“McDonald’s Romania nu desfasoara promotia cu paharele Shrek.
Paharele nu exista si nu vor exista in Romania”, a declarat,
vineri, pentru MEDIAFAX, purtatorul de cuvant al McDonald’s
Romania, Atena Balint.
Reprezentantul McDonald’s Romania afirma totodata ca paharele
din promotia Shrek ale caror desene contin urme de cadmiu sunt de
sticla, nu din carton, cum sunt cele folosite in fast-food-urile
romanesti McDonald’s.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Compania a cerut clientilor sa nu mai utilizeze aceste pahare,
de 0,473 litri, care costa doi dolari (1,64 de euro) si sunt
disponibile in patru modele pe care sunt desenate personajele
principale all filmului de desene animate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
McDonald’s va deschide in acest an intre 150 si 175 de unitati
si va crea in jur de 10.000 de locuri de munca in China. Reteaua va
ajunge astfel la peste 1.100 de restaurante, dupa ce in 2009 a
inaugurat alte 140 de unitati. In China, McDonald’s a fost lantul
de restaurante cu cea mai rapida expansiune anul trecut.
“Se resimte inca o presiune asupra consumului, chiar daca
produsul intern brut a inregistrat un rezultat bun”, a declarat
Kenneth Chan, directorul operatiunilor din China.
Compania americana de fast-food are in plan schimbarea imaginii
pentru 80% din unitatile din China in urmatorii trei ani. Pentru a
face fata competitiei, managementul are in vedere adaptarea
meniului american la traditiile pietei locale, prin includerea
salatei de pui thailandeze in oferta sa.
Veniturile McDonald’s au totalizat 4,55 miliarde dolari anul
trecut, in crestere cu 3,8% fata de anul anterior, raportat la
acelasi numar de magazine.
Bilantul este rezonabil, luand in calcul puterea financiara considerabila din spatele lanturilor internationale de fast-food, aflate in continua expansiune pe mapamond in ultimele doua decenii, si de cererea in crestere din Romania pentru astfel de produse. Mai trebuie luat in considerare si faptul ca piata restaurantelor din Romania este foarte fragmentata si ca foarte putini proprietari de restaurante din Romania au tinut cont de crearea unui brand de profil. Cei mai multi proprietari au deschis unul-doua restaurante sau au preferat sa creeze in paralel mai multe branduri.
Potrivit datelor furnizate de companii, 250.000 de romani mananca zilnic fie la McDonald’s, fie la KFC. Cele doua lanturi americane sunt totodata cele mai mari retele de restaurante din Romania, atat ca dimensiune, cat si ca cifra de afaceri pe 2008. Liderul pietei, McDonald’s, cu peste 60 de unitati deschise in Romania incepand cu anul 1995, a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 108 milioane de euro, in timp ce KFC, intrat pe piata cu doi ani mai tarziu, are 33 de restaurante in Romania si a insumat anul trecut incasari de 40,5 milioane de euro.
Chiar si inceputul de an 2009, sosit cu estimari sumbre pentru restaurantele traditionale, le-a adus specialistilor in burgeri cresteri ale incasarilor si perspective roz asupra viitoarelor extinderi. McDonald’s a finalizat primul trimestru din 2009 cu un plus de 10% in incasari fata de anul precedent (o rata similara de crestere inregistrand si in cazul profitului) si trei unitati noi, la Bucuresti, Sibiu si Piatra-Neamt. Planurile de extindere, care presupun investitii de pana la 4 milioane de euro pe restaurant, par insa sustinute de cererea existenta. Si KFC, franciza adusa in Romania de omul de afaceri Gabriel Popoviciu (care mai detine in Romania si franciza Pizza Hut), a avut o cifra de afaceri de 8,4 milioane de euro, in crestere cu 9%, in primele trei luni din 2009. In plus, cele doua noi locatii deschise anul acesta (cu o investitie totala de peste 2,1 milioane de euro – KFC Gara de Nord si KFC drive-thru de la Sibiu) vor fi urmate de alte doua, aflate acum in constructie – una in Bucuresti si una in Timisoara. “Vom continua sa deschidem noi restaurante daca vom avea ocazii bune, mai ales din punct de vedere imobiliar”, spun reprezentantii US Food Network, care opereaza reteaua KFC.
Burger King, al treilea mare lant de fast-food american si ultimul intrat pe piata locala, in aprilie 2008, numara deja 8 unitati si spera sa ajunga la 50 de locatii in urmatorii 5 ani. Oficialii Atlantic Restaurant System spun ca pana in aprilie 2009 au depasit deja planul de extindere cu 3 unitati, asa ca sunt “relaxati” in ceea ce priveste deschiderile: “Vrem ca anul acesta sa ne continuam dezvoltarea, deschizand noi locatii, dar momentan reanalizam conditiile pietei si incercam sa integram planul initial in contextul economic actual.” In momentul de fata, cele 7 restaurante Burger King din Bucuresti, plus cel deschis la Constanta, numara in medie peste 500 de clienti intr-o zi.
De partea cealalta a topului, proprietarii de restaurante traditionale anunta incasari in scadere pentru anul in curs si se vad in situatia de a-si domoli ritmul de extindere. Tocmai de aceea, omul de afaceri Dragos Petrescu, romanul cu cele mai multe restaurante, care detine, pe langa City Grill, si restaurantele Caru’ Cu Bere, Buongiorno si cafenelele City Cafe, a decis recent sa intre pe piata de fast-food, cu restaurantele Bundetot. Noul brand a venit ca o adaptare la contextul pietei, caci Petrescu a luat decizia de a se lansa intr-un business de tip fast-food dupa ce a remarcat tendinta de micsorare a notelor de plata din restaurantele traditionale.
Primul Bundetot a fost inaugurat in luna februarie 2009, avand la baza un plan de afaceri bazat pe o tranzactie medie de sub 4 euro/persoana. In prima luna, incasarile au fost de 25.000 euro, dar Petrescu spune ca e prea devreme sa vorbim de performantele noii locatii. Cert este ca Bundetot este baza extinderii lui Dragos Petrescu in acest an – in luna septembrie urmand sa fie inaugurate trei noi unitati la Focsani, Braila si Bacau.
Pe de alta parte, Petrescu se confrunta cu diminuarea incasarilor in celelalte restaurante, dar mizeaza totusi pe o stagnare a cifrei de afaceri in acest an, la 14 milioane euro. “Anul 2009 sta sub semnul scaderii notelor de plata, fenomen indus chiar de noi. Strategia adoptata este de a atrage clienti prin consum similar la preturi mai mici ca pana acum.” Prin urmare, chiar daca numarul clientilor (atrasi zilnic in restaurantele City Grill de ofertele speciale) a crescut cu circa 5%, notele de plata s-au diminuat in medie cu minimum 10%, asa ca, la finalul zilei, incasarile se situeaza tot sub linie. Clientii sunt si mult mai conservatori in momentul in care comanda, explica proprietarul City Grill. Cele mai afectate sunt restaurantele situate in centrele comerciale, dupa cum spune tot Dragos Petrescu: “Daca in restaurantele din centru vanzarile au crescut cu 10%, cele din centrele comerciale vand cu 20% mai putin”. Cu toate acestea (sau poate tocmai de aceea), Petrescu lucreaza inca la proiectul celui mai mare City Grill, aflat in stadiu avansat de constructie si care ar trebui sa fie inaugurat la mijlocul verii. Odata deschisa noua locatie, City Grill va ajunge din urma lantul rival La Mama, care ocupa o pozitie mai sus in top, la diferenta de o unitate.
Catalin Mahu, proprietarul retelei, nu se grabeste insa sa isi mareasca numarul de unitati: “Strategia de extindere exista in continuare, dar toate la timpul lor”, spune el. Nici in cazul La Mama nu exista o scadere reala a numarului de clienti (care ajunge la 5.000 pe zi), ci doar o micsorare a valorii notei de plata (care a ajuns acum la aproximativ 15 euro, in loc de aproximativ 17-20 de euro in 2008). Mahu prefera insa sa vorbeasca “in lei” acum, “pentru ca folosirea euro inseamna automat o scadere cu 20%, din cauza volatilitatii crescute a monedei nationale.” Mahu, care detine, pe langa cele sase restaurante La Mama, si patru cafenele sub brandul Cafepedia, e in discutii pentru alte cinci locatii, dar se arata mai degraba precaut in privinta unei extinderi agresive: “Pe piata de restaurante, nu exista foarte multe lanturi si orice deschidere se face din profit. ”
De aceea, spune Mahu, prefera dezvoltarea in franciza: “E drept, in loc sa castigi 10 lei, castigi 2 lei. Dar nu trebuie sa muncesti pentru ei”. Ca si Petrescu de la City Grill, Mahu a observat un numar mai mare de clienti (plus 2-5%), dar si o scadere a notei de plata cu 10%. Pentru 2009, proprietarul La Mama preconizeaza stagnarea cifrei de afaceri, la 9 milioane de euro: “Am luat in calcul o scadere cu 10% a afacerii intr-un scenariu pesimist, iar intr-unul optimist, cifra de afaceri ar putea creste cu pana la 20%. Tarifele sunt insa cele de anul trecut. Prefer sa negociez la sange cu furnizorii sau sa import decat sa cresc preturile.”
Intalnirea reporterului BUSINESS Magazin cu directorul general al lantului de restaurante Burger King, Remus Tiuca, a avut loc in restaurantul din Cora Lujerului inaintea unei intrevederi pe care Tiuca urma sa o aiba cu unul din reprezentantii companiei la nivel international.
“Burger King Romania este foarte bine vazut de catre compania-mama”, spune Tiuca, multumit ca a reusit, in mai putin de un an de la intrarea pe piata, sa creasca reteaua de restaurante la sase, al saptelea fiind deja in pregatire. “Sunt alte tari care in acelasi interval au reusit sa deschida doar doua restaurante”, completeaza el. In estul Europei, Burger King a facut primul pas cu aproape doua decenii in urma, cand a deschis un restaurant in Ungaria. In 2008, primele restaurante au fost deschise in paralel in Romania si Bulgaria.
“Planurile initiale au fost sa deschidem cinci restaurante intr-un an calendaristic, adica din aprilie 2008 pana in aprilie 2009”, spune Remus Tiuca. Pana in prezent, toate cele sase restaurante se afla in Bucuresti, urmand a fi deschis al saptelea in Constanta. Potrivit lui Tiuca, numarul mai mare de restaurante se datoreaza oportunitatilor aparute in piata si vanzarilor inregistrate pana acum. “Am grabit ritmul pentru ca ne-am dat seama ca putem sa crestem mai repede”, afirma directorul general al lantului de restaurante, marturisind ca a avut prea putine emotii privind rezultatele brandului in Romania.
“Veneam dupa 14 ani in industria de quick service, cunosteam foarte bine industria si renumele international al Burger King”, spune el. Tiuca apreciaza ca posibil ca in cinci ani sa ajunga la un numar de 50 de restaurante deschise de companie in Romania – o aproximatie facuta in contextul actual, care ar putea fi modificata in functie de evolutia pietei.
“Eu unul sper sa fie nu 50, ci 150 de restaurante”, adauga el, subliniind ca anul acesta cu siguranta vor mai fi inaugurate alte 10 restaurante, pentru fiecare fiind necesara o investitie de minim 500.000 de euro. In continuare, compania se va axa pe o cat mai buna acoperire a Bucurestiului, care ar trebui sa aiba in jur de 25 de restaurante pe termen lung, in opinia lui Tiuca. In restul tarii, reprezentantul Burger King tinteste toate orasele cu peste 100.000 de locuitori, fara a se limita insa la ele.
Grupul Burger King, al doilea lant de fast-food de pe piata americana dupa McDonald’s, a avut in ultimul anul fiscal (incheiat la 30 iunie 2008) venituri totale de 2,45 miliarde de dolari, in crestere cu 10% fata de anul anterior, si un profit net de 190 de milioane de dolari, in crestere cu 28%. Spre deosebire de McDonald’s, care a intrat pe piata romaneasca in 1995 printr-o investitie directa, Burger King a venit in Romania in sistem de franciza. Aceasta este operata de compania Atlantic Restaurant System, controlata de oamenii de afaceri Marius Nasta si Eli Davidai.
Francizarea poate permite lantului o dezvoltare mult mai rapida, toate restaurantele urmand a se afla pe suprafete inchiriate. Mai mult, daca pana nu de mult majoritatea companiilor declarau ca ritmul de expansiune e incetinit de pretul mare al chiriilor, scaderea preconizata a acestui cost ar putea fi una din putinele consecinte pozitive ale crizei. Pentru Burger King, pretul ridicat al chiriilor a insemnat imposibilitatea de a deschide pana acum restaurante la strada (toate cele sase restaurante deschise pana acum se afla in centre comerciale).
“Evident ca daca vor scadea chiriile, vom deschide mai multe restaurante, inclusiv la strada si in sistem drive through”, explica Remus Tiuca. In lume, mai mult de 90% dintre restaurantele Burger King (peste 11.000) sunt in regim de franciza.
De altfel, in Romania, cu exceptia McDonald’s, unde doar trei din cele 56 de restaurante au fost deschise in regim de franciza, majoritatea lanturilor internationale de restaurante sunt prezente in aceasta forma, inclusiv KFC sau Pizza Hut. Desi afirma ca rezultatele financiare realizate pana acum de cele sase restaurante Burger King din Romania sunt “foarte bune, asa cum ne asteptam”, Remus Tiuca se fereste sa dea cifre exacte sau estimari.
“A fost un an in care am investit foarte mult, de la anul vom incepe sa ne gandim si la profit”, spune el, adaugand ca pentru Burger King nu a trecut nici macar un an de la intrarea in Romania, ceea ce inseamna ca mai asteapta pana sa traga linie: “Este primul nostru an, nu ne putem compara cu niciun rezultat anterior, abia de la anul vom putea sa avem anumite asteptari din acest punct de vedere”. In orice caz, Tiuca se declara increzator in evolutia pietei de profil, estimata la doua miliarde de euro anul trecut si care, sustine el, va continua sa creasca si anul acesta in ciuda crizei.
Gheorghe Becali a declarat miercuri, intr-o emisiune televizata, ca McDonald’s a aprobat in Consiliul de Administratie cumpararea unui teren de 2 000 de metri patrati in Pipera cu 1000 de euro metrul patrat. "Deci pot incasa oricand doua milioane" a spus Becali, incercand sa argumenteze ca inca are afaceri profitabile in domeniul imobiliar.
Contactat de BUSINESS Magazin, Cristian Savu, directorul de comunicare al lantului de restaurante McDonald’s, a spus ca nu poate infirma, dar nici confirma afirmatiile lui Becali. "Nu comentez in niciun fel afirmatiile domnului Becali, mai ales ca acesta se afla in campanie electorala. Nu pot nici sa confirm, nici sa infirm", a conchis Cristian Savu.
"Noi am declarat de nenumarate ori ca de la anul dorim sa mentinem un ritm de expansiune de opt-noua restaurante pe an. Pentru a avea garantate aceste spatii, avem zeci de discutii preliminare pentru zeci de potentiale amplasamente, inclusiv in Bucuresti si in jurul Bucurestiului", a spus reprezentantul McDonald’s, adaugand ca de la discutiile preliminare pana la concretizarea acestora intr-o decizie e un drum lung.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Aflati mai multe despre strategia McDonald’s in Romania.
Normal
0
false
false
false
MicrosoftInternetExplorer4
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-style-parent:"";
font-size:10.0pt;"Times New Roman";}
“Ceea ce este specific pentru consumatorul din Romania este nevoia de vizibilitate. El nu iese la restaurant sa manance, el iese sa fie vazut”, e de parere Marian Alecu, directorul general al McDonald’s Romania, explicand astfel schimbarea conceptului din spatele celui mai mare lant de restaurante de tip fast-food de pe piata locala.
“Romanii accepta noutatile imediat si le includ instantaneu in stilul lor de viata”, spune Alecu. Discutia se desfasoara dimineata, in cel mai nou restaurant al lantului, cel din zona Floreasca, actualul fanion al McDonald’s Romania, dupa cum spun oficialii. Marian Alecu arata spre clientii aflati la acea ora in restaurant – foarte multi cu laptopurile conectate la internet si cu o cafea in fata. “Calitatea oamenilor a crescut datorita nivelului de trai. Era obligatia noastra sa schimbam ceva”, spune el.
Noul concept de restaurant, vizibil deja in amplasamente precum cel de la parterul Unirea Shopping Center sau din zona Floreasca din Bucuresti, presupune un design mai elegant si a fost deja introdus in Germania, Franta si Anglia. Aceasta schimbare este insa doar prima dintr-o serie menita sa repozitioneze McDonald’s Romania, pe masura ce cresc veniturile si, odata cu ele, pretentiile consumatorilor.
Compania deschidea in urma cu 13 ani primul sau restaurant in zona Unirii din Capitala, marcand totodata un record: restaurantul din Europa cu cele mai mari vanzari in ziua deschiderii. Urmatorii opt ani au fost insa dificili, avand in vedere ca bilantul financiar a indicat pierderi substantiale la fiecare sfarsit de an.
“Am redus incet-incet pierderile, pentru ca din 2003 sa ajungem pe zero si sa mergem inspre profit. In prezent, suntem o tara din lantul McDonald’s cu profit decent”, adauga Marian Alecu, care estimeaza pentru anul acesta afaceri de 170-180 de milioane de dolari (115-125 de milioane de euro), fata de aproximativ 90 de milioane de euro anul trecut, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finante. Seful McDonald’s este optimist si in ceea ce priveste profitul, chiar daca recunoaste ca afacerea a fost afectata, ca si in cazul altor concurenti, de cresterea presiunii pe cheltuieli salariale si de preturile la materia prima. “Speram sa tinem sub control aceste cheltuieli si in urmatoarea perioada, astfel incat ele sa nu se reflecte in pretul produselor”. Practic, in conditiile unei inflatii de 7% si ale unor cresteri salariale de 30%, pretul produselor a crescut cu doar 2%, situatie explicabila potrivit lui Alecu prin cresterea volumelor.
Anul acesta va aduce McDonald’s Romania, potrivit oficialilor, un profit operational de 25 de milioane de dolari (aproximativ 17 milioane de euro), fata de 15-16 milioane de dolari in anul precedent, in conditiile in care pe langa cele 56 de restaurante existente vor mai fi deschise pana la sfarsitul anului inca patru. “Vrem ca in 2009 sa ajungem la 70 de restaurante, iar Bucurestiul va detine in continuare jumatate din numarul total.”
Numai ca un restaurant de tip nou implica o investitie de peste 4,5 milioane de euro, de trei ori mai mare decat pana acum, iar numarul angajatilor este, de asemenea, cu 25% mai mare. In plus, investitiile nu se transforma imediat in vanzari mai mari. Seful celui mai mare lant de restaurante este insa optimist. “Suntem in prezent in topul european ca numar de tranzactii pe zi”, adauga Alecu, cele mai profitabile restaurante fiind cele din Bucuresti, urmate indeaproape de cele din Constanta, Brasov si Timisoara. “Cinci din restaurantele McDonald’s ating peste un milion de tranzactii pe an”, detaliaza Alecu, convins ca si aceste valori se vor mari odata cu modernizarea restaurantelor.
“De obicei, un consumator sta in medie 20 de minute intr-un McDonald’s clasic. In cele de tip nou, clientii petrec mult mai mult timp”. Astfel ca pe ansamblul unei zile, restaurantele din Romania au in total 250.000-300.000 de clienti, la nivel mondial media fiind de 42 de milioane.
“Consumul se dubleaza de la an la an, iar aceasta crestere nu e absorbita doar de noi, ci de catre toti jucatorii existenti pe piata”, spune Marian Alecu care plaseaza Big Mac pe primul loc al celor mai vandute produse ale restaurantelor din Romania.
In top se mai afla salatele, o categorie care aduce un sfert din vanzari, urmate indeaproape de cafea. “Vanzarile la cafea au crescut de 4-5 ori in ultimii doi ani, de cand am inceput sa colaboram cu Kraft”, spune Alecu. Tocmai din acest motiv, in curand va fi adus in Romania si conceptul McCafé, constand in spatii dedicate acestui produs, unde se vor putea servi diferite sortimente de cafea, dar si produse adiacente, precum prajituri. Fructele de mare par a fi insa principalul pariu pe care Marian Alecu il face acum cu piata romaneasca. “E o provocare, dar credem ca in Romania consumatorul e pregatit pentru asa ceva”, spune Alecu.
O provocare par a fi si discutiile recente legate de interzicerea comercializarii anumitor tipuri de produse in scoli si in imediata apropiere a acestora, numele McDonald’s fiind adesea invocat. “Multi sunt tributari unor clisee, chiar daca nu sunt documentati, ei comenteaza. Aceasta lege chiar ne ajuta din punct de vedere comercial, pentru ca se elimina o categorie a competitiei, cum ar fi chipsurile, spre exemplu”, explica Alecu, care lucreaza pentru McDonald’s din 1993, an in care compania a inceput sondarea pietei autohtone. La 15 ani distanta, Marian Alecu coordoneaza nu doar operatiunile McDonald’s din Romania, ci si din Bulgaria, Macedonia, Serbia, Croatia, Slovenia, Moldova, Georgia si Azerbaidjan si e convins ca oportunitatile de crestere sunt inca uriase. “Pe aceasta categorie, Romania nu este inca o piata concurentiala, este abia la inceputul ei”, spune el.
A saptea tara din Europa ca numar de locuitori, Romania ar putea atrage in urmatoarea perioada si atentia altor concurenti internationali ai McDonald’s, in afara celor deja prezenti pe piata – KFC, Pizza Hut si, din primavara acestui an, Burger King. “Inamicii nostri sunt puterea de cumparare inca relativ scazuta si localurile cu standarde de calitate joase, care vor disparea in timp. Vrem ca puterea de cumparare sa creasca suficient de mult incat romanul sa-si permita sa manance unde vrea si din cand in cand la McDonald’s”, spune Alecu.
Acestea includ nume ca Medieval Gurmand, Gingis Han sau Casa Romaneasca. „In prezent, aproximativ 80% din suprafata zonei de foodcourt a fost inchiriata,“ a declarat Oana Diaconescu, senior leasing manager, Iulius Group. Mall-ul din Suceava, cel de-al patrulea proiect al grupului, a presupus o investitie de circa 60 milioane de euro si va fi deschis in toamna.
“De ce are succes cartea? N-am nici cea mai mica idee. Ba nu, nu-i chiar asa, am o idee: din cauza esecurilor. Oamenilor le place sa afle despre esecuri – nimic mai simplu. In special le place sa afle despre esecurile din lumea afacerilor.”
Desi fenomenul (pe care a incercat si intelepciunea populara sa-l configureze in proverbul cu capra vecinului) este greu cuantificabil, nu putem sa nu-i dam dreptate lui Haig.
Cand nu doar bacanul de la colt, ci si Colgate, Dell, Exxon, Ford, Harley Davidson, Heinz, IBM, Intel, Kellog’s, Kodak, Levi’s, McDonald’s, Procter & Gamble, Polaroid, Sony, Unilever, Coca-Cola sau Pepsi pot cunoaste gustul amar al insuccesului, lumea ciuleste urechile si vrea sa afle mai mult.
Matt Haig s-a hotarat sa faca o trecere in revista a evenimentelor care au loc atunci cand mari grupuri internationale lanseaza branduri care esueaza spectaculos si cu pierderi financiare greu de recuperat.
Inceputul este o istorie a procesului de branding (pe care il defineste drept “masura de protectie impotriva insuccesului”, un mod de a “pre-vinde” produsul sau serviciul), o inseriere a pacatelor de moarte ale brandingului (amnezia, vanitatea, megalomania, oboseala, paranoia si, in fine, irelevanta) si o enumerare a ideilor preconcepute in domeniu, cum ar fi “daca un produs este bun, el va avea succes”, “companiile mari vor avea mereu succes de brand” sau “brandurile puternice sunt cladite pe publicitate” (publicitatea sustine brandurile, dar nu le poate ridica de la zero).
Urmeaza apoi povestea propriu-zisa, care beneficiaza de o abordare amuzanta, desi realitatea din spatele ei nu e deloc vesela. Descrierea pericolelor potentiale care ar trebui sa ne puna in alerta cand e vorba despre brandul nostru personal se citesc fara incrancenare si cu sentimentul ca niciodata nu e totul pierdut.
Matt Haig, "Mari esecuri ale unor branduri renumite", Editura Meteor Press, Bucuresti, 2008