Nokia va elimina până la 10.000 de locuri de muncă, în condiţiile în care producătorul de echipamente telecom încearcă să-şi recâştige competitivitatea după ce a pierdut în primele runde ale cursei pentru reţele 5G în faţa Huawei şi Ericsson, notează Financial Times. Grupul finlandez a anunţat că va avea 80.000-85.000 de angajaţi în decurs de doi ani, în scădere de la 90.000 în prezent.
Tag: locuri de munca
-
Cum alimentează Nokia investiţiile pentru tehnologia 5G: Grupul finlandez anunţă tăierea a până la 10.000 de locuri de muncă
Nokia îşi va reduce forţa de muncă în următorii doi ani pentru a investi în divizia de reţele 5G. Grupul finlandez de telecomunicaţii a declarat că va tăia între 5.000 şi 10.000 de joburi, sau 11% din totalul angajaţilor, în următoarele 18-24 de luni, conform CNN.
Măsura va costa aproximativ 600 de milioane de euro, jumătate urmând să fie atinsă anul acesta.
„În Finlanda, am angajat mai mulţi oameni decât am concediat în ultimii doi ani şi ne aşteptăm ca rezultatul deciziei anunţate astăzi să fie unul pozitiv”, spune un purtător de cuvânt al companiei.
Astfel, Nokia va continua să investească în reţelele de telecomunicaţii după ce a rămas în urma rivalilor de la Huawei şi Ericsson. Firma a anunţat deja un parteneriat cu Amazon Web Servicies şi Google pentru a aduce îmbunătăţiri tehnologiei 5G.
De asemenea, compania se află într-un parteneriat strategic cu Microsoft prin care intenţionează să accelereze transformările din toate industriile folosind soluţii tip cloud.
În plus, Nokia a anunţat în octombrie o colaborare cu NASA ce va aduce tehnologia 4G pe lună până în 2022.
Grupul finlandez ar putea beneficia de pe urma deciziei Marii Britanii de a interzice folosirea reţelelor de telecomunicaţii 5G produse de Huawei. În urma mişcării, firma a declarat că deţine capacitatea de a înlocui rapid toate echipamentele Huawei din Regatul Unit.
În 2021, compania estimează că vânzările pot fi cuprinse între 20,6 miliarde şi 21,8 miliarde de euro, în condiţiile în care analiştii intervievaţi de Bloomberg se aşteaptă la vânzări de circa 21,5 miliarde.
-
În fiecare an peste 200.000 de români aleg să îşi părăsească ţara în căutarea unui trai mai bun, dar foarte mulţi aleg să se şi intoarcă. Pentru ce revin ei acasă
Foşti angajaţi în străinătate, actuali angajatori în România. Acesta este profilul a peste 30 de români, descoperiţi de Business MAGAZIN, care s-au întors „acasă” să îşi transforme pasiunea în afacere. Unii au investit câteva mii de euro, alţii câteva milioane de euro. Unii au lăsat în urmă munca de zilier în agricultură, alţii joburi plătite cu mii de euro în domeniul administrativ sau hotelier. Cu toţii au renunţat la viaţa în ţări dezvoltate, pline de oportunităţi, cu un sistem educaţional ca la carte, pentru că dorul de România a fost mai puternic.
Anual, peste 200.000 de români pleacă din România, însă jumătate se şi întorc „acasă” în aceeşi perioadă, arată datele statistice. Victor Balaniuc, un tânăr de 26 de ani din Timişoara, s-a întors din Anglia în 2016 să creeze Front Row Events, un brand de entertainment – organizare şi promovare de evenimente. „Oportunitatea dezvoltării acestui proiect m-a determinat să mă întorc în România, plus spiritul patriotic. Vreau să plătesc taxe şi impozite în România.
Consider că dacă îţi doreşti un venit bun şi să faci economii, Occidentul e foarte ofertant, dar pentru un întreprinzător, România este mediul optim, deoarece pieţele încă nu sunt foarte bine dezvoltate şi nici clienţii saturaţi”, spune Victor Balaniuc. El a început să organizeze evenimente la vârsta de 14 ani, în special petrecerile de Revelion pentru prieteni, iar doi ani mai târziu şi-a vândut pianul şi cu cei 500 de euro obţinuţi şi-a cumpărat o staţie şi o pereche de boxe şi a deschis o firmă de sonorizări.
Ulterior, studiind în Anglia la Universitatea din Greenwich, în cadrul „School of Business” programul „Events Management”, o prietenă i-a propus să organizeze un eventiment pentru românii din acel oraş. Un finanţator a avut încredere în ideea lui şi i-a dat bani mai departe, astfel, cu o sumă de 7.000 de euro de la un om de afaceri lituanian din Londra, a reuşit să se extindă în alte oraşe şi apoi să revină în România. În prezent, deţine şi un business în domeniul IT şi o sală de boxing fitness în oraşul natal.
Tot după liceu a plecat şi Răzvan Isac din ţară, în Olanda, acolo unde a locuit mai bine de 8 ani. Student la Business şi Management Internaţional în Rotterdam, a pornit primul său business, fiind fotograf pentru toată facultatea. A intrat apoi în lumea afacerilor, începând cu Nestpick, care a fost achiziţionat de Rocket Internet din Berlin şi a continuat cu două afaceri proprii în online, pe partea de software şi marketing.
Tânărul în vârstă de 30 de ani s-a întors în România încurajat de programul de finanţare Diaspora ReSTART, prin care a primit 20.000 de euro, bani pe care i-a investit într-un atelier din Braşov, unde produce lămpi şi corpuri de iluminat realizate şi din materiale reciclate, ca o alternativă la becurile clasice şi imprimantele 3D. „M-am întors acasă din diverse motive, atât personale, cât şi profesionale. Mi-au lipsit atât natura sălbatică din România – imediat cum am ajuns aici, am şi urcat pe Piatra Craiului -, cât şi oamenii dornici de o schimbare. Finanţarea prin Diaspora ReSTART a venit la momentul potrivit”, povestea Răzvan Isac, fondatorul businessului Hola, atunci când s-a întors.
El consideră că viaţa de antreprenor este interesantă şi antreprenoriatul este o direcţie în care se îndreaptă mulţi tineri din Vest, având mai multă varietate în lucru şi mai multe posibilităţi de de creştere. Totuşi, adaugă el, în România lipsesc încrederea şi viziunea, principalele două motive pentru care tinerii din Vest investesc în afaceri. Răzvan Isac se numără printre cei 60 de români reveniţi în ţară cu ajutorul subvenţiilor de până în 40.000 de euro, acordate în cadrul proiectului „Diaspora ReSTART”, pentru persoanele care doreau să-şi înfiinţeze un start-up acasă.
Repatriaţii din acest proiect, foşti angajaţi, au creat cel puţin in 120 de locuri de muncă pe plan intern, conform datelor Consiliul Naţional al IMM-urilor din România, care s-a ocupat de implementarea programului. Peste 7.000 de români din diaspora au beneficiat de programul de formare antreprenorială cu bani europeni, iar cei mai mulţi autori de planuri de afaceri au fost din Spania, Marea Britanie, Italia, Olanda şi Franţa. Datorită unui program de finanţare s-a întors şi Alina Blaga în localitatea natală, după aproape 15 ani petrecuţi în Franţa şi Belgia.
La bază zugrav decorator, tânăra de 35 de ani s-a întors din străinătate şi a creat trei locuri de muncă într-un start-up de amenajări interioare în judeţul Braşov. „În 2019 m-am înscris în proiectul «Antreprenor acasă». Am fost mulţi candidaţi şi numai 56 am câştigat. (…) Ideea o am în minte de zece ani, dar abia în februarie 2019 am pus pe picioare această firmă. Finanţarea a fost o bază, ne-a ajutat să achiziţionăm uneltele necesare. Suma primită a fost de 33.000 de euro, dar am investit şi noi bani, însă mai puţin”, povesteşte Adina Blaga, fondatoarea AB4Art.
În Belgia, antreprenoarea câştiga aproape 2.000 de euro pe lună pentru 32 de ore lucrate pe săptămână şi se ocupa de administrarea unui showroom şi de formarea antreprenorilor din domeniu sau a persoanelor care voiau să practice o altă meserie şi se orientau spre zugrăvit. Să practice o altă meserie, dar nu de zugrav, a ales şi Vlad Niculici, cofondator al brandului The Cheesecake House. De profesie inginer, s-a întors din Qatar în 2017 să se apuce de făcut prăjituri.
Împreună cu sora sa, Sabina Niculici, şi prietena lor, Anca Hintea, tinerii şi-au propus să redea consumatorului cheesecake-ul original, aşa cum l-au gustat ei în America, unde au fost plecaţi prin programul Work and Travel şi au descoperit The Cheesecake Factory. „Businessul a pornit dintr-o joacă. (…) Eu eram proaspăt întors din Qatar, nu aveam încă un job şi pentru că eu am mai cochetat cu fondurile europene în urmă cu câţiva ani, am propus să accesăm finanţare prin Start-Up Nation. Însă în 2017 nu am câştigat, dar pentru că exista cerere pe piaţă, căci mai multe persoane au gustat de la noi şi voiau să cumpere, am deschis un mic laborator în iulie 2018 cu 15.000 de euro din fonduri proprii”, povesteşte Vlad Niculici.
Lansat în 2017, programul guvernamental Start-Up Nation îşi propunea să stimuleze înfiinţarea întreprinderilor mici şi mijlocii prin acordarea unei finanţări de 200.000 de lei pentru 10.000 de start-up-uri pe an. Programul avea un buget anual în valoare de 2 miliarde de lei. În prima ediţie, guvernul a finanţat circa 7.100 de afaceri, după ce au fost selectate 8.400 de proiecte, iar în 2018 fostul guvern a finanţat 10.000 de afaceri noi, din 13.000 selectate. Start-Up Nation a fost programul care a adus-o acasă şi pe Teodora Bitu, în Vaslui, la sfârşitul lui 2017, după 11 ani de muncă în Italia. Ea a auzit la televizor despre banii pe care îi oferă statul şi a ales să facă o afacere cu biscuiţi, după modelul din fabrica în care a lucrat în străinătate.
„Cu banii obţinuţi am închiriat un spaţiu în Vaslui, l-am amenajat, am achiziţionat o maşină de făcut biscuiţi, un cuptor, am făcut site-ul şi ne-am calculat salariile pentru doi angajaţi pe şase luni”, spune Teodora Bitu, fondatoarea companiei Oliroby. Alături de soţul să a plecat în Italia în 2006, unde au lucrat la un laborator de biscuiţi cu o tradiţie de peste 30 de ani. Italia a fost „acasă” şi pentru Alina Ieremciuc timp de şase ani, unde a studiat Relaţii Internaţioanle şi ulterior a muncit în domeniu. Ea a pornit un business prin Start-Up Nation alături de două prietene, Mirela Irindea şi Mariana Solonari, cu experienţă în domeniul consultanţei. „M-am întors acasă pentru că am simţit că doar aici voi putea cu adevărat valorifica tot ce am învăţat în străinătate. În România există mult potenţial, important e să-l recunoşti şi să reuşeşti să identifici nişele neacoperite sau nesaturate. De exemplu, Italia este o ţară unde tinerii nu îşi găsesc joburile dorite, existând acest fenomen al migraţiei numit «fuga dei cervelli», mulţi din ei migrând spre ţări în plină dezvoltare, în care se prevăd creşteri semnificative în următorii ani, implicit şi România”, spune Alina Ieremciuc.
Cele trei tinere au ales să creeze cadouri cu tematică tradiţională sub brandul Arta Tradiţiei, în urma discuţiilor pe care le-au avut cu angajaţii din companii care susţineau că nu au cu ce cadouri să meargă în vizite la partenerii lor de afaceri. Investiţia totală în afacere a fost de 47.000 de euro, din care 40.000 de euro bani obţinuţi prin programul ministerului pentru IMM-uri şi 7.000 de euro fonduri proprii. „Faptul că am reuşit să atragem fonduri nerambursabile a fost un impuls binevenit, dar cel mai important în cazul bussinesului nostru a fost şi este asocierea cu cele mai bune două partenere de afacere dar şi foarte bune prietene, lucru care ne-a permis să ne exploatăm reciproc exact atuurile în care fiecare din noi excelează”, a menţionat Alina Ieremciuc. Chiar dacă câteva zeci de persoane se întorc, românii sunt „cei mai plecaţi de acasă” din Europa, potrivit unui raport al Eurostat. De altfel, este dificil să laşi în urmă oportunităţile şi situaţia financiară stabilă cu care te-ai obişnuit, spun antreprenorii, ce au fost puternic determinaţi de cei dragi să revină în ţară.
„Eu am plecat de la post de director, unde salariul era de câteva mii de euro, şi am trecut la drujbă, motocultor şi cazma”, spunea Simona Măricean, care a lucrat peste un deceniu pentru un hotel din staţiunea montană Val d’Isere din Franţa şi a venit înapoi în România în 2016. Ea a cumpărat o casă veche de peste 100 de ani în judeţul Sălaj, a restaurat-o şi pe terenul de peste jumătate de hectar din jurul casei a plantat lavandă şi imortele, o plantă folosită în medicină şi în industria cosmeticii.
„Era o altă lume acolo, opulentă, uriaşă, de asta iubesc liniştea de aici. Mi-am luat doza maximă de Occident şi nu m-a schimbat cu nimic”, menţiona antreprenoarea. Teia Ciulacu a lucrat 14 ani în multinaţionale şi a trăit în ţări precum Germania, Olanda sau Costa Rica, unde, susţine ea, a putut să vadă diferenţe între clasele sociale şi astfel şi-a dat seama că îşi doreşte să construiască ceva în domeniul social pe termen lung, iar răspunsul a fost „acasă”. Când s-a întors, în urmă cu 15 ani, o statistică de la Ministerul Mediului arăta că în România se consumă 5 miliarde de pungi de plastic într-un an, iar plasticul nu e biodegradabil sau reciclabil şi astfel contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră. Aşa s-a născut ONG-ul Viitor Plus, pornind cu proiecte privind educaţia de mediu şi infrastructura. În 2009, a apărut Atelierul de pânză, „un model de activitate economică care să respecte principiile sustenabilităţii”, într-un spaţiu de mai puţin de 9 metri pătraţi, în care trei persoane au început să creeze sacoşe din pânză, ca o alternativă la pungile de plastic, folosind maşini de cusut second-hand, cumpărate dintr-o sumă primită, de 5.000 de dolari. Astăzi, afacerea înseamnă peste 20 de oameni şi afaceri de peste 1 milion de lei. „Dincolo de obţinerea de profit, general valabilă pentru orice business, am vrut să ne uităm cum integrăm partea de protecţie a mediului şi latura socială în tot ce reprezintă acea activitate economică“, povestea Teia Ciulacu, preşedinte al Viitor Plus.
Atelierul de pânză este, aşadar, un business social, în care lucrează persoane cu dizabilităţi, a apărut ca o soluţie la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatică sau problema deşeurilor, care au loc atât la nivel global, cât şi în România.
-
Amazon deschide trei noi birouri în România şi creează 500 de locuri de muncă
Biroul din Timişoara, planificat să se deschidă în trimestrul al doilea al anului, se va concentra pe linia Amazon Devices, ce va include şi dispozitivele de securitate Ring, şi va fi locul unde se vor dezvolta şi lansa noi produse şi servicii.
Biroul nou din Iaşi se va deschide spre finalul anului în campusul actual şi va fi primul care va găzdui departamentul Retail Business Support – cel care se asigură că produsele Amazon şi disponibilitatea lor sunt optimizate pentru clienţi şi, în acelaşi timp, sprijină partenerii de vânzări şi echipele dedicate categoriilor de produse.
În 2023, Amazon se va muta în Palas Campus din Iaşi, unde întreaga echipă locală va fi consolidată.
Noul birou din Palas Campus va găzdui echipele Compliance Ops, Retail Business Support, Creative Ops & Production, Imaging Support, Customer Behavior Analytics, Information Security & Privacy, Compliance Tech, AWS Global IT şi Content Creation Tools.
Amazon şi divizia AWS activează deja în biroul din Bucureşti, care găzduieşte echipele Engineering Center, Technology Development, Speech şi Language Solutions for Alexa, precum şi Alexa Product Testing. Aici echipele sunt responsabile cu dezvoltarea soluţiilor tehnologice şi optimizarea operaţiunilor Amazon.
„Suntem foarte bucuroşi să deschidem noile birouri şi să adăugăm încă 500 de locuri de muncă în Timişoara şi Iaşi. Noile birouri vin cu multe oportunităţi pentru profesioniştii din domeniile software şi operaţiuni, care vor avea şansa să inoveze şi să îmbunătăţească produsele şi serviciile noastre ce sprijină clienţii Amazon din întreaga lume. In viitor, echipele noastre în creştere vor beneficia de clădiri de birouri moderne cu facilităţi de cea mai bună calitate şi de o colaborare şi susţinere îmbunătăţite. Suntem încântaţi că ne putem continua investiţiile în România şi mândri de impactul pe care îl avem în Timişoara, Iaşi şi Bucureşti prin recrutarea celor mai buni profesionişti din ţară şi din lume”, a declarat Octavian Tănase, General Manager, Amazon România.
Recrutarea pentru poziţiile din Bucureşti şi Iaşi este în derulare. Amazon a deschis primul birou din România în 2005 şi a investit peste 100 de milioane de euro.
-
Grupul german Siemens anunţă tăierea a 7.800 de locuri de muncă, pe măsură ce compania continuă tranziţia către energia verde. Compania are peste 2.200 de angajaţi în România
Siemens a anunţat că va elimina 7.800 de joburi până în 2025, aproximativ 8,5% din forţa totală de muncă, într-un efort de a-şi mări profiturile şi de a-şi îmbunătăţi „capacitatea de concurenţă pe termen lung”, potrivit MarketWatch.
Acţiunile companiei au crescut până la această oră (13:57) cu 1,29%. Între timp, capitalizarea bursieră a depăşit 112 miliarde de euro.
Mişcarea vine în urma unui plan de reducere a costurilor de 300 de milioane de euro în ceea ce priveşte divizia de cărbune din cadrul concernului.
„Piaţa energiei se schimbă în mod semnificativ, ceea ce ne oferă oportunităţi, însă ne prezintă în acelaşi timp şi o serie masivă de provocări. Cu acest program vrem că ne recâştigăm puterea financiară şi nivelul de competitivitate pentru a modela industria energiei de mâine”, spune CEO-ul Christian Brunch.
Aproape 75% dintre concedieri vor fi efectuate în diviziile management, administrare şi vânzări. Grupul german va renunţa la 3.000 de angajaţi în Germania şi 1.700 în Statele Unite, restul fiind împărţit de-a lungul celorlalte regiuni. De asemenea, cele mai multe reduceri de locuri de muncă vor fi implementate până în 2023.
Între timp, veniturile din primul trimestru al anului financiar 2021 au crescut cu 2,6% la 6,5 miliarde de euro, iar veniturile nete au ajuns la 99 de milioane de euro, după ce firma înregistrase pierderi în acelaşi trimestru al anului precedent.
Conform site-ului oficial al Siemens, compania operează patru fabrici, şase centre de cercetare-dezvoltare şi hub-uri regionale şi numără peste 2.200 de angajaţi în România.
-
Reportaj din China: clasa muncitoare luptă pe frontul relansării economice
Redeschiderea economiei Chinei a fost la fel de brutală ca închiderea ei pentru stoparea răspândirii pandemiei. Revenirea are acum diferite forme…şi arome. Într-un mic orăşel chinez, ieşirea din criză are gust de sos de ardei iute.
Mirosul, sărat şi înţepător, străbate străzile proaspăt pavate de lângă fabrica atât de nouă încât străluceşte, scrie The New York Times. Fabrica este deţinută de o companie numită Laoganma, care face un sos picant de chili şi soia renumit în toată China pentru puterea sa de seducţie gustativă. În plină pandemie globală, când locurile de muncă ale clasei muncitoare din întreaga lume sunt ameninţate cu dispariţia, aromele care ies din fabrică sunt un semn al oportunităţii. De când s-a deschis, în martie, când China era încă sub stăpânirea pandemiei de Covid-19, uzina are probleme în a găsi suficienţi operatori de utilaje sau tehnicieni de control al calităţii.
Acum, muncitorii se adună la Changmingzhen, un oraş agricol până nu demult liniştit, înconjurat de munţi verzi şi orezării, din care tinerii au fugit pentru locuri de muncă mai bune în altă parte. Changmingzhen este o dovadă a revigorării uimitoare post-coronavirus a Chinei – una alimentată de forţa de lucru calificată a fabricilor şi şantierelor de construcţii din ţară. Cu puţine excepţii, restul lumii rămâne într-o stare de boală cauzată de pandemie. Însă economia chineză nu doar că avansează, dar o face şi într-un ritm superior celui de dinainte de criză.
Seara, după ce îşi termină lucrul, muncitorii bine plătiţi inundă tarabele din apropiere căutând tăiţei tăiaţi manual, banane şi mandarine. Compania de familie plăteşte lucrătorilor săi din producţie până la 1.200 de dolari pe lună. „Nu este rău pentru muncitorii de vârsta noastră”, spune angajata Wang Mingyan. Femeia în vârstă de 50 de ani a povestit că a primit un apartament în care stă fără chirie, mese gratuite la cantină şi alte beneficii, întrucât Laoganma concurează cu alte companii pentru forţa de muncă. Meniul nu este întotdeauna pe placul ei, dar acesta este un preţ mic de plătit. „Când eşti departe de casă”, a spus doamna Wang, care s-a mutat din oraşul ei natal la mai mult de două ore distanţă, „nu poţi decât să îţi umpli stomacul”.
China a îngheţat o economie de 15.000 de miliarde de dolari în februarie anul trecut. A folosit forţa brută pentru a izola oraşele şi provinciile şi a bloca oamenii în carantină.
Guvernul de la Beijing a apelat la acelaşi set de instrumente contondente pentru a repune economia în funcţiune. A ordonat fabricilor să se redeschidă şi băncilor administrate de stat să ofere credite. Companiile de stat au fost forţate să-şi reia activitatea. Acum, economia sprintează înainte. Subvenţiile guvernamentale alimentează noi rute feroviare şi construirea de noi fabrici.
O companie de stat, care se vrea un viitor concurent al Boeing şi Airbus, spune că va investi 3 miliarde de dolari în 22 de proiecte mari de construcţii. Implicarea guvernului face ca renaşterea Chinei să aibă în centru muncitorul. Pârghiile statului sunt cele mai eficiente atunci când vine vorba de repornirea fabricilor mari sau a proiectelor mari de construcţii. Guvernul se concentrează de mult timp pe a mulţumi clasa muncitoare de teama genului de turbulenţe sociale care au răsturnat politicile în Statele Unite şi Europa. Beijingul rezolvă însă mai greu alte probleme.
Mulţi consumatori rămân prevăzători, iar tendinţa poate pune stăpânire pe şi mai mulţi pe măsură ce virusul începe să reapară în câteva oraşe. Economia chineză încă se bazează mai mult pe producerea de bunuri decât pe inovaţie şi servicii.
Legiunile de absolvenţi de facultate găsesc încă greu locuri de muncă mulţumitoare. La aproximativ 50 de km în sus pe autostrada din Changmingzhen, în capitala provinciei, Guiyang, Laoganma a promovat angajări cu panouri înalte de trei metri la un târg de locuri de muncă local. Însă genul de muncă oferit nu-i prea atrage pe tineri. „Puteţi găsi de lucru dacă căutaţi, dar pur şi simplu nu va fi ce v-aţi imaginat”, a spus Grace Cai, specialist în managementul turismului la o universitate din Guiyang. „Şi nu va fi acel post spre care să vă îmbie inima sau care să vă ajute să vă atingeţi obiectivul. „Doamna Cai a efectuat un stagiu în toamna anului trecut, lucrând pe un post de chelneriţă într-un restaurant de hotel. Se chinuie să-şi găsească un loc de muncă cu normă întreagă. „Acum sunt prea mulţi studenţi”, a spus ea, „şi din cauza pandemiei chiar nu este uşor să-ţi găseşti de muncă”.
Însă se prea poate ca sătenii din Changmingzhen să nu fie de acord. Provincia Guizhou, din sud-vestul Chinei, este un loc care în urmă cu cinci ani a fost atât de sărac încât a devenit o ţintă pentru campania anti-sărăcie a Chinei.
Chiar şi înainte de izbucnirea pandemiei, autorităţile se străduiau să pună la lucru toată forţa de muncă disponibilă. Guvernul tocmai a terminat de construit o autostradă modernă şi o linie de tren de foarte mare viteză care leagă Guizhou de o provincie vecină. Laoganma şi alte companii s-au grăbit să profite. Oraşul este înţesat de muncitori din construcţii care ridică apartamente pentru muncitori noi. „Nicio fabrică nu are suficienţi muncitori – localnicii au fost recrutaţi toţi”, a spus Zhou Xin, un fost fermier care a renunţat la culturile sale de orez pentru ca Laoganma să-şi poată construi fabrica. Propria sa fiică a studiat la Shanghai şi a rămas să lucreze la o companie de design industrial. Acum, el conduce un mic restaurant peste drum de fabrică şi încă pescuieşte într-un râu din apropiere. Îl supără un singur lucru: zgomotul şi şuieratul constant al fabricii.
„Nu contează dacă te obişnuieşti cu acel sunet”, a spus el. „Sunt miliarde de yuani investiţi aici.” Fabrica ar fi trebuit să se deschidă în februarie. Însă a venit pandemia. Străzile s-au golit. Locuitorii au ridicat baricade la intrările în oraş, verificând temperatura tuturor. Un amestec de frică şi camaraderie a ţinut practic pe toată lumea acasă timp de şase săptămâni, oamenii trăind cu porumb, cartofi şi verdeaţă din grădinile din spatele caselor. Yang Xiaozhen are un restaurant în Changmingzhen pe care-l conduce alături de părinţii ei, cerând 1,50 de dolari pentru o farfurie de colţunaşi. A venit pandemia şi au închis.
Părinţii ei n-au mai ieşit din casă. Nici doamna Yang nu s-a mai aventurat afară. „Am încercat să fim prudenţi”, a spus ea, „pentru că noi, chinezii, suntem cu siguranţă foarte uniţi şi foarte atenţi.” Însă virusul nu a lovit niciodată Changmingzhen. Până la sfârşitul lunii februarie, cu economia încă oprită, oficialii locali şi managerii de la Laoganma au trecut la acţiune. Autorităţile din vecinătate au primit ordin să găsească şomeri care să muncească în fabrică. Muncitorii municipali au fost folosiţi pentru a finaliza drumurile din apropiere, iar aceasta n-a fost o treabă uşoară. Chiar şi grădinarii s-au grăbit să planteze rânduri de puieţi în gardul fabricii.
Wen Wei a fost unul dintre primii muncitori. Aduce condimente la linia de producţie şi câştigă 620 de dolari pe lună. Soţul ei, care prăjeşte ardeiul iute, câştigă 1.200 de dolari pe lună. Pachetul oferit de Laoganma i-a atras către Changmingzhen. Conţinea un apartament gratuit pentru ei şi cei doi copii ai lor şi mese gratuite la cantina companiei. Ei plătesc doar pentru apă şi electricitate. „În alte locuri nu poţi găsi un salariu atât de mare”, a spus ea. La câteva blocuri la sud de fabrica Laoganma, Zhu Haihua este şofer de camion pentru o fabrică de oţel care produce turnuri pentru turbine eoliene. Salariul său lunar de 2.300 de dolari nu include mâncare sau locuinţă. Banii ar reprezenta abia jumătate din cât câştigă în medie un şofer american de camion. Dar aceşti bani înseamnă mult mai mult într-un sat de munte din China.
Activitatea frenetică din construcţii din ultimii ani şi reglementările permisive de zonare au produs o abundenţă de apartamente recent construite. Acest lucru îi permite domnului Zhu să închirieze un apartament cu trei dormitoare pentru doar 175 de dolari pe lună. „Chiria aici este foarte mică”, a spus el. Deocamdată, zgomotul utilajelor şi al construcţiilor îneacă mai tot timpul cântecele păsărilor din arţarii chinezeşti din jurul oraşului.
Dar semnele slăbiciunii nu au dispărut complet. Afacerile restaurantului doamnei Yang nu şi-au revenit pe deplin. În timp ce fabrica Laoganma continuă să pompeze aroma de condimente în aer, proiectele de construcţii asistate de guvern ar putea să nu mai dureze mult timp. Echipele de muncitori de la linia de cale ferată de mare viteză se duc tot mai departe de sat. Se întorc mai rar pentru a-şi cheltui banii. Cai Liuzhong, proprietarul unui magazin de articole de foraj de lângă restaurantul doamnei Yang, se pregăteşte să urmeze lucrările spre următorul oraş în plină expansiune. „Pur şi simplu unde se duce ea, mergem şi noi”, a spus el. Yang Faxue, un client obişnuit al restaurantului, este încrezător că va avea întotdeauna de lucru. Muncitorul în construcţii în vârstă de 36 de ani este pe drumuri de două decenii, părăsindu-şi casa pentru a lucra la început în marele oraş Nanjing. Soţia sa – şi, în cele din urmă, cei trei copii ai lor – au rămas acasă. Yang a fost încântat să-şi găsească un loc de muncă în Changmingzhen, mai aproape de casă. Munceşte la două ore de condus de familie. Şi munca abia dacă s-a oprit în timpul pandemiei. „Casele trebuie construite orice-ar fi”, a spus el. „Munca este muncă”.
-
PwC: În 2019 estimam că 600.000 de locuri de muncă vor fi afectate, până în 2029, de automatizare şi digitalizare. Ne aşteptăm ca acest proces să fie mult mai rapid în noul context creat de pandemie
Investiţiile cumulate ale guvernelor şi companiilor în îmbunătăţirea competenţelor şi recalificarea forţei de muncă ar conduce la o creştere a PIB global cu 6,5 trilioane de dolari şi ar crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030, potrivit raportului “Upskilling for Shared Prosperity”, lansat la Davos de PwC şi Forumul Economic Mondial.Investiţiile cumulate ale guvernelor şi companiilor în îmbunătăţirea competenţelor şi recalificarea forţei de muncă ar conduce la o creştere a PIB global cu 6,5 trilioane de dolari şi ar crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030, potrivit raportului “Upskilling for Shared Prosperity”, lansat la Davos de PwC şi Forumul Economic Mondial.
China va fi cea mai mare câştigătoare a unei astfel de iniţiative, în timp ce statele din Europa Centrală şi Est vor beneficia mai puţin, parţial din cauza structurii economiilor şi a nivelului de educaţie.
”Economiile din Europa Centrală şi de Est poartă încă povara tranziţiei la piaţa liberă: şomaj pe termen lung, populaţie neocupată, sisteme de educaţie care nu au evoluat în acelaşi ritm cu cererea de pe piaţa forţei de muncă. Din aceste motive, sunt mai vulnerabile în faţa schimbărilor aduse de noile tehnologii care impun competenţe crescute. în urmă cu doi ani noi estimam că în jur de 600 mii de locuri de muncă din România vor fi afectate, până în 2029, de automatizare şi digitalizare. Ne aşteptăm ca acest proces să fie mult mai rapid în noul context, schimbat de pandemie şi sperăm că atât guvernul, cât şi companiile să devină tot mai conştiente că trebuie să investească mai mult în educaţie şi formare profesională”, declară Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.
În noul context global, şomajul este aşteptat să crească pe măsură ce economiile continuă să experimenteze efectele pandemiei. De aceea investiţiile în îmbunătăţirea competenţelor forţei de muncă globale sunt esenţiale pentru stimularea redresării economice după COVID-19.
Avantajele mai ample ale dezvoltării competenţelor sunt creşterea productivităţii, a numărului locuri de muncă mai bune, plătite echitabil, care contribuie la reducerea inegalităţilor salariale, în special a celor create de noile tehnologii.
Potrivit PwC, economiile în care deficienţele de competenţe sunt mai mari ar putea vedea cele mai mari câştiguri ca procent din PIB, inclusiv China (7,5%) şi India (6,8%), Spania (6,7%), Australia (5,9%) şi Africa de Sud (4,4%).
Europa Centrală şi de Est va avea cele mai mici beneficii la nivel global, de 2,1% într-un scenariu accelerat şi 1,8% în scenariul de bază.
Unele economii dezvoltate vor avea câştiguri mai mici, variind de la 2% în Japonia la 0,3% în Germania, având în vedere că productivitatea şi baza lor de competenţe sunt deja mai puternice decât pe pieţele emergente.
Sectoarele care au avut creşteri salariale şi de productivitate scăzute de-a lungul timpului ar putea obţine beneficii semnificative în urma îmbunătăţirii calificărilor. Spre exemplu, sănătatea şi asistenţa socială ar putea contribui la creşterea PIB cu 380 de miliarde de dolari prin îmbunătăţirea competenţelor până în 2030.
-
Mai mulţi români vor să se angajeze, dar peste jumătate din salariaţi vor să schimbe locul de muncă
Vestea bună: peste 300.000 de români şi-au făcut pentru prima dată în 2020 cont pe platforma de recrutare online eJobs. „Angajarea a fost pe parcursul anului 2020 principalul obiectiv profesional al românilor. 2020 a fost anul recordurilor în materie de aplicări”, anunţă e-Jobs.
Luna ianuarie 2021 a debutat în forţă, cu peste 500.000 de aplicări în primele două săptămâni ale anului şi aproape 70.000 de oameni care şi-au trimis CV-ul pentru angajare, menţionează Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online.
Mai mult de 7.000 de locuri de muncă au fost postate în primele săptămâni din 2021, retailul, bankingul, IT-ul şi industria de comunicaţii fiind pe primele locuri.
Vestea proastă: conform unui sondaj realizat de BestJobs, a doua mare platformă de recrutare online, mai mult de jumătate dintre angajaţii români se gândesc să schimbe locul de muncă în 2021, iar 28% au făcut chiar paşi concreţi în această direcţie.
De ce vor să schimbe jobul? 39% dintre angajaţi spun că principalul criteriu este salariul; 29% susţin că voiau să schimbe locul de muncă înainte de pandemie pentru că vor o altă provocare în carieră; 27% dintre angajaţi susţin că actualul loc de muncă nu le oferă suficiente oportunităţi de dezvoltare profesională; 19% dintre cei care au răspuns la sondaj se gândesc la un job în străinătate, dacă firma i-ar anunţa că urmează să le scadă salariul, 57% spun că ar accepta, dar şi-ar căuta imediat un alt job; doar 15% şi-ar da demisia pe loc.
Ca o concluzie, pe piaţă au apărut candidaţi care îşi caută un job, ceea ce este un lucru bun, dar pe de altă parte, jumătate dintre angajaţii existenţi ar vrea să schimbe locul de muncă, ceea ce este dărâmător din punctul de vedere al unei companii.
Economia României a scăzut cu aproape 5% în 2020, iar previziunea optimistă pentru 2021 indică o revenire de 4,3% în varianta guvernului şi de 2,5-3,5% în varianta analiştilor.
Marile reţele de comerţ, care sunt preponderent străine, vor să investească între 700 şi 800 de milioane de euro în acest an pentru a deschide încă 400 de magazine noi. Asta înseamnă noi locuri de muncă.
Pe de altă parte, cei din IT, care se confruntă cu un deficit de 15.000 de programatori, vor să mai angajeze între 10 şi 100 de programatori/companie ca să facă faţă cerinţelor de digitalizare ale clienţilor. Problema în România este că lipseşte mijlocul: avem poziţii deschise pentru lucrători comerciali în supermarketuri, unde nu ai nevoie de foarte multă şcoală, iar pe de altă parte avem nevoie de IT-işti, unde este nevoie de o şcoală destul de înaltă. Salariile între cele două extreme se mişcă între 1.500 de lei şi 7.500 de lei, adică 1.600 de euro.
Pentru poziţiile de mijloc, unde ai nevoie de şcoală şi de mai multă specializare, există un mare gol în piaţă. Companiile româneşti nu pot să plătească salarii mai mari, iar multinaţionalele nu găsesc suficienţi specialişti pe cât ar avea nevoie.
Anul 2020, când economia şi companiile s-au confruntat cu aceasstă criză COVID a mai temperat din vânzoleala de pe piaţa forţei de muncă, dar la primul semn de creştere economică, tensiunile se vor relua.
Odată ce va dispărea pandemia, exodul extern se va relua, pentru că salariile nu sunt suficient de mari încât să constituie o alternativă pentru cei care se gândesc să lucreze în străinătate.
Nici creşterea salariului minim – cu numai 3%, care înseamnă un plus de 43 de lei net pe lună, până la 1.386 de lei – nu ajută prea mult piaţa muncii.
Dacă această tensiune de pe piaţa forţei de muncă se va menţine în următorii 5 ani, iar bazinul disponibil de angajaţi va seca, România nu va mai atrage investiţii, nici străine şi nici româneşti, pentru că nu va avea cu cine să le facă.
Importul de asiatici, cota fiind de 25.000 pe an, poate să tempereze febra de pe piaţa forţei de muncă, dar mai mult în construcţii sau în joburile care nu necesită o pregătire superioară.
Pentru celelalte joburi, unde trebuie mai multă şcoală şi pregătire, piaţa va fi extrem de dură, în sensul că nu se vor găsi candidaţi. Companiile româneşti nu au suficientă valoare adăugată ca să plătească salarii ca în IT, de peste 1.500 de euro pe lună.
-
Asalt masiv al nemţilor pe piaţa muncii din România. Ce pregăteşte lanţul de magazine Lidl în perioada următoare în România
Discounterul german Lidl va menţine ritmul angajărilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.
„Ne-am propus ca în 2021 să menţinem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi.“
Discounterul german Lidl va menţine ritmul angajărilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.
„În România, reţeaua Lidl are peste 9.000 de angajaţi, în toate cele 289 de magazine şi 5 centre logistice, iar acest număr este în continuă creştere. Odată cu inaugurările magazinelor Lidl din toată ţara, contribuim constant şi la creşterea economică a comunităţii locale prin crearea de noi locuri de muncă. Astfel, urmărind planurile noastre de dezvoltare, ne-am propus ca în 2021 să menţinem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi“, a spus Anca Comăneanu pentru Ziarul Financiar.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
-
Raport eJobs: Candidaţii au depus 12 milioane de aplicări pentru joburi în 2020. Schimbarea locului de muncă rămâne şi în 2021 principalul obiectiv pe plan profesional
„Estimez că 2021 va fi un an în care vom vedea candidaţi extrem de competitivi, agili şi care vor escalada mult mai uşor provocările de pe piaţa muncii. Ultimul an i-a călit şi cred că vom vedea şi efecte pozitive ale acelei perioade grele.“
Candidaţii au depus 12 milioane de aplicări pentru joburi în 2020 pe platforma de recrutare eJobs România, iar schimbarea locului de muncă rămâne şi în 2021 principalul obiectiv pe plan profesional, conform unui raport al platformei de recrutare.
„Estimez că 2021 va fi un an în care vom vedea candidaţi extrem de competitivi, agili şi care vor escalada mult mai uşor provocările de pe piaţa muncii. Ultimul an i-a călit şi cred că vom vedea şi efecte pozitive ale acelei perioade grele“, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.
Candidaţii au depus deja peste 500.000 de aplicări în primele două săptămâni ale anului 2021, iar aproape 70.000 de oameni şi-au trimis CV-ul pentru angajare.
„Foarte important de menţionat este faptul că aceste rezultate trebuie raportate la numărul de zile lucrătoare care au fost până acum în ianuarie. Media pe zi este, deci, mai mare decât în mod normal şi lucrurile nu par să fie temporare. În ritmul acesta, până la finalul lunii, vom depăşi 1,5 milioane de aplicări şi vom atinge, din nou, un record istoric“, explică Bogdan Badea.
Totodată, şi numărul de joburi a fost mai mare decât în decembrie. Mai mult de 7.000 de locuri de muncă au fost postate de la începutul anului şi până acum, retailul, bankingul, IT-ul şi industria de telecomunicaţii fiind cele mai active din acest punct de vedere.
La începutul anului 2020, 44% dintre candidaţi puneau pe primul loc schimbarea jobului, 30% sperau la o mărire salarială, 24% visau la un job mai aproape de casă, 22% treceau pe lista scurtă a dorinţelor pentru 2020 dezvoltarea profesională.
În luna septembrie 2020, tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au aplicat de 500.000 de ori pentru joburile disponibile pe eJobs. Comparativ, segmentul 25-35 de ani, în mod tradiţional cel mai activ pe piaţa muncii, a cumulat aproximativ 550.000 de aplicări în aceeaşi lună.În perioada iulie-august 2020, 10% dintre candidaţii de pe platforma eJobs aveau aşteptări salariale sub 1.500 lei, 35% dintre ei voiau un salariu între 1.500 de lei şi 2.000 de lei, 26% se aşteptau la salarii cuprinse între 2.100 şi 2.500 de lei, 20% dintre candidaţi cereau un salariu între 2.600 de lei şi 3.500 de lei, iar 9% dintre ei voiau salarii mai mari de 3.500 de lei.
În 2020, aplicările pentru joburile din străinătate au scăzut la 241.424 de aplicări. În 2019 candidaţii au aplicat de 275.872 ori pentru joburi în străinătate, în timp ce în 2018 au fost depuse 356.348 de aplicări pe eJobs.
Anul trecut, în topul preferinţelor candidaţilor care au căutat totuşi joburi în afară au fost Germania, Franţa, Olanda, Marea Britanie şi Grecia. Şi aici se observă o schimbare importantă, dacă e să ne uităm la anii anterior, când românii preferau să ia calea Spaniei sau a Italiei.
În 2020, cele mai atractive judeţe din punctul de vedere al salariului mediu net în 2020 au fost Bucureşti – 4.243 lei, Cluj – 3.968 lei, Timiş – 3.458 lei, Sibiu – 3.419 lei şi Ilfov – 3.304 lei. Judeţele cu cel mai scăzut salariu mediu net pe ţară au fost Covasna – 2.484 lei, Vrancea – 2.502 lei, Suceava – 2.599 lei, Buzău – 2.620 lei şi Teleorman – 2.642 lei.
Un trend care se va menţine şi în 2021 va fi munca remote. Conform World Economic Forum, 98% dintre candidaţi vor să lucreze remote cel puţin o parte din restul carierei lor.
„Ca new-entry pe 2020, ce merită luat negreşit în calcul şi pentru începutul lui 2021 este cuvântul „acasă“, prezent în căutările de pe eJobs.ro şi-n versiunile „remote“ sau „work from home“, spune Bogdan Badea despre tendinţele anului 2020 care vor avea continuitate şi în 2021.
