinţa reformei în domeniul TVA şi managementului veniturilor, a spus comisarul pentru Economie Pierre Moscovici. Oficialul european a precizat că pensiile şi dereglementarea pieţei muncii rămân probleme sensibile pentru partidul Syriza.

    Varoufakis a semnalat la rândul său că zona euro şi FMI ar putea fi pregătite să accepte un compromis în privinţa legislaţiei muncii.

  • Miniştrii de Finanţe din zona euro cer Greciei concesii, pentru a evita criza de lichidităţi

    În timp ce oficialii eleni călătoresc în Europa pentru a-şi pleda cauza, ministrul portughez de Finanţe Maria Luis Albuquerque a avertizat marţi că oficialii zonei euro nu vor face planuri de rezervă pentru a se pregăti pentru un posibil eşec al discuţiilor şi l-a încurajat pe premierul elen Alexis Tsipras să accepte ce i se oferă.

    “A fost dificil dar încă sperăm că va fi posibil să avem un rezultat pozitiv al discuţiilor”, a spus Albuquerque într-un interviu la Londra.

    Oficialii europeni sunt îngrijoraţi că Grecia ar putea avea dificultăţi să îşi respecte obligaţiile financiare în această lună, dacă Tsipras nu va accepta reducerea pensiilor şi modificarea legislaţiei muncii pentru a permite concedierea mai uşoară a angajaţilor.

    Guvernul elen trebuie să plătească FMI în această lună o rată de circa 1 miliard de euro.

    Autorităţile de la Atena au reluat săptămâna trecută negocierile cu creditorii, pentru deblocarea restului de 7,2 miliarde de euro la care Grecia mai are dreptul din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro convenit cu Uniunea Europeană şi FMI.

    Euro s-a depreciat marţi pentru a treia zi consecutiv, odată cu apropierea termenului la care Grecia trebuie să achita rata, fiind în declin cu 0,2%, la 1,1119 dolari pe unitate.

    Indicele ASE al bursei din Atena este în scădere cu 3,3%.

    Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble este sceptic că miniştrii de Finanţe din zona euro vor putea să încheie un acord referitor la Grecia la viitoarea reuniune din 11 mai.

    În Spania, ministrul de Finanţe Luis de Guindos a indicat poisibilitatea unei anumite flexibilităţi în privinţa condiţiilor de reluare a ajutorului, într-o audiere în Parlamentul de la Madrid, chiar dacă a subliniat situaţia financiară dificilă a Greciei.

    În timp ce negocierile continuă, ministrul elen de Finanţe Yanis Varoufakis a avut o întâlnire “utilă” cu omologul său francez Michel Sapin, la Paris, potrivit unui comunicat al guvernului de la Atena.

    Varoufakis urmează să se mai întâlnească la Bruxelles cu comisarul pentru Afaceri Monetare Pierre Moscovici, în timp ce vicepremierul Yannis Dragasakis va discuta la Frankfurt cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.

    Tsipras a discutat şi cu directorul general al FMI, Christine Lagarde, despre stadiul negocierilor, a a anunţat FMI luni seara.

    Potrivit Comisiei Europene, criza de lichidităţi din grecia face ca respectarea prevederilor programului de susţinere financiară să fie dificilă.

    Economia elenă va avansa în acest an cu numai 0,5%, potrivit estimărilor de primăvară ale Comisiei Europene, revizuite semnificativ în scădere de la un avans de 2,5% prognozat în februarie.

  • Paralela 45: Turiştii care cumpără vacanţe de 3-5.000 euro negociază chiar şi pentru 50 euro

    “Turiştii care iau vacanţe scumpe, de mii de euro, negociază cel mai mult reducerile şi încearcă să scadă preţul chiar şi cu 50 de euro. Se focalizează, însă, pe un lucru neimportant, când la sume de 3-5.000 de euro plătite pe o vacanţă ar trebui să fie cât mai pretenţioşi la serviciile primite”, a spus Burcea.

    El a afirmat că turiştii de lux, de multe ori când vor să facă reduceri, renunţă la mese. Nu de fiecare dată, însă, această variantă este una profitabilă.

    Burcea a dat ca exemplu o familie care a făcut o vacanţă în Maldive şi, la un pachet de 5.000 de euro, a refuzat să plătească o diferenţă de câteva sute de euro dintre un pachet all inclusive şi demipensiune. “Au avut surpriza ca acolo, pentru prânz şi sucuri pentru şapte zile, să plătească 2.000 de euro. Clienţii care vor vacanţe în destinaţii exotice ar trebui să aibă încredere în agenţiile de turism, pentru că nimeni nu vrea să dea un tun şi apoi să piardă turişti”, a adăugat el.

    În schimb, turiştii care cumpără vacanţe mai ieftine, sub 1.000 de euro de persoană, nu obişnuiesc să negocieze reduceri pentru pachete, a mai spus proprietarul Paralela 45.

    Agenţia a avut anul trecut, de revelion, un charter spre Maldive, iar în acest an va avea o cursă către Mauritius. De asemenea, organizează excursii în ţări asiatice, precum Vietnam sau Cambodgia, dar şi în Japonia, Bali, Republica Dominicană, Thailanda, Mexic sau Cuba.

    Paralela 45, una dintre cele mai mari agenţii de turism din România, a încheiat anul trecut cu afaceri de 40 de milioane de euro. Pentru anul în curs, agenţia şi-a propus să atingă un volum al afacerilor de peste 45 de milioane de euro. Firma deţine o reţea naţională formată din 35 de agenţii şi aproape 200 de angajaţi.

    Paralela 45 concurează pe piaţa românească, printre altele, cu Christian Tour, Eximtur, Mareea, Perfect Tour şi Happy Tour.

  • Miniştrii de Finanţe din zona euro: Grecia nu va primi bani înainte de un plan complet de reforme

    Preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a declarat după discuţii dificile cu ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, că Grecia nu va primi bani în schimbul unor reforme parţiale, aşa cum au solicitat oficialii de la Atena.

    Dijsselbloem a mai spus că fondurile de 7,2 miliarde de euro pe care Grecia mai are dreptul să le primească prin actualul program de susţinere nu vor mai fi valabile după luna iunie, iar creditorii Greciei nu vor discuta despre finanţarea pe termen lung şi acordarea unor termeni mai favorabili pentru rambursarea datoriilor până când nu va fi încheiat un acord complet.

    “Este necesară o listă detaliată, cuprinzătoare de reforme, un acord complet, înainte de furnizarea oricăror fonduri. Suntem cu toţii conştienţi că timpul trece”, a spus Dijsselbloem într-o conferinţă de presă susţinută după reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro.

    Premierul elen Alexis Tsipras a afirmat joi, după o întâlnire cu cancelarul german Angela Merkel, la Bruxelles, că speră să fie încheiat un acord înainte de sfârşitul acestei luni.

    Dijsselbloem a spus însă că miniştrii vor analiza din nou progresele abia pe 11 mai, cu o zi înainte de termenul la care Grecia trebuie să plătească FMI o rată de împrumut de 750 milioane de euro.

    Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a spus că instituţia va continua să susţină băncile din Grecia atâta timp cât va considera că acestea sunt solvabile, dar a avertizat că creşterea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale elene reduce valoarea garanţiilor pe care le folosesc aceste instituţii pentru atragerea de fonduri.

    BCE a majorat miercuri fondurile de urgenţă puse la dispoziţia băncilor din Grecia, cu 1,5 miliarde euro, la 75,5 miliarde euro.

  • SUA ar putea fi de acord ca Iranul să îşi păstreze centrifugele de la Fordo

    Schimbul ar permite Iranului să aibă câteva sute de dispozitive la Fordo, deşi iranienilor nu li s-ar permite să desfăşoare o activitate care să poată conduce la o bombă atomică şi instalaţia ar putea fi supusă inspecţiilor internaţionale, potrivit oficialilor occidentali, familiari cu detaliile negocierilor în curs. În schimb, Iranului i s-ar fi cerut că îşi reducă numărul de centrifuge de la Natanz şi să acccepte alte restricţii legate de activitatea nucleară.

    Oficiali care au vorbit sub acoperirea anonimatului pentru că nu erau autorizaţi să discute despre negocierile sensibile, în timp ce ultima rundă ar început între secretarul de Stat american John Kerry şi ministrul iranian de Externe Mohammed Javad Zarif. Negociatorii ar urma să se întâlnească la sfârşitul lui martie pentru a ajunge la un acord care să garanteze retragerea sancţiunilor occidentale împotriva Iranului. Data limită pentru ajungerea la un acord final este 30 iunie.

    Un oficial american a refuzat să comenteze propunerile specifice, dar a declarat că scopul de la începutul negocierilor a fost “ca Fordo să se convertească astfel încât să nu mai fie folosită la îmbogăţirea uraniului”.

    Oficialii au subliniat că un potenţial compromis privind Fordo este doar una dintre cele câteva opţiuni aflate pe agenda discuţiilor. Toate opţiunile sunt concepute astfel încât Iranul să fie ţinut cel puţin un an departe de producerea unei arme atomice pe durata acordului, care ar urma să dueze cel puţin zece ani. Secretarul american al Energiei, Ernest Moniz, s-a alăturat ultimelor runde de negocieri, atunci când acestea au devenit mai tehnice.

    Experţii susţin că un compromis în privinţa Fordo poate fi încă foarte problematic. Ei au subliniat că acesta va permite Iranului să îşi păstreze tehnologia intactă, care ar putea fi reorientată rapid către îmbogăţirea de uraniu la o instalaţie sensibilă pe care americanii şi aliaţii lor au vrut iniţial să o lasă fără toate centrifugele.

    Iar accesul inspectorilor şi verificarea este elementul cheie. Iranul a rezistat “inspecţiilor inopinate” în trecut. Chiar dacă negocierile nucleare au progresat, Iranul trebuie să răspundă întrebărilor legate de posibila sa activitate militară nucleară. Faptul că problema privind o astfel de activitate, cunoscută ca Posibila Dimensiune Militară (PMD), rămâne nerezolvată este o îngrijorare importantă pentru agenţia ONU de supraveghere a activităţii nucleare.

    În plus, la Fordo există o îngrijorare tot mai mare pentru că este săpată adânc în munte şi greu accesibilă, ceea ce o face rezistentă şi posibil imună la un atac aerian. Un astfel de atac este o opţiune pe care nici Israelul, nici Statele Unite nu au exclus-o în cazul eşuării negocierilor.

    Şi în timp ce sunt prea puţine pentru a fi folosite la proliferare, chiar câteva sute de centrifuge în plus la Fordo ar fi o îngrijorare în ceea ce priveşte numărul total.

    Robert Menendez, democrat din Comisia senatorială pentru Relaţii Externe, a declarat că un astfel de compromis ar demonstra că Statele Unite negociază “orice acord de dragul acordului”.

    “O cantitate nemeritată de încredere este pusă într-un partener de negocieri care a petrecut decenii dezamăgind comunitatea internaţională”, refuzându-le accesul inspectorilor şi destabilizând activ regiunea, a declarat el.

    În timp ce negocierile sunt în desfăşurare, numărul centrifugelor a crescut la peste 6.000.

  • ANPC cheamă băncile la negocieri privind creditele în franci, din 2 aprilie

    “Invitaţiile către bănci au fost transmise ieri, sunt şapte bănci pentru care constituim grupuri de negociere, aşteptăm răspunsul din partea lor în perioada următoare. Acţiunea noastră este o mână întinsă băncilor de a găsi soluţii pe termen lung în avantajul ambelor părţi, nu vrem să negociem pe fiecare credit în parte, ci să identificăm anumite tipologii şi să discutăm pe ele”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), Alin Iacob.

    El a afirmat că grupul de lucru, care va reuni specialişti AURSF, ai ANPC şi ai Grupului Clienţilor cu Credite în CHF, constituit pe Facebook după 15 ianuarie, va fi “extrem de flexibil şi deschis” în discuţia cu băncile, la primele întâlniri urmând a fi stabilită modalitatea de lucru cu fiecare instituţie de credit.

    “S-a tot spus despre clienţii cu CHF că sunt inflexibili, că s-au blocat într-o idee, cu conversia la cursul istoric sau cu un procent adăugat. Ei bine, clienţii vor de fapt să beneficieze de rate semnificativ mai mici, de costuri mai scăzute pe termen lung şi sunt dispuşi la negocieri, la a ajunge la o soluţie“, a mai spus Iacob.

    Cele şapte bănci invitate Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP şi Credit Europe Bank.

    Clienţii vizează reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia în lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.

    Întâlnirile vor fi găzduite de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), care îşi asumă rolul de mediator în negocieri, prima etapă fiind programată pentru 2-7 aprilie, iar discuţiile se vor derula cu câte două bănci zilnic. Întreaga perioadă de negociere este estimată să se desfăşoare pe parcursul a cel mult o lună.

    “Luăm rolul de mediator, facem invitaţie tuturor băncilor şi trag un semnal de alarmă să fie mai deschise, să colaboreze cu clienţii, consumatorii care nu-şi mai pot plăti ratele din cauza creşterii cursului, fie euro, franci elveţieni sau dolari”, a afirmat preşedintele ANPC, Marius Dunca.

    În faza preliminară s-au înscris peste 5.800 de persoane pentru a fi reprezentate la negocieri, dintre care la Bancpost şi Volksbank sunt câte peste 1.000 de clienţi, la Raiffeisen Bank circa 800 de persoane, la Banca Românească şi Piraeus Bank peste 500 în cazul fiecăreia, iar în cazul Credit Europe Bank în jur de 400 de clienţi.

    În cazul a două bănci, Garanti şi Millennium, nu s-au constituit grupuri de minim 50 de clienţi pentru negociere.

    “La nivel declarativ, băncile spun că sunt deschise, spun: consumatorii nu vin la noi, nu vin să discute. Şi iată că i-am pus la aceeaşi masă, vreau să văd cu ce soluţii concrete vin băncile, că până acum doar şi-au bătut joc. Am chemat şi înainte băncile la negociere în instituţie, au promis că vin cu cele mai bune soluţii pe care le au pentru toţi consumatorii care suferă de impact de creştere a cursului, dar până acum nu au venit cu nicio soluţie. Au fost doar câteva cazuri pe care le putem număra pe degetele unei mâini”, a completat Dunca.

    El a menţionat că se aştepta ca băncile să fie dispuse la discuţii şi că le-a atras atenţia şefilor acestora că şi ei sunt în primul rând consumatori şi apoi directori de bănci, povara trebuind împărţită între consumatori şi bănci.

    Dunca a punctat că soluţiile trebuie să vină din partea băncilor şi se va asigura că se va ajunge la cea mai bună variantă posibilă.

    La rândul său, Iacob a precizat că grupul de negoicere nu garantează clienţilor un rezultat, la finalul discuţiilor cu băncile aceştia având liberatea să accepte sau să refuze oferta la care s-a ajuns.

    În cazurile în care băncile au oferit soluţii individuale clienţilor, acestea ascundeau diverse capcane, crescând perioada de creditare şi implicit soldul de plată prin aplicarea dobânzii pe o durată mai mare. Chiar şi în cazul soluţiilor temporare, prin care băncile au scăzut dobânda pentru o perioadă de trei sau şase luni, unele instituţii de credit au înaintat clienţilor spre semnare acte adiţionale prin care recunoşteau înstrăinarea contractelor unor terţe părţi, iar banca nu mai este reprezentant al contractului.

    “Sunt şi alte tot felul de propuneri. Ceea ce e şi mai deranjant este că băncile consideră că prin aplicarea LIBOR cu anticipaţie sau scăderea temporară a dobânzilor s-au rezolvat problemele. Nu, aceşti oameni nu au probleme doar acum, pentru mulţi s-au dublat costurile chiar înainte a această explozie a francului, nu mai pot face faţă plăţilor”, a afirmat preşedintele AURSF.

    ANPC a primit în ultima perioadă 240 de reclamaţii de la clienţi cu credite ipotecare şi nevoi personale, dintre care unele cu garanţii imobiliare, autoritatea analizând circa 180 dintre acestea şi constatând clauze abuzive.

    “În fiecare zi întocmim un proces verbal pe care îl înaintăm instanţei, plus sancţiuni contravenţionale pentru fiecare bancă în parte. Dacă îşi doresc procese, o să stăm doar în procese. Dacă nu înţeleg situaţia clienţilor, iarăşi o să stăm doar în procese”, a spus Dunca.

    Printre abuzurile băncilor constatate în urma sesizărilor se numără modificarea marjei de dobândă, profitând de necunoaşterea consumatorilor, comision de penalizare aplicat la tot creditul, nu doar pentru ratele neplătite, comision de risc, comision de administrare ca procent din suma întregului credit, precum şi comisioane de rambursare în avans.

    ANPC are deja trimise instanţelor 23 de procese verbale, iar patru urmează să fie trimise începând de săptămâna următoare.

    Grupul Clienţilor cu Credite în CHF are circa 24.000 de membri, iar 90% dintre aceştia au credite ipotecare, de nevoi personale cu garanţii sau de nevoi personale contractate pentru avansul la casă.

    “Sistemul bancar va avea o problemă când, peste un an sau chiar mai devreme, toţi aceşti oameni nu-şi vor mai putea plăti ratele. Unii deja nu mai pot de acum. În baza noastră de date, peste 50% au întârzieri la rate, unii sunt deja în prag de executare silită”, a afirmat Andreea Cristoforidis, unul dintre reprezentanţii grupului.

    Peste 75.000 de persoane fizice figurează cu credite în franci elveţieni în bilanţurile băncilor locale, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În realitate, numărul împrumutaţilor în franci este mult mai mare, având în vedere că băncile au externalizat sau au vândut foarte multe astfel de contracte.

    Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    O treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR.