BusinessMagazin

Tag: multinationale

  • Managerii care plătesc 250 de euro pe an ca să-şi găsească jumătatea

    Unul dintre primii clienţi a fost un domn de 54 de ani, străin, care a venit în România punând degetul pe hartă, în momentul când a simţit că se apropie de pensie. A venit pentru câteva luni să vadă cum este şi, fiind un om extrem de pozitiv care vedea doar perspective, a rămas aici„, descrie Oana Totora, managing partner şi fondator al agenţiei de matchmaking Umbrella for Two, unul dintre cazurile „soluţionate„ din portofoliul firmei.

    Antreprenorul străin a apelat la serviciile Umbrella for Two pentru a găsi o româncă la fel de „pozitivă, optimistă şi plină de viaţă„ cu care să împărtăşească experienţele trăite în noua ţară, iar reprezentanţii agenţiei au îndeplinit cu succes misiunea pe care ei o numesc „heart hunting„.

    După cum îi sugerează şi numele, heart huntingul este destinat clienţilor care vin din lumea de afaceri şi care vor să cunoască oameni din acelaşi mediu, un corespondent al head huntingului în viaţa personală a oamenilor de business. Singura agenţie de acest tip de pe piaţa autohtonă este, potrivit fondatoarei, Umbrella for Two. Lansată în 2009, agenţia a ajuns la o bază de date de 600 de persoane, 200-300 de clienţi activi şi o cifră de afaceri estimată la 80.000 de euro în 2013.

    Afacerea a crescut cu circa 20% în ultimii doi ani prin cele două două tipuri de servicii pe care le oferă: de matchmaking şi de coaching relaţional, cel de-al doilea fiind inclus ulterior ca urmare a  faptului că, „înainte de a oferi soluţia, este bine să pregăteşti terenul„.

    Concret, pentru o sumă de 250 de euro pe an, clienţii au o întâlnire cu reprezentanţii agenţiei, îşi realizează un profil pe site-ul acesteia, un interviu video şi încep procesul de matchmaking, odată cu apariţia unui partener compatibil. Clienţii contactează agenţia, iar apoi sunt invitaţi la o discuţie unde povestesc despre detaliile vieţilor lor, de la aspecte profesionale şi până la aspiraţii personale. Reprezentanţii agenţiei caută apoi în baza de date persoanele compatibile cu clientul şi, după prezentarea unei liste scurte, este aleasă o persoană.

    Dacă amândoi sunt de acord, merg la o primă întâlnire. „După prima întâlnire îşi dau seama destul de clar dacă vor sau nu să meargă mai departe. Dar dacă au trecut de cea de-a treia întâlnire, premisele pentru a consolida o relaţie sunt bune„, spune Totora.

    Firma oferă însă şi pachete premium, care presupun căutarea persoanei potrivite în afara bazei de date şi un număr minim de întâlniri garantate. „Să stăm şi să aşteptăm în birou nu este o alternativă, mai ales atunci când ai nevoie de anumite profiluri.„ Serviciile de matchmaking pot costa şi câteva mii de euro, în cazul special în care persoana cu care clientul doreşte să se întâlnească este clar indicată de el: „Îi spunem ce facem şi că vrem să îl cunoaştem, putem să îi spunem că este cineva interesat de el sau că vrem să îl înscriem în baza noastră de date„. Iar reacţiile sunt pe măsura solicitării: „Ce glumă bună,  suntem la radio?„.

    Când află că nu este o glumă, vânaţii pot fie să încheie un contract punctual sub anonimat pentru cei care au contractat agenţia, fie să intre ei înşişi în procesele active de recrutare. Cei care apelează la „vânătoarea specifică„ sunt de obicei cei care se cunosc în mediul profesional, deşi există şi excepţii: „Un domn ne-a rugat să căutăm o persoană pe care o cunoscuse în urmă cu zece ani. Din păcate doamna era într-o relaţie, iar el şi-a luat gândul şi a mers mai departe„.
     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    860 mil. euro
    profiturile şi dividendele repatriate în străinătate în luna septembrie de companiile multinaţionale, ducând la creşterea deficitului de cont curent la 595 mil. euro

    18.212
    numărul de copii născuţi în septembrie, cu 1.161 mai puţini decât în luna august

    31 mld. dolari
    excedentul comercial al Chinei în octombrie, faţă de 15,2 mld. dolari septembrie, în condiţiile în care exporturile spre UE au crescut cu 12% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar cele spre SUA cu 8,1%

    19%
    creşterea excedentului comercial al Germaniei în septembrie, la nivelul record de 18,8 mld. euro, precedentul record de 18,7 mld. euro fiind atins în septembrie 2007

    15,98 tone
    importurile de aur ale Turciei în octombrie, faţă de 4,84 tone în septembrie, ceea ce ridică volumul importurilor de aur pe primele zece luni la 251,39 tone, faţă de 120,78 tone în 2012

    17,2%
    creşterea exporturilor României în septembrie, la 19,8 mld. lei, după un avans de 6,7% în luna precedentă, în timp ce importurile s-au majorat cu 3,3%, la 21,7 miliarde de lei


     


     

     

     

  • Cum îşi transformă corporaţiile angajaţii în “roboţi”

    DUPĂ CE DĂ CU MOPUL, FEMEIA DE SERVICIUCORPORATISTĂ SE OPREŞTE
    ÎNTR-UN COLŢ AL ÎNCĂPERII ŞI AŞTEAPTĂ.
    TRECE CEO-UL COMPANIEI:
    – CE AŞTEPTAŢI?
    – FEEDBACK, MAICĂ, FEEDBACK!

    IAR BANCUL DE MAI SUS IRONIZEAZĂ, ÎN CEL MAI SIMPLIST MOD, O ACTIVITATE DE RUTINĂ PENTRU ANGAJAŢII DIN MULTINAŢIONALE.De multe ori însă, să fii catalogat drept corporatist poate avea conotaţie negativă, semnalată mai ales de către cei care nu au lucrat pentru o multinaţională (pentru că nu au vrut sau pentru că au fost „respinşi„ de sistem) sau de către cei care au evadat, după ani buni în care au urmat regulile de multinaţională, în zona antreprenoriatului.

    Indiferent că e vorba de glume legate de munca peste program, de faptul că trebuie să dea mereu „feedback„ şefilor (chiar şi în weekend sau în concediu) sau că vorbesc romgleză, atât la serviciu, cât şi acasă, se observă o tendinţă tot mai mare a angajaţilor români din corporaţii de a face „haz de necaz„.

    Sistemul de lucru planificat, regulile din multinaţionale care, până la urmă, au condus la o profesionalizare a unei întregi clase de angajaţi au făcut din cei care se încadrează în categoria corporatiştilor persoane cu un statut social şi profesional aparte, spun specialiştii.

    „Glumele reprezintă în general o autoironie, uneori chiar amară, a condiţiei de «roboţei» ai unui sistem bine uns, pus la punct, unde procedura bate numele persoanei. Sau cel puţin aşa era în anii ‘90. Ulterior, am «asimilat» expatriaţii, care, unii dintre ei, semnificativi totuşi ca şi număr, au devenit chiar mai români decât românii! Cu toate acestea, în numele procedurilor se fac multe lucruri, unele pozitive, altele mai puţin.

    Glumele frizează mai puţin invidia celor din afara transnaţionalelor, cât, aşa cum spuneam, autoironia. În plus, mai avem o altă categorie de foşti corporatişti, astăzi antreprenori, care poate văd cu alţi ochi perioada tinereţii profesionale„, spune Cătălin Ionescu, partener în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Strategic Change.

    De regulă, o bună parte dintre cei care nu ajung să lucreze într-o multinaţională pentru că nu vor sau nu fac faţă activităţilor din aceste companii sunt cei care îi „arată cu degetul„ pe corporatişti, spune Roxana Tesiu, regional HR lead în cadrul firmei de servicii de tip BPO (business process outsourcing) Wipro Technologies.

    MULTINAŢIONALELE AU OFERIT OAMENILOR POSIBILITATEA SĂ SE DEZVOLTE PROFESIONAL, chiar dacă poate, uneori, mediul de lucru nu este cel ideal. General Electric, de exemplu, este o organizaţie recunoscută la nivel mondial pentru că ştie să formeze şi să «şlefuiască» manageri. Iar interesul tinerilor pentru o carieră într-o multinaţională este în continuare mare, dacă ne uităm la faptul că sute de candidaţi aplică pentru un post scos la concurs de o corporaţie pe site-urile de recrutare„, a spus Roxana Tesiu.

    Cu experienţă atât la stat, cât şi în privat (în companii româneşti şi în multinaţionale), Roxana Tesiu spune că principalul avantaj al muncii în multinaţionale îl reprezintă posibilităţile aproape infinite de interacţiune cu angajaţii şi clienţii companiei din alte state.

  • Câmpeanu: IMM-urile sunt soluţia pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor. Multinaţionalele angajează doar tinerii foarte bine pregătiţi

     “O problemă din ce în ce mai gravă este şomajul în rândul tinerilor. O soluţie pentru această problemă o reprezintă IMM-urile, care pot asigura locuri de muncă pentru toţi tinerii care vor să muncească în această ţară. Multinaţionalele angajează în general doar «vârfurile», tinerii foarte bine pregătiţi”, a spus Câmpeanu, la o lansarea Cartei Albe a IMM-urilor.

    Ea a arătat că sunt anumite zone unde şomajul în rândul tinerilor ajunge la 25%.

    În acelaşi timp, ministrul Muncii a precizat că există în prezent o serie de programe naţionale sau finanţate din fonduri externe prin care firmele sunt încurajate să angajeze tineri.

    “Banca Europeană pentru Investiţii a hotărât să ajute toţi intreprinzătorii din IMM-uri cu facilităţi pentru angajarea tinerilor. Bugetul alocat pentru acest program este de 6 miliarde de euro. Trebuie să vedem cum încasăm aceşti bani în 2014 pentru că va fi o concurenţă foarte mare pentru atragerea fondurilor”, a spus Câmpeanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China extinde ancheta în cazul GlaxoSmithKline. Cel puţin patru multinaţionale farmaceutice, investigate

     Investigaţia arată atenţia sporită acordată de autorităţile chineze anchetelor referitoare la corupţia din industria farmaceutică, China, cea mai populată ţară a lumii, fiind confruntată cu creşterea preţurilor medicamentelor, transmite Bloomberg.

    Producătorii de medicamente sunt anchetaţi de autorităţile de reglementare locale, iar rezultatele ar putea atrage noi întrebări din partea oficialilor de la Beijing şi analize din partea guvernului SUA, potrivit legii practicilor de corupţie în străinătate (Foreign Corrupt Practices Act).

    “Avem cunoştină de patru companii farmaceutice care sunt investigate de autorităţi locale anti-corupţie”, a declarat Wendy Wysong, şef de departament la firma de avocatură Cliffors Chanse. Ea a refuzat să precizeze numele companiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dincolo de poza de familie de la G8

    Dezvăluirea acţionariatului unor companii-paravan sau schimbul de informaţii între autorităţile fiscale au fost evocate de premierul David Cameron, care şi-a făcut din combaterea evaziunii fiscale şi a scandalurilor financiare un pilon central al preşedinţiei britanice a G8, însă nicio propunere radicală n-a fost adoptată, din cauza lobby-ului din partea grupurilor de business, îndeosebi americane. Una dintre propunerile cele mai radicale, de a sili multinaţionalele să-şi publice profiturile, veniturile şi plăţile fiscale defalcat pe fiecare ţară unde operează, a fost pasată în sarcina OECD, care urmează să vină cu un plan de acţiune abia la reuniunea G20 de luna viitoare.

    În schimb, preşedintele Barack Obama a anunţat lansarea primei runde de negocieri pentru un acord comercial bilateral între SUA şi UE despre care Cameron şi Obama au prezis că va crea 13 milioane de locuri de muncă în cele două zone şi va fi probabil “cel mai mare acord comercial bilateral din istorie”.

    Primele discuţii pe marginea proiectului de acord vor avea loc luna viitoare la Washington şi vor viza măsuri de deschidere a pieţelor, eliminarea tarifelor comerciale şi a barierelor netarifare, consolidarea investiţiilor şi alte promisiuni. Unele dintre punctele de discuţie au creat deaj îngrijorări la nivelul organizaţiilor sindicale din SUA, care se tem că acordurile de comerţ liber vor duce la abuzuri ale angajatorilor, la probleme de mediu şi la pierderea de către americani a unor locuri de muncă.

  • A opta generaţie de tineri manageri pe care o oferim României

    Cei mai mulţi dintre managerii prezentaţi în cataloage de-a lungul anilor au „ars„ etape, în comparaţie cu mulţi dintre colegii din şcoală sau cu colegii din alte ţări. Adaptarea economiei de piaţă, practicile capitaliste şi rigorile multinaţionalelor au fost pentru mulţi dintre aceşti tineri o veritabilă şansă, o trambulină pentru evoluţia în structurile companiilor. „Este senzaţional să vezi cum pleacă o piaţă de la zero, cum unii se nasc şi cresc, iar alţii mor”, spunea unul dintre tinerii manageri prezentaţi în catalog, unde media de vârstă se plasează la puţin peste 35 de ani.

    Muncă multă, completarea studiilor şi un dram de noroc par a fi punctele de convergenţă din carierele celor mai mulţi. Şi de la an la an tot mai mulţi dintre cei aflaţi în paginile catalogului „100 Tineri Manageri de Top” au experienţă câştigată pe pieţe din străinătate. Peste hotare au cunoscut noi modele de lucru pe care apoi au încearcat să le adapteze la specificul pieţei româneşti. „Nu putem aplica un şablon – fie el ca la francezi şi englezi – şi apoi să tăiem în jur, dar este un punct de plecare care poate fi adaptat„, spune un alt tânăr manager din ediţia 2013 a catalogului.

    Mai trebuie spus şi că mulţi dintre cei care au fost prezentaţi în ediţiile anterioare au avut evoluţii profesionale spectaculoase, care confirmă faptul că alegerile noastre au fost corecte. Un exemplu este Adina Pascu, care a lăsat conducerea fabricii P&G de la Timişoara pentru a deveni director general al celei mai mari fabrici din Europa a Procter & Gamble. Sau Călin Drăgan, cel mai puternic executiv român din lume, aflat de numai câteva luni la conducerea unei companii japoneze mai mare decât Petrom. Şi lista nu se opreşte aici.

  • La 36 de ani a făcut primul milion de euro

    DUPĂ CE A ABSOLVIT FACULTATEA DE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII POLITEHNICE DIN BUCUREŞTI, în anul 2000, Florin Scarlat (36 de ani) plănuia să urmeze o carieră în cercetare, aşa că s-a angajat la Institutul de Fizică Atomică pe post de cercetător debutant. „După o scurtă perioadă, am înţeles că în România nu puteam face cercetare şi pentru a reuşi să fac o carieră în domeniu ar fi trebuit să plec la un institut de prestigiu din străinătate, ceea ce la acel moment nu era posibil„, povesteşte el.

    Aşa că prin 2002, împreună cu cel mai bun prieten, a decis că este momentul să urmeze calea antreprenoriatului şi astfel a înfiinţat firma de outsourcing şi consultanţă IT Bit Solutions „pentru a deveni proprii noştri stăpâni”, după cum precizează antrepenorul. Au pornit la drum în vara lui 2002, cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro, afacerea de servicii de externalizare şi consultanţă IT care va atinge anul acesta pragul de un milion de euro.

    Drumul până în acest punct este însă destul de sinuos, mai ales în contextul unei pieţe a serviciilor IT estimată la 600-700 de milioane de euro anul trecut, potrivit estimărilor antreprenorului, care n-a fost deloc ferită de criză, ba chiar a avut puternic de suferit de pe urma contextului economic nefavorabil. Scarlat a mizat însă pe servicii precum inventarierea echipamentelor IT, consultanţă pentru orice contract de service sau audit IT de securitate pentru a ocoli obstacolele din industrie şi pentru a menţine afacerea pe creştere.

    Ideea de a se orienta către servicii de IT i-a venit atunci când, în cadrul institutului, fiind şef de proiect, a întâmpinat o serie de nevoi din cele mai diverse: de la administrarea resurselor de IT&C, consultanţă în vederea efectuării unei achiziţii de echipament IT, instruirea angajaţilor în utilizarea echipamentelor şi programelor IT. Un pariu care s-a dovedit câştigător, dat fiind că a ajuns acum să lucreze cu companii precum Coca-Cola, Real, Michelin sau Medicover, potrivit datelor de pe site-ul companiei, o bună parte din relaţiile de business cu potenţialii clienţi şi furnizori fiind construite cu prilejul cursurilor unui EMBA urmat în cadrul Asebuss. De altfel, inclusiv şcoli de afaceri şi companii de training precum ASEBUSS şi EXEC-EDU au lăsat pe mâna Bit Solutions diverse componente ale departamentului IT.

    PRIMII CLIENŢI, ÎŞI AMINTEŞTE SCARLAT, n-au fost nicidecum din rândul multinaţionalelor din industria bunurilor de larg consum, ci o companie din domeniul jocurilor de noroc. „Pentru aceşti clienţi cel mai mult conta să rezolvi problema în cel mai scurt timp. Nimeni, la momentul acela, nu îşi punea problema de obiective sau strategie IT. Piaţa în anul 2002 era fragmentată, iar puţine firme ofereau acest tip de servicii„, povesteşte Florin Scarlat. „La început, noi eram cei care centram şi cei care dădeau cu capul şi de fiecare dată ne dădeam silinţa să rezolvăm cât mai bine orice problemă.„

    Acum, antreprenorul coordonează o echipă formată din 19 oameni, dintre care 14 specialişti IT, iar restul persoane angajate în departamentele de suport. Compania a avut anul trecut venituri de 900.000 de euro, iar pentru acest an Scarlat estimează afaceri de un milion de euro, cea mai mare parte din servicii de externalizare IT pentru companii al căror domeniu de activitate nu are legătură cu această industrie.

    PROFILUL CLIENŢILOR CARE AU NEVOIE DE SERVICII IT S-A MODIFICAT DE-A LUNGUL ANILOR FOARTE MULT, susţine antreprenorul. Dacă la înce-put se punea accent pe rezolvarea problemei, acum se pune accent pe felul în care anticipezi apariţia diverselor incidente. „Mai mult, la început ofeream servicii tuturor firmelor care aveau nevoie, dar mai târziu am realizat că dacă vrei să oferi calitate, trebuie să adopţi o strategie diferită şi să îţi alegi segmentele de piaţă vizate.”

    Pe partea de consultanţă strategică în domeniul IT, piaţa este încă la început. „Acest concept a început să fie mai răspândit odată cu criza din 2009″, explică Scarlat. Concret, forţate să reducă şi să optimizeze cheltuielile, companiile au căutat să facă acest lucru inclusiv din departamentul IT şi din facturile cu telecomunicaţiile, dar „cu timpul au învăţat că orice lucru pe care vor să îl facă în IT trebuie să fie corelat cu strategia de dezvoltare a companiei pentru că altfel este sortit eşecului sau are costuri foarte mari„. Motiv pentru care inclusiv strategia IT a devenit o componentă importantă pentru companii şi este un serviciu pe care clienţii lui Florin Scarlat i-l cer din ce în ce mai des, strategie care trebuie neapărat corelată cu obiectivele de business.

  • Paradisurile fiscale din Europa, în pericol: Luxemburg renunţă la secretul bancar

     Ministrul Finanţelor din Luxemburg, Luc Frieden, a declarat că guvernul este dispus să extindă numărul de conturi bancare acoperite de noile acorduri de schimb de informaţii încheiate cu SUA şi UE astfel încât să includă şi companiile multinaţionale, potrivit Financial Times.

    Acordurile, convenite recent, se referă în prezent numai la persoane suspectate că ar evita plata taxelor prin ascunderea banilor în conturi bancare din Luxemburg.

    Sectorul bancar luxemburghez are active de aproape 3.000 de miliarde de euro, de 22 de ori mai mult faţă de Produsul Intern Brut.

    Datorită activităţilor derulate în Luxemburg de companii multinaţionale, precum Amazon.com sau Skype, stocul investiţiilor străine directe în ţară s-a cifrat anul trecut la 2.280 miliarde de dolari, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Din această sumă, numai 122 miliarde de dolari au ajuns în economia reală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai bogat om din România porneşte planul dur de atac contra străinilor

    RADU ENACHE, GEORGE COPOS, LUCHI GEORGESCU, ANCA VLAD, RADU TIMIŞ, ŞTEFAN VUZA, VASILE TURCU şi alţi 500 de proprietari de companii româneşti s-au reunit în cadrul Asociaţiei „Forumul Investitorilor Autohtoni„ (AFIA) sau, de fapt, în jurul ideii lui Ioan Niculae, proprietarul grupului de firme InterAgro şi unul dintre cei mai bogaţi afacerişti din România. „Este ultima noastră şansă de a fi o voce unitară într-o ţară care devine din ce în ce mai mult ţara altora„, a declarat Ioan Niculae în deschiderea evenimentului unde au fost reprezentaţi, potrivit organizatorilor, cel puţin un milion de angajaţi. Ideea noii organizaţii vine pe fondul unei crize economice „fără precedent, dar pe care încercăm tot timpul să o muşamalizăm„ şi accentuării acesteia din cauza „deciziilor politice neprofesioniste şi împotriva românilor”.

    NICULAE A EXPLICAT CĂ SCOPUL AFIA NU ESTE ACELA DE A ALINIA CAPITALUL ROMÂNESC ÎMPOTRIVA CUIVA – „trebuie să recunoaştem întâietatea străinilor care au fost mai deştepţi decât noi pentru că, văzând vidul legislativ, au înfiinţat Consiliul Investitorilor Străini, organizaţie al cărei lobby se vede în actele normative adoptate în ultimii ani„. Omul de afaceri mai reproşează modul discriminatoriu în care sunt tratate firmele care activează pe piaţa locală în funcţie de ţara lor de provenienţă: „Dacă noi avem curajul să spunem ceva se numeşte trafic de influenţă, dacă spun alţii (companii cu capital străin – n.r) se numeşte lobby”. Astfel, în ultimii 20 de ani, comunicarea între mediul de afaceri şi cel politic a funcţionat sub aşteptări, iar contextul economic actual a făcut ca relaţia să devină şi mai tensionată: Niculae vorbeşte de un atac furibund al „organelor statului român împotriva celor care îndrăznim să credem că România poate fi constituită nu doar din angajaţi, dar şi din antreprenori„.
    De fapt, chiar Ioan Niculae s-a adresat audienţei, referindu-se la AFIA, ca la „consiliul investitorilor români„, care ar urma să apere interesele firmelor nu doar de la Bucureşti, ci şi din principalele regiuni de dezvoltare din teritoriu, dar şi de la Bruxelles. „Multe decizii care sunt nefavorabile românilor sunt explicate folosind formula «Aşa vrea Fondul Monetar Internaţional, aşa vrea Uniunea Europeană, aşa vrea Banca Mondială». De foarte multe ori e minciună pentru că noi nu ştim niciodată ce documente se negociază, iar nonşalanţa cu care se minte e foarte greu de acceptat„, a mai spus Ioan Niculae, referindu-se la o situaţie punctuală din 2009, când, deşi fermierii români solicitau un ajutor de stat legal de la Comisia Europeană, guvernul i-a refuzat pe baza unui aşa-zis răspuns negativ al autorităţilor de la Bruxelles, care de fapt „nu aveau nimic împotrivă”.

    Pe scurt, AFIA îşi propune să reprezinte unitar interesele investitorilor români în faţa instituţiilor centrale, locale şi europene, să informeze asupra problemelor de natură economică, juridică, tehnică cu care se confruntă şi să propună soluţii în vederea rezolvării acestora. Cei cinci membri fondatori sunt Ioan şi Adina-Elena Niculae, proprietarul Continental Hotels Radu Enache, directorul general al RematHolding Mihai Sofian şi Cătălin Grigoriu, directorul Pambac. „Îi doare gura acum de Oltchim sau de Mechel. Câţi angajaţi sunt acolo? Câteva mii. Noi suntem peste un milion şi de noi nu se interesează nimeni„, a declarat Ioan Niculae, care cere public „drepturi egale cu cele a străinilor şi nu un avantaj faţă de ei”.

    CONSILIUL INVESTITORILOR STRĂINI, organizaţia menţionată în repetate rânduri în cadrul evenimentului AFIA, există de 15 ani în România şi grupează cele mai importante multinaţionale care activează pe piaţa locală, precum Petrom, Automobile Dacia, Orange, GDF SUEZ Energy România, Bancpost, Raiffeisen Bank, HP, GSK sau Holcim. CIS a fost de-a lungul timpului un for consultativ pentru guvernele României, iar influenţa celor mai puternice companii străine din România asupra autorităţilor a fost mai vizibilă decât a celor autohtone. „Problemele patronilor români sunt acute şi legate de discriminarea şi de lipsa de sprijin pe care o simţim de foarte mult timp„, a spus şi Anca Vlad, proprietara grupului Fildas şi cea mai puternică româncă de pe piaţa farmaceutică locală. Mai mult, Vasile Turcu, proprietarul grupului Romconstruct, a reproşat băncilor atitudinea faţă de companiile cu capital românesc: „Mediul bancar creditează doar investitorii străini. Probabil că strategia guvernelor din alte ţări este să finanţeze companiile proprii cu activităţi în România pentru ca apoi să transfere profitul în ţara de origine. Noi ce bănci mai avem? CEC-ul nu e capitalizat, iar Eximbank nu dă credite de investiţii„. Toţi cei prezenţi la evenimentul de lansare au căzut de acord că o astfel de asociere se leagă de dificultăţile fără precedent ale mediului de afaceri din România, iar succesul iniţiativei va depinde de felul în care fiecare membru va decide să se implice. „Astfel de idei au mai fost, dar au ţinut puţin timp„, spunea Luchi Georgescu, proprietara Vincon, îndemnând la un efort comun de a scoate interesele românilor la lumină în faţa instituţiilor publice.