BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Încep să apară ordine mai mari de subscriere pentru IPO-ul Agricover: în câteva ore azi micii investitori au alocat aproximativ 3 mil. lei. Tranşa de retail, la 28% până acum

    Ultimele zile ale ofertei de listare a Agricover Holding (AGV) aduce un interes mai ridicat din partea micilor investitor comparativ cu debutul din 4 mai în contextul în care încep să apară ordine substanţiale în platforma Bursei de Valori, unele individuale chiar şi de câteva sute de mii de acţiuni. 

    Astfel, oferta care se încheie pe 16 mai la ora 12:00, a strâns până acum subscrieri de circa 11,7 mil. lei, din care circa 3 mil. lei doar de la deschiderea şedinţei de joi şi până la ora redactării acestei ştiri. 

    Potrivit calculelor realizate de ZF din platformele brokerilor, până la ora aceasta sunt subscrise circa 24 milioane de acţiuni AGV, adică 28% din tranşa de retail. Aseară subscrierile erau de 17,6 milioane de acţiuni.

    Spre comparaţie de alte oferte de listare de la Bucureşti, care au oferit discount-uri pe sistemul “primul venit, primul servit”, în tranşe care se epuizau în câteva zeci de secunde, consorţiul de intermediere a ofertei Agricover, format din Wood şi Tradeville, au mers pe varianta clasică. Consorţiul a alocat 10% din tranşă pentru micii investitori iar restul pentru cei mari acolo unde subscrierile nu sunt publice.

    Cu o evaluare de 1 mld. lei, adică de 12 ori faţă de profitul net din 2022 şi de 0,43 ori faţă de venituri, o marjă de profit de 3,6%, aproximativ 520 de angajaţi, active de 3,6 mld. lei şi datorii de 3 mld. lei, holdingul Agricover (simbol bursier AGV) derulează până pe 16 mai o ofertă de vânzare de acţiuni prin care vrea să atragă 416 mil. lei (circa 80 mil. euro) de la investitorii de la Bursa de Valori.

    Listarea Agricover Holding constă atât în vânzarea de acţiuni din partea celor doi acţionari vânzători – antreprenorul Jabbar Kanani şi BERD – cât şi într-o majorare de capital prin emisiunea de acţiuni noi.

    Cea din urmă operaţiune, estimată la aproximativ 140 mil. lei pe baza preţului maxim de 0,5 lei pe acţiune la care subscriu micii investitori, are ca destinaţie finanţarea strategiei de creştere a holdingului, în special a filialei Agricover Credit, potrivit datelor din prospect.

    Restul banilor atraşi de la investitori, de 276 mil. lei, rămân la cei doi acţionari care îşi diminuează deţinerile în holding, respectiv 202 mil. lei la Jabbar Kanani (care va scădea de la 85,2% din capitalul social al Agricover Holding la 57,44%) şi 75 mil. lei la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (de la 12,72% la 4,12%).

     

    Agricover a avut în 2022 afaceri de 2,5 mld. lei la nivel de grup şi un profit net de 90 mil. lei.


     

     

  • Profil de investitor: În ce mai investim

    Tehnologie

    AROBS Transilvania Software este cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursa de Valori Bucureşti. A intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO la începutul lunii decembrie 2021, sub simbolul bursier AROBS, după ce a atras 74,2 mil. lei de la investitori în cel mai mare plasament privat din istoria pieţei AeRO. Potrivit datelor ZF, în termeni de lichiditate, acesta a fost cel mai bun debut pe AeRO al unei companii antreprenoriale, cu un raliu de 43% faţă de plasamentul privat şi o lichiditate record de 15 mil. lei.

    AROBS produce software pentru companii din diverse industrii încă din 1998, când a fost înfiinţată în Cluj-Napoca de către Voicu Oprean, CEO, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi acţionar majoritar (63,3%). Grupul AROBS este format din societatea mamă AROBS Transilvania Software şi mai multe subsidiare, dintre care unele achiziţionate în ultimii ani.

    În 2022, acţiunile AROBS au fost cele mai tranzacţionate instrumente financiare de pe piaţa AeRO, fiind înregistrate tranzacţii cu o valoare de 103 mil. lei. Asta înseamnă că cei peste 4.000 de acţionari AROBS au tranzacţionat, în medie, acţiuni cu o valoare de 400.000 de lei pe zi. Acţiunile AROBS sunt în top 20 cele mai tranzacţionate de pe bursa românească, iar compania are o capitalizare de 935 mil. lei.

    De la începutul acestui an, acţiunile înregistrează un avans de 26,2%, pe fondul unor tranzacţii de 20,9 mil. lei, în timp ce în ultimele 12 luni au un plus de 5,8%, pe tranzacţii de 52,2 mil. lei, conform datelor BVB. Avansul din acest an a survenit în principal după anunţarea rezultatelor financiare aferente anului 2022 şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2023.

    În 2022, AROBS a raportat un profit net de 43,2 mil. lei, în scădere cu 6% comparativ cu rezultatul net al anului anterior, la afaceri de 301,1 mil. lei, cu 58% mai mari. Creşterea cifrei de afaceri a fost în principal determinată de contractarea de noi clienţi în zona de furnizare de servicii software, precum şi de creşterea echipelor existente, dar au existat şi alte surse importante. Din cifra de afaceri totală, serviciile software au reprezentat 240,4 mil. lei, iar produsele software au însemnat 58,7 mil. lei.

    Pentru 2023, grupul vizează o cifră de afaceri netă de 421,25 milioane de lei, în creştere cu 40% faţă de anul trecut, respectiv un profit net de 45,2 milioane de lei, în scădere cu 2,4% comparativ cu 2022. Cheltuielile din exploatare şi EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) ar ajunge la 371,8 mil. lei (plus 46,4%), respectiv la
    74,2 mil. lei (plus 11,3%).

    Societatea a realizat anul trecut patru achiziţii de circa 25 de milioane de euro. Pentru anul acesta, Arobs ia în calcul alte trei-patru tranzacţii, a afirmat Voicu Oprean într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Live.

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: De ce să pui economiile la treabă

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Marius Bosoiu, 26 de ani, a intrat în contact cu mediul de afaceri încă din facultate, care l-a pregătit ca specialist în comunicare. În vara anului trecut, când a început un job legat de piaţa de capital, el a înţeles că trebuie să facă ceva mai mult decât să economisească şi astfel a descoperit o nouă pasiune – investiţiile la bursă. Acum poate spune că îmbină utilul cu plăcutul.

     

    „Principalul motiv pentru care am devenit investitor la BVB este obţinerea unui venit suplimentar generat de economiile proprii, cu un randament superior celui al depozitelor bancare. De asemenea, am avut în vedere şi sprijinirea sectorului antreprenorial din România, care are nevoie de capital pentru a putea dezvolta companiile atât pe plan local, cât şi la nivel internaţional”, spune Marius Bosoiu, brăilean în vârstă de 26 de ani stabilit în Bucureşti.

    Marius a absolvit un master în management şi comunicare în afaceri la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Cu o experienţă de cinci ani în business development şi comunicare la NNDKP, în mai 2022 s-a alăturat echipei Cornerstone Communications, companie specializată în relaţii cu investitorii şi servicii de consultanţă pentru piaţa de capital.

    Ei bine, tocmai această funcţie este cea care l-a apropiat de lumea investiţiilor la bursă. Din poziţia de şef de operaţiuni, Marius asistă clienţii în activităţile de relaţii publice şi aspectele operaţionale specifice unei companii listate.

    „Am intrat în piaţă în urmă cu aproximativ un an, atunci când am început să activez într-un domeniu conex pieţei de capital. Investiţiile intră în categoria pasiunilor, deşi jobul pe care îl am în prezent este legat de piaţa de capital. Astfel, activitatea pe care o desfăşor zi de zi mă ajută să fiu la curent cu evoluţiile din piaţă, ceea ce facilitează procesul decizional referitor la alegerea companiilor în care să investesc”, spune el.

    Marius Bosoiu, 26 de ani

    PROFESIE: specialist în comunicare

    OCUPAŢIE: director de operaţiuni

    INVESTEŞTE: din pasiune

    Prima alimentare a contului deschis la broker a fost de 4.000 de lei. A investit la început în companii de pe piaţa principală, cum ar fi Sphera Franchise Group şi Banca Transilvania, dar şi de pe piaţa AeRO, precum AROBS Transilvania Software, Simtel Team şi SafeTech Innovations. Cum a fost experienţa lui de începător?

    „Pentru mine, procesul de înregistrare a fost facil, lucru datorat şi de faptul că eram familiarizat cu acesta. Într-adevăr, după selectarea brokerului, paşii de urmat sunt extrem de uşor de parcurs chiar şi pentru persoanele mai puţin tehnice. Ce consider că lipseşte este un ghid uşor accesibil care să cuprindă toate etapele pentru a deveni investitor la Bursa de Valori Bucureşti”, afirmă investitorul.

    Până în prezent, Marius nu a realizat vreun exit, nici în cazul acţiunilor care sunt pe minus nu a marcat pierderea. Încă de când a devenit investitor, contextul pe care l-am traversat a fost unul plin de provocări. Astfel, a avut oportunitatea să cumpere o bună parte din portofoliu în momente de scădere a pieţei. Randamentul anului 2022 a fost de aproximativ 10% şi cel mai mult au cântărit acţiuni ca SafeTech, Simtel şi Nuclearelectrica, unde a beneficiat de un preţ de intrare mai scăzut în comparaţie cu evoluţia ulterioară.

    „Din experienţa de până acum, consider că cele mai importante calităţi ale unui investitor sunt capacitatea de a achiziţiona acţiuni compatibile stilului propriu de a investi, răbdarea şi asumarea unei nereuşite. Astfel, atât timp cât există încredere în companie şi în perspectivele acesteia, este important să nu te laşi influenţat de fluctuaţiile de preţ, dar atunci când aceşti factori nu mai sunt solizi, decizia potrivită este exitul”, adaugă Marius Bosoiu.

    În ceea ce priveşte pieţele în care sunt listate companiile, portofoliul lui este destul de echilibrat, cu un mic plus pentru piaţa AeRO. În privinţa împărţirii pe sectoare, domeniul IT&C este cel mai important, cu o pondere de 53%, fiind reprezentat de Safetech Innovations şi AROBS Transilvania Software, urmat de energie regenerabilă cu 18%, deţinând acţiuni la Simtel. Restul portofoliului este alcătuit din sectoare precum financiar-bancar (8%), bunuri de larg consum (8%) energie (7%) şi agricultură (6%).

    „Strategia mea de investiţii este pe termen lung, astfel că prefer să investesc, în principal, în acţiuni cu potenţial ridicat de creştere. Acesta este şi motivul pentru care companiile listate pe piaţa AeRO reprezintă peste jumătate din portofoliul meu, fiecare dintre acestea având planuri solide pentru transferul pe piaţa principală. De asemenea, domeniile în care activează companiile din portofoliu sunt unele cu perspective bune”, adaugă Marius.

    Per ansamblu, portofoliul lui Marius a înregistrat o evoluţie pozitivă în primele luni din 2023, cu o creştere pe majoritatea companiilor, deşi au existat evenimente de natură să scadă încrederea în piaţa de capital. Acesta remarcă faptul că incertitudinea din economie a generat un comportament precaut din partea investitorilor, care mizează şi pe alte instrumente financiare, precum titluri de stat sau depozite bancare, iar această stare a fost accentuată şi de problemele companiilor cu obligaţiuni listate care au intrat în insolvenţă.

    „Strategia pe care am avut-o până acum a vizat cumpărarea de acţiuni, activitate care va continua şi în perioada următoare. La acest moment urmăresc câteva companii pentru a le adăuga în portofoliu, dar monitorizez continuu piaţa pentru alte oportunităţi. Având în vedere incertitudinea existentă, cred că oamenii fac investiţii pe baza proiecţiilor pe care le au în legătură cu anumite sectoare sau companii şi mai puţin pe fundamentele actuale ale acestora, ceea ce poate oferi nişte preţuri avantajoase”, mai spune el.

    L-am rugat pe investitor să nominalizeze câteva companii pe care le-ar vedea listate la Bursa de la Bucureşti. A preferat să îmi spună în schimb ce tip specific de companie îi place – „una care să activeze într-un domeniu cu perspective pozitive, cu o poziţie financiară bună, un istoric solid, guvernanţă de calitate, condusă de un antreprenor cu viziune şi cu un potenţial semnificativ de creştere. Din punct de vedere istoric, acestea sunt companiile care confirmă aşteptările şi cresc încrederea investitorilor în sistemul pieţei de capital.”

    Aşteptarea pe care o are de la o acţiune este să înregistreze o evoluţie pozitivă a preţului, cel puţin pe termen mediu. Pornind de la acest principiu, analiza pe care o realizează include activitatea companiei, indicatorii financiari din ultimii ani, perspectivele pe care aceasta le are şi managementul, toate puse în contextul economic general. Bineînţeles, socoteala de acasă nu se potriveşte întotdeauna cu cea din târg, aşa că am fost curios să aflu cum se confruntă el cu situaţiile în care se simte descurajat.

    „Lipsa certitudinii reprezintă o componentă intrinsecă a activităţii investiţionale. Gestionarea acestui risc depinde, printre altele, de tipul de instrumente financiare utilizate, intervalul de timp vizat pentru investiţii, contextul economic, dar şi cel geopolitic şi sanitar, aşa cum am văzut în ultimii ani. Totuşi, dacă analizele companiilor demonstrează condiţii favorabile pentru investiţii, atunci ponderea influenţei factorilor externi asupra companiei este diminuată pe termen mediu şi lung”, explică el.

    Marius consideră că ceea ce îi lipseşte cel mai mult bursei din România sunt investitorii de retail. Spune că o piaţă de capital emergentă are nevoie de o bază solidă de investitori care să contribuie la consolidarea companiilor importante şi să le sprijine pe cele aflate în etape incipiente de dezvoltare, dar cu potenţial de a deveni repere ale economiei locale.

    Celor care vor să îi urmeze exemplul, el le transmite că înainte de acest pas ar trebui să înţeleagă modul în care funcţionează o companie, să fie la curent cu evenimentele care au loc atât în România, cât şi la nivel global, să fie conştienţi de riscurile investiţiilor la bursă, să îşi creeze aşteptări realiste în legătură cu eventualele câştiguri şi să evite să se lase influenţaţi de opinia unor pseudospecialişti, care pot avea o agendă ascunsă. Numeşte asta educaţie financiară elementară.

    „Nu cred în existenţa unui moment extrinsec potrivit pentru a începe investiţiile deoarece fluctuaţiile sunt continue şi nu poţi şti în ce punct al valului economic te afli, dacă este unul ascendent sau descendent. Cred că mult mai important este nivelul individual de pregătire, astfel încât investiţiile să fie bazate pe fundamente solide, iar acest lucru, coroborat cu un orizont de timp de minimum 1-2 ani, va duce la înregistrarea unor randamente investiţionale pozitive”, conchide Marius Bosoiu.   

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    Brokerul este un operator economic, o persoană fizică sau o companie care intermediează cererea şi oferta pe o piaţă financiară, adică este un intermediar între vânzător şi cumpărător. Există mai multe tipuri de brokeri – imobiliari, de acţiuni, de contracte futures, de produse forex sau de opţiuni, de fonduri sau de credite etc. – iar unii dintre ei au servicii complete sau extinse. Brokerii de la bursă sunt în general companii reglementate care oferă clienţilor acces la pieţe financiare. Ei sunt cei care plasează pe piaţă ordinele de cumpărare sau de vânzare ale clienţilor prin intermediul unei platforme de tranzacţionare şi remuneraţia lor constă în comisioane din tranzacţiile încheiate. Pentru a investi sau tranzacţiona la bursă, un investitor are nevoie să apeleze la serviciile unui broker şi trebuie să analizeze cu atenţie oferta celor prezenţi în piaţă pentru a alege unul.

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Tehnologie

    AROBS Transilvania Software este cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursa de Valori Bucureşti. A intrat la tranzacţionare pe piaţa AeRO la începutul lunii decembrie 2021, sub simbolul bursier AROBS, după ce a atras 74,2 mil. lei de la investitori în cel mai mare plasament privat din istoria pieţei AeRO. Potrivit datelor ZF, în termeni de lichiditate, acesta a fost cel mai bun debut pe AeRO al unei companii antreprenoriale, cu un raliu de 43% faţă de plasamentul privat şi o lichiditate record de 15 mil. lei.

    AROBS produce software pentru companii din diverse industrii încă din 1998, când a fost înfiinţată în Cluj-Napoca de către Voicu Oprean, CEO, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi acţionar majoritar (63,3%). Grupul AROBS este format din societatea mamă AROBS Transilvania Software şi mai multe subsidiare, dintre care unele achiziţionate în ultimii ani.

     

     

    În 2022, acţiunile AROBS au fost cele mai tranzacţionate instrumente financiare de pe piaţa AeRO, fiind înregistrate tranzacţii cu o valoare de 103 mil. lei. Asta înseamnă că cei peste 4.000 de acţionari AROBS au tranzacţionat, în medie, acţiuni cu o valoare de 400.000 de lei pe zi. Acţiunile AROBS sunt în top 20 cele mai tranzacţionate de pe bursa românească, iar compania are o capitalizare de 935 mil. lei.

    De la începutul acestui an, acţiunile înregistrează un avans de 26,2%, pe fondul unor tranzacţii de 20,9 mil. lei, în timp ce în ultimele 12 luni au un plus de 5,8%, pe tranzacţii de 52,2 mil. lei, conform datelor BVB. Avansul din acest an a survenit în principal după anunţarea rezultatelor financiare aferente anului 2022 şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2023.

     

    În 2022, AROBS a raportat un profit net de 43,2 mil. lei, în scădere cu 6% comparativ cu rezultatul net al anului anterior, la afaceri de 301,1 mil. lei, cu 58% mai mari. Creşterea cifrei de afaceri a fost în principal determinată de contractarea de noi clienţi în zona de furnizare de servicii software, precum şi de creşterea echipelor existente, dar au existat şi alte surse importante. Din cifra de afaceri totală, serviciile software au reprezentat 240,4 mil. lei, iar produsele software au însemnat 58,7 mil. lei.

    Pentru 2023, grupul vizează o cifră de afaceri netă de 421,25 milioane de lei, în creştere cu 40% faţă de anul trecut, respectiv un profit net de 45,2 milioane de lei, în scădere cu 2,4% comparativ cu 2022. Cheltuielile din exploatare şi EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) ar ajunge la 371,8 mil. lei (plus 46,4%), respectiv la
    74,2 mil. lei (plus 11,3%).

    Societatea a realizat anul trecut patru achiziţii de circa 25 de milioane de euro. Pentru anul acesta, Arobs ia în calcul alte trei-patru tranzacţii, a afirmat Voicu Oprean într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Live.

     

     

    „Suntem încrezători că anul acesta vom continua să fim la fel de activi şi implicaţi în proiecte diversificate, precum şi în tranzacţii de M&A, prin care să atragem companii antreprenoriale din domeniul IT, care pot aduce valoare adăugată grupului nostru. Totodată, vizăm consolidarea activităţii noastre pe pieţele din America de Nord şi Europa, prin creşterea numărului de clienţi şi întărirea parteneriatelor cu clienţii existenţi.”

    Voicu Oprean, CEO, preşedinte CA şi acţionar majoritar al AROBS Transilvania Software

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Revitalizare pe piaţa crypto: Preţul Bitcoin se îndreaptă din nou către 30.000 de dolari, după o creştere de 76% înregistrată în 2023, în timp ce investitorii reacţionează la cele mai recente turbulenţe din sectorul bancar al Statelor Unite

    Pieţele criptografice au crescut joi, investitorii reacţionând la cele mai recente semne de stres din sectorul bancar regional din SUA, asimilând decizia de politică monetară a Rezervei Federale, raportează Bloomberg.

    Bitcoin, cea mai puternică monedă digitală a crescut joi cu până la 2,6%, ajungând să fie tranzacţionată la 29.100 de dolari la ora 6:05 la Londra. Token-urile mai mici, inclusiv Ether, Cardano şi Solana, au înregistrat, de asemenea, o serie de câştiguri. În ultimele trei săptămâni, Bitcoin a depăşit periodic nivelul de 30.000 de dolari, înregistrând mai apoi o scădere, după un salt de 76% în acest an.

    PacWest Bancorp reprezintă cel mai recent motiv de îngrijorare a sectorului bancar din SUA, după prăbuşirea a trei creditori rivali cu sediul în California. Susţinătorii criptomonedelor sunt de părere că erodarea încrederii în moneda fiduciară întăreşte argumentele în favoarea Bitcoin. 

    De asemenea, investitorii au întărit pariurile privind reducerile dobânzilor Fed în cursul acestui an, după ce preşedintele Jerome Powell a dat de înţeles că ultima majorare a dobânzii băncii centrale ar putea marca finalul ciclului de majorare a ratelor. Înăsprirea condiţiilor de creditare şi riscurile reprezentate de sectorul imobiliar comercial alimentează aşteptările privind turbulenţele economice.

    „Ne aşteptăm să vedem o volatilitate semnificativ mai mare în lunile următoare, mai ales dacă vor mai exista replici în sectorul bancar regional din SUA sau preocupări legate de situaţia creditelor imobiliare comerciale”, a declarat Tommy Honan, şeful departamentului de analiză a pieţei de la bursa de criptomonede Swyftx.

    Bitcoin şi-a revenit parţial în 2023 în urma prăbuşirii criptografice de anul trecut, care a provocat un colaps pe piaţă, inclusiv cel al bursei FTX, şi a declanşat o acţiune de reglementare în SUA. 

  • Investitorii crypto s-au întors cu picioarele pe pământ: „Cum să cumperi aur” doboară recorduri în topul căutărilor Google pe măsură ce jucătorii din universul criptomonedelor s-au săturat de volatilitatea activelor digitale şi caută o opţiune mai sigură pentru banii lor

    Căutările pe Google pe subiecte precum „cum să cumperi aur” sau „cum să investeşti în aur” au atins un nivel record în aprilie, pe măsură ce tot mai mulţi investitori din industria cripto s-au săturat de volatilitatea monedelor digitale  şi caută să-şi mute banii în active sigure, scrie The Wall Street Journal.

    „Pentru o lungă perioadă de timp, m-am gândit: Aur şi argint? Asta e cam învechit, dar poate funcţiona. Sigur, nu o să devin bogat investind în aur, dar banii mei vor rămâne acolo atunci când vremurile devin incerte”, a declarat Mitch Day, un investitor în cripto.

    Loviţi de scăderile abrupte înregistrate de foarte multe criptomonede, unii investitori care au predicat în trecut despre independenţa industriei cripto faţă de bănci, au decis să facă un pas înapoi de la discursul lor şi să investească în aur.

     SPDR Gold Shares, unul dintre cele mai mari fonduri de aur din lume, a bifat o creştere de 20% în ultimele şase luni, în contexul în care tot mai mulţi investitori au început să se refugieze în lume activelor sigure.

    Spre comparaţie, Bitcoin a pierdut aproximativ jumătate din valoarea sa de la sfârşitul anului 2021, precum şi o mare parte din tot entuziasmul care se formase în jurul său.

    Prăbuşirea FTX a zdrobit şi mai mult efervescenţa şi a aruncat în aer promotori mari din industria cripto, precum Tom Brady, Kim Kardashian sau Shaquille O’Neal, care au promovat din greu „minunile” industriei, iar la final nu s-au ales cu aproape nimic.

    Firmele de criptomonede au cheltuit anul trecut peste 70 de milioane de dolari pentru a difuza reclame la Super Bowl. Anul acesta, nu a fost difuzată nici măcar una.

    Criptomonedele, prezentate de marii jucători din industrie ca fiind viitorul investiţiilor, au nevoie de foarte mult timp pentru a putea fi considerate o investiţie serioasă.

    Valoarea de piaţă actuală a tuturor criptomonedelor se ridică la aproximativ 1,2 trilioane de dolari, potrivit CoinMarketCap.

    Fiind unul dintre cele mai vechi active din lume, aurul are o valoare totală estimată la 14,5 trilioane de dolari, potrivit datelor grupului industrial World Gold Council.

    Mai mult, aurul are o istorie de mii de ani în spate şi este o activă care nu lipseşte din portofoliul investitorilor, fiind apreciat pentru stabilitatea sa şi acoperirea pe care o oferă împotriva inflaţiei.

    Investitorii ştiu că aurul nu „îi  va aduce pe Lună”, aşa cum spuneau marii promotori cripto, referindu-se la o ascensiune spectaculoasă a preţului pentru anumite criptomonede, dar totodată, ştiu că în vremuri tulburi aurul este răspunsul.

    Bitcoin şi aurul împart câteva calităţi comune: Ambele active sunt minate, niciuna dintre ele nu e prea prietenoasă cu portofelul, şi nu pot fi folosite pentru a-ţi face plinul la maşină, pentru a-ţi lua de mâncare sau a plăti pentru un film la cinema.

    „Cu toate acestea, când vorbeşti despre aur ştii că la finalul zilei îţi poţi ţine averea în mâini şi că nu reprezintă doar nişte cifre pe un ecran”, a mai spus Mitch Day.

     

  • Ce provocări şi ce oportunităţi aduce contextul economic şi geopolitic tumultuos pentru o bancă globală

    La început de 2023 mediul economic a fost puţin mai bun decât aşteptările – cel puţin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienţii Citi se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanţurile de aprovizionare sau tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon. Iar companiile, care se finanţează pentru a face mai mult business, au început să simtă presiunea costurilor de finanţare mai mari astfel că îşi regândesc strategiile de afaceri, susţine Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală.

    Există câteva teme care sunt pe radarul tuturor, cum ar fi preţul energiei, inflaţia ridicată, realitatea post-Covid, războiul din Ucraina şi toate implicaţiile lor – acestea sunt conversaţii pe care oamenii le-au interiorizat deja şi pe care le vor continua în 2023”, a declarat Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală, întrebat despre provocările pe care le poate aduce anul 2023.

    Însă ceea ce vedem este că, în ciuda şocurilor războiului cuplate cu consecinţele Covid-19, economia se descurcă remarcabil de bine, completează Nanji, care coordonează în regiune 5 ţări din cluster (România, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Ungaria). Principalul motor al rezilienţei economice pare dorinţa guvernelor de a oferi un sprijin fără precedent, pandemia deschizând anterior calea pentru astfel de măsuri.

    Astfel, sectorul privat şi gospodăriile sunt într-o formă relativ bună, în ciuda inflaţiei şi a ratelor dobânzilor în creştere, spune Munir Nanji, care a avut un parcus interesant în cadrul gigantului bancar american Citi, el lucrând şi în România câţiva ani în perioada de început a băncii, în businessul de cash management. În perspectivă, există două scenarii la care ne putem uita, în opinia bancherului de la Citi. Scenariul de bază este că temperarea preţurilor la energie (observată din trimestrul al patrulea din 2022) duce la moderarea inflaţiei, stabilizarea sau reducerea ratelor de dobândă, limitând necesitatea măsurilor de sprijin guvernamental, în timp ce PIB-ul nominal crescut determină scăderea rapidă a deficitelor, iar măsurile temporare de sprijin sunt retrase treptat. ”Din perspectiva creditelor neperformante, nu ar exista o creştere semnificativă, în timp ce rezervele de capital ale companiilor ar fi stimulate ca urmare a scăderii dobânzii şi a reducerii marjelor de credit.”

    „Simplificarea şi reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăţi rezilienţa în perioade stres este o nevoie a clienţilor noştri în prezent. Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor şi cele bine poziţionate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.”

    Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală

    Pe de altă parte, scenariul advers şi mai puţin probabil este că, după recentul platou, se produce din nou o creştere bruscă a preţurilor la energie, care alimentează o creştere a inflaţiei. În cele din urmă, aceasta se reflectă în economia reală prin contracţia PIB-ului, creşterea şomajului, creşterea numărului de companii care intră în incapacitate de plată. Contracţia PIB-ului real duce implicit la creşterea ponderii datoriilor în PIB, ceea ce, împreună cu deficitele în creştere, pune sub presiune ratingurile creditelor suverane, scăzând în consecinţă apetitul investitorilor pentru titlurile de stat. “Confruntându-se cu resurse limitate pentru finanţarea deficitelor, statele ar fi nevoite să retragă măsurile de sprijin, punând şi mai multă presiune asupra economiei reale. În acest scenariu, probabil creditele neperformante ar creşte considerabil, împreună cu scăderea rezervelor de capital şi creşterea în continuare a ratelor dobânzilor, determinând băncile să încetinească creditarea şi dăunând astfel economiei reale.

    Cu toate acestea, deoarece în ultimii câţiva ani am văzut mult mai multă solidaritate în UE, m-aş aştepta ca, în acest scenariu advers şi improbabil, să aibă loc un nou răspuns coordonat al UE, care să sprijine datoriile suverane, astfel încât guvernele să continue să susţină economia”, explică Munir Nanji. În general, nivelul creditelor neperformante este scăzut şi, în scenariul de bază, este puţin probabil să crească semnificativ; nivelurile de capital sunt încă robuste, în timp ce directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară menţine încrederea investitorilor şi a deponenţilor la un nivel ridicat în sectorul bancar, punctează bancherul de la Citi. Cea mai evidentă întrebare pe termen scurt este dacă inflaţia rămâne o ameninţare suficient de mare pentru a necesita o mai mare înăsprire a politicilor monetare. „Credem că nu, din cauza perspectivelor de creştere slabe, deşi băncile centrale vor rămâne precaute faţă de orice ar putea declanşa o accelerare.” O întrebare mai structurală este dacă o creştere puternică a exporturilor poate fi menţinută sau dacă o „recesiune comercială” în stilul anilor 2010 se instalează din nou. „Ne este greu să fim optimişti, deoarece protecţionismul şi reorganizarea lanţurilor de aprovizionare rămân teme importante în 2023 şi ulterior.” Apetitul pentru risc este probabil să rămână instabil în prima parte a anului 2023, susţine Munir Nanji. „Nivelurile scăzute ale apetitului pentru risc au afectat accesul economiilor emergente la pieţele internaţionale de capital în 2022, în special pentru cele cu un rating de credit mai scăzut. Vestea «bună» este că anul acesta nu vor exista prea multe economii emergente cu nevoi uriaşe de finanţare externă. Decalajele de finanţare externă care nu sunt acoperite de fluxurile de investiţii străine directe nu sunt extreme, în comparaţie cu normele istorice. Dar orice dependenţă de finanţare externă poate deschide o ţară către mişcările destabilizatoare ale valutei şi ale preţurilor activelor, aşa cum a descoperit Ungaria în octombrie, când a trebuit să-şi reevalueze promisiunea de a nu mai creşte ratele.” Creşterea ratelor dobânzii şi pieţele volatile i-au tulburat pe investitori în 2022, aminteşte bancherul de la Citi. „Noul mediu de rate ale dobânzii mai ridicate creează oportunităţi de creştere a veniturilor din managementul de portofoliu. Condiţiile dificile de piaţă au crescut preferinţa pentru lichiditate a investitorilor, totuşi frământările anului 2022 au creat, de asemenea, mai multe oportunităţi de investiţii. Ne aşteptăm ca ratele dobânzilor să atingă un vârf şi ca inflaţia să scadă în curând.” Economiile din Europa Centrală s-au confruntat cu un an 2022 dificil. Criza energetică de la sfârşitul verii anului 2021 s-a intensificat în urma invaziei ruseşti în Ucraina din 2022. Acest lucru a subminat redresarea post-Covid în unele economii mici din CEE. Ca urmare, creşterea PIB-ului în economiile CEE a încetinit în medie la sfârşitul anului 2022 din cauza impactului negativ al creşterii puternice a preţurilor de consum asupra venitului real al gospodăriilor, afirmă Munir Nanji. „Preţurile energiei au contribuit puternic nu numai la creşterea mai puternică a indicilor preţurilor de consum în regiunea CEE, dar au şi înrăutăţit balanţele externe şi interne. Acest lucru a determinat băncile centrale să crească substanţial dobânzile de politică monetară, pentru care ne aşteptăm la o medie de 6,6% în CE în 2023, după 4,9% cu un an mai devreme, urmate de 4,6% în 2024.” Intrând în detalii legate de riscul recesiunii în acest an, Munir Nanji spune că pe plan global, analiştii de la Citi evaluau la început de 2023 că probabilitatea unei recesiuni globale este de aproximativ 30%. Acest lucru contrastează cu evaluarea de 50% pe care au menţinut-o în a doua jumătate a anului trecut. La începutul anului 2023 s-a observat o tranziţie dinamică în economia globală. China şi-a abandonat strategia zero Covid, zona euro s-a bucurat de vreme caldă şi vântoasă, ceea ce a atenuat lovitura de la şocul gazelor, iar datele din SUA de la început de an au arătat o inflaţie mai scăzută şi o activitate economică încă solidă, spune el. „Deşi aceste evoluţii nu ne-au convins să creştem considerabil perspectiva noastră de referinţă pentru creşterea globală în acest an, despre care ne aşteptăm să scadă cu aproximativ 2%, ele au schimbat distribuţia riscurilor în jurul valorii de referinţă. Mai exact, creşterea globală ar putea încă să deraieze, dar acest lucru pare mai puţin probabil decât acum câteva luni.”

    CITI – grupul la nivel global

    1. Citi, gigantul american care gestionează active de circa 2 trilioane de dolari la nivel mondial, şi-a redefinit strategia în ultimii ani, a eficientizat şi restructurat businessul şi a decis să vândă diviziile de retail din mai multe ţări, inclusiv România.

    2. Citi este una dintre cele mai importante instituţii financiare din lume, cu o tradiţie de peste 200 de ani şi circa 200 de milioane de clienţi în mai mult de 160 de ţări. Banca Citi este prezentă în România de peste două decenii.

    În Europa, evoluţiile din zona euro din primele două luni au fost benigne şi au determinat Citi să revizuiască la început de an prognoza de creştere pentru 2023 la 0,6%, în creştere de la -0,4% la sfârşitul lunii noiembrie. „De o importanţă deosebită, regiunea s-a bucurat de vreme caldă şi vântoasă. Căldura a restrâns cererea de energie, iar vântul a permis ca energia generată de turbine să continue să crească. Un alt aspect pozitiv este că stocarea de gaz a rămas ridicată şi stabilă, în comparaţie cu iernile trecute.

    Drept urmare, preţurile la gaze au scăzut (deşi sunt încă ridicate dintr-o perspectivă istorică), iar probabilitatea unor întreruperi definitive în aprovizionarea cu energie în această iarnă pare mult mai mică.” În România, datele de la începutul anului indicau o încetinire a activităţii, cu unele sectoare care au o dinamică foarte bună. Producţia industrială indica o creştere moderată. “În ciuda unei încetiniri, datele din zona comerţului cu amănuntul prezintă o imagine mai încurajatoare pentru creşterea cererii interne. În mod similar, creşterea ocupării forţei de muncă rămâne pe un teritoriu pozitiv şi stabil. În acest context, ne aşteptăm ca în primul trimestru din 2023 creşterea trimestrială să rămână aproape de zero. Privind mai departe, aşteptările noastre privind o inflaţie mai scăzută, creşterea salariilor, creşterea fondurilor UE precum şi revenirea creşterii economice în Europa ne-au determinat să anticipăm o normalizare a activităţii în restul anului 2023 şi o creştere de 2% pentru întregul an”, prognozează reprezentantul Citi pentru economia României.

    Dar ce atitudine ar trebui să aibă băncile în perspectivă în acest context economic şi geopolitic tumultuos? „Băncile trebuie să fie prudente cu privire la apetitul pentru risc şi la distribuirea dividendelor, dar nu există niciun motiv de alarmă.” Dintr-un unghi uşor diferit, dacă ne gândim la implicaţii pentru România şi Citi, un lucru important de reţinut este costul capitalului, care este la un nivel maxim al ultimilor 40 de ani, ceea ce reprezintă un punct de inflexiune destul de dramatic, avertizează Munir Nanji. „În esenţă, companiile se finanţează pentru a face mai mult business, iar companiile private şi publice au început deja să simtă presiunea costurilor de finanţare mai mari.” Reprezentantul Citi aduce în discuţie un studiu din Europa, unde 30% dintre companiile din Europa, inclusiv România, văd astăzi un cost al capitalului mai mare decât costul investiţiilor. Deci, noile proiecte devin o provocare în condiţiile în care costurile de capital devin prea împovărătoare.

    Ca urmare a acestui fapt, în toate industriile, companiile vor trebui să-şi regândească strategiile de afaceri, spune el, susţinând că Citi are un rol important. „Deoarece Citi este prezentă pe atât de multe pieţe de atât de mulţi ani, când companiile au nevoie de consultanţă cu privire la cum să îşi schimbe modelul de afaceri, inclusiv gestionarea schimbărilor din lanţul de aprovizionare, transformarea digitală sau exporturile, suntem în poziţia ideală pentru a le sprijini în astfel de procese. Apoi, dacă aducem acest lucru în contextul României, sunt aici câteva industrii critice pe care Citi are capacitatea şi doreşte să le susţină, inclusiv sectorul energetic, agricultura sau IT. Cred cu adevărat că Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienţii săi, în timp ce aceştia se confruntă cu presiunile inflaţioniste, temerile de recesiune, provocările geopolitice şi destabilizarea lanţului de aprovizionare, intensificată şi mai mult de războiul din Ucraina.” Simplificarea şi reducerea riscurilor modelului de afaceri pentru a îmbunătăţi rezilienţa în perioade stres sunt o nevoie a clienţilor Citi în prezent, susţine Munir Nanji.

    „Firmele cu politici eficiente de gestionare a riscurilor şi cele bine poziţionate pentru a rezista presiunilor recesiunii prin recalibrarea strategiilor de alocare a capitalului vor continua să performeze.” La început de 2023 mediul este puţin mai bun decât aşteptările – cel puţin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienţii Citi se confruntăcu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanţurile de aprovizionare şi tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon, atenţionează el. „Gestionarea perturbărilor din lanţurile de aprovizionare continuă să fie o temă importantă pentru companii, unde Citi poate fi de ajutor. Având în vedere vulnerabilităţile din lanţurile de aprovizionare expuse de pandemie, multe firme se vor simţi obligate să revizuiască lecţiile pandemiei şi să facă ajustări în operaţiunile lor. Zonele de interes includ adoptarea de soluţii digitale şi de urmărire electronică a stocurilor şi logisticii, consolidarea parteneriatelor cu furnizorii şi alianţelor pe termen lung, modificarea strategiilor de gestionare a stocurilor pentru a păstra rezerve mai mari, în special pentru componentele critice sau simplificarea lanţurilor de aprovizionare şi aducerea lor aproape de casă.” În al doilea rând, sustenabilitatea (ESG) va rămâne o temă importantă, crede reprezentantul Citi. „Vedem tot mai multe corporaţii şi guverne sporindu-şi atenţia asupra tranziţiei către o dezvoltare durabilă. Mai mult de o treime dintre companiile care sunt listate pe bursele la nivel global, împreună cu ţările care reprezintă cea mai mare parte a economiei mondiale, au acum angajamente Net Zero, iar acest număr a crescut semnificativ în ultimii doi ani.

    Astăzi, o emisiune de instrumente financiare ce are un element ESG beneficiază de o rată de suprasubscriere mai mare, iar aceasta este o schimbare pozitivă faţă de câţiva ani în urmă. O mare parte a creşterii ESG a fost determinată de componenta de mediu a ESG şi de răspunsurile la schimbările climatice, dar şi alte componente ale ESG, în special dimensiunea socială, au câştigat, de asemenea, proeminenţă.” Securitatea energetică şi accelerarea tranziţiei către o energie curată au devenit o prioritate ca urmare a războiului din Ucraina. Europa Centrală se află în fruntea crizei energetice actuale, având în vedere dependenţa sa de importurile şi infrastructura de combustibili fosili din Rusia, aminteşte Munir Nanji. „Volatilitatea fără precedent a preţurilor energiei a dus la presiune asupra lichidităţii companiilor din sectorul energetic. Sprijinul şi lichiditatea din sectorul bancar sunt esenţiale.

    Citi a jucat un rol major în a ajuta la stabilizarea sectorului energetic printr-o serie de soluţii inovatoare. Finanţăm şi facilităm o gamă largă de soluţii de mediu – de la energie regenerabilă şi tehnologie curată până la conservarea apei şi transport sustenabil. Urmărim îndeaproape oportunităţile care decurg din planul REPowerEU, care sprijină planificarea coordonată şi finanţarea infrastructurii transfrontaliere şi naţionale, precum şi proiectele şi reformele energetice.” În ceea ce priveşte obiectivele Citi în perspectivă, Munir Nanji spune că viziunea pentru Citi este ca banca să fie un partenerul bancar preeminent pentru instituţiile cu nevoi transfrontaliere.   

    „Continuăm să ne sprijinim clienţii în timp ce aceştia navighează într-un mediu macro şi geopolitic volatil. În 2022, perturbările persistente din lanţurile de aprovizionare, presiunile inflaţioniste istorice şi primul război din Europa din ultimele decenii au creat un mediu tumultuos pentru companii, pieţe financiare şi consumatori. Aşa cum am fost în timpul pandemiei, Citi rămâne o sursă de stabilitate pentru clienţii noştri în această perioadă de incertitudine”. În România, Citi, sucursala locală a puternicului grup bancar american cu acelaşi nume, este axată în principal pe creditarea companiilor multinaţionale şi locale mari, a sectorului public şi pe commercial banking. Banca, aflată în apropierea topului celor mai mari 10 instituţii de credit de pe piaţa românească,  pe locul 11, cu active de peste 12 mld. lei în 2021 şi o cotă de piaţă de aproape 2%, a fost în ultimii ani printre cele mai profitabile bănci de pe piaţa locală. Un context economic tumultuos prezintă oportunităţi pentru o bancă globală precum Citi de a genera un impact pozitiv, concluzionează Munir Nanji. „Mentalitatea şi prezenţa noastră globală în aproape 100 de ţări ne poziţionează în mod unic pentru a ne ajuta clienţii şi comunităţile din întreaga lume deoarece avem o înţelegere aprofundată a reglementărilor locale, politicii, mediului de business şi condiţiilor economice. La nivel global, avem în portofoliul nostru peste 90% din companiile Fortune 500. Reţeaua noastră globală este din ce în ce mai relevantă pentru mai multe segmente de clienţi, inclusiv companii mijlocii, jucători digitali şi fintech-uri din noua economie, precum şi investitori instituţionali sau instituţii financiare.”

  • Ce spun investitorii străini despre afirmaţiile premierului Ciucă cum că marii contribuabili nu şi-au plătit datoriile: „Marii investitori sunt şi cei mai mari contribuitori la bugetul de stat. Taxe noi precum una pe cifra de afaceri vor alunga investitorii”

    Marii investitori sunt şi cei mai mari contribuitori la bugetul de stat, iar taxe precum una pe cifra de afaceri vor alunga investitorii, au transmis, la solicitarea ZF, Consiliul Investitorilor Străini (FIC), organizaţie care reuneşte unele dintre cele mai mari companii din România.

    Precizările vin în contextul în care premierul PNL Nicolae Ciucă a spus săptămâna aceasta că marii contribuabili nu şi-au plătit datoriile la bugetul de stat şi astfel s-a generat o gaură în veniturile statului, care au crescut mult mai slab decât aşteptările. Întrebaţi dacă declaraţia premierului ar putea să însemne şi pregătirea terenului pentru o taxă pe companiile mari, FIC, prin preşedintele Cristian Secoşan, a transmis că în acest moment nu are informaţii clare asupra unei decizii a guvernului în acest sens.

    Mesajul integral al Consiliului Investitorilor Străini (FIC)

    Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a subliniat întotdeauna că pentru investitori este vital să existe predictibilitate şi transparenţă din punct de vedere legislativ şi fiscal. Membrii FIC susţin abordarea strategică, pe termen mediu şi lung a domeniilor cheie, aşa cum este cazul şi regimului fiscal, care trebuie analizat din perspectiva rezultatelor înregistrate la nivelul colectării şi contribuţiei la bugetul de stat, dar şi a dezvoltării economice şi identificarea acelor elemente care trebuie ajustate şi a soluţiilor durabile pentru statul român, companii şi cetăţeni. În special, în contextul macroeconomic dificil marcat de efectele celor mai recente crize (pandemie, piaţa energiei, inflaţie, etc) este importantă identificarea măsurilor pentru redresare, ce vor asigura un echilibru economic şi social fără să producă dezechilibre mai mari pe termen mediu.

    La momentul actual nu avem informaţii clare asupra unei decizii a Guvernului de a introduce o astfel de taxă, însă aşa cum am discutat cu autorităţile suntem pregătiţi de a analiza împreună situaţia actuală a contribuţiilor din partea companiilor mari.

    În cadrul FIC, analizăm periodic contribuţia membrilor noştri la bugetul de stat, dar şi la nivel de societate (nivelul salariilor). Astfel, cel mai recent studiu privind taxele plătite de membrii FIC publicat în 2022 confirmă că marii investitori sunt şi cei mai mari contribuitori la bugetul de stat: doar o parte dintre membrii FIC, 44 de entităţi au făcut plăţi de peste 11,3 mld. RON către bugetul României, mai mult de jumătate reprezentând contribuţiile sociale şi impozitul pe profit în anul 2019. În acelaşi timp, doar taxele celor 44 de companii analizate însumează 23% din veniturile fiscale în 2019 şi respectiv 24% în 2020.

    Taxele plătite 44 de companii membre FIC analizate reprezintă 29% din totalul cifrei de afaceri a acestora, spre deosebire de rezultatele obţinute la nivelul întregii economii – unde veniturile fiscale raportate la cifra de afaceri din economie reprezintă doar 10%. În prezent lucrăm la o actualizare a acestui studiu cu datele aferente anului 2022.

    Totodată, am analizat succint şi impactul unei posibile taxe de 1% pe cifra de afaceri asupra membrilor FIC, iar 16,4% dintre companiile FIC ar fi supuse unor pierderi masive, taxa reprezentând întreg profitul companiei. Analizând toţi membrii FIC impactaţi, cota efectivă de impunere poate ajunge la aproximativ 65-68%. În cazul unui astfel de scenariu nu doar companiile vor avea de pierdut, ci şi statul român în raport cu celelalte ţări din punct de vedere competitiv, aceasta fiind o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate.

    Prin impunerea unei astfel de măsuri, companiile pot migra unele activităţi în alte ţări din UE, fapt ce contribuie la slăbirea potenţialului de creştere al economiei. Menţionăm că aspectele detaliate sunt rezultate în urma datelor publice şi informaţiilor primite până la acest moment, iar pentru a avea o analiză completă a impactului sunt necesare mai multe detalii asupra mecanismului şi criteriilor de aplicare.

    Considerăm că deciziile autorităţilor de a introduce orice măsură fiscală trebuie să aibă la bază o analiză detaliată şi transparentă, consultări ample cu mediul de afaceri şi un calendar de implementare care să asigure predictibilitate şi posibilitatea de ajustare a activităţii.

     

  • Bursă. Iohannis îi bucură pe investitorii Petrom după ce a trimis la reexaminare legea care taxa compania. Acţiunile urcă

     

    Cu 1,4% se apreciau marţi după-amiază acţiunile OMV Petrom (SNP), într-o şedinţă în care au dominat clasa­mentul celor mai lichide acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti, o continuare a tendinţei pozitive începute săptămâna trecută, când preşedintele Klaus Iohannis a decis să retrimită spre reexaminare legea care ar urma să taxeze compania cu circa 1 mld. euro.

    „Decizia preşedintelui a apărut, ca ştire, în ziua de joi, când piaţa era deschisă. La acel moment, trendul negativ al preţului acţiunii SNP, început cu ziua ante­rioară, s-a schimbat, determinând o închidere uşor pozi­tivă. În şedinţa de marţi, preţul acţiunii SNP şi-a conti­nuat creşterea, înregistrând un plus de peste 1%“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest.

  • Profil de investitor: Cum poţi să faci trecerea de la investiţiile pasive la investiţiile active?

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.

    Investiţia în fonduri mutuale şi ETF-uri poate fi considerată o modalitate la îndemână de a intra în contact, cu riscuri cât mai mici, cu mediul investiţional. De aici, posibilităţile şi oportunităţile sunt incalculabile. Lui Dragoş Bărbulescu i-a cumpărat tatăl unităţi de fond de când avea 10 ani şi asta i-a deschis apetitul pentru investiţii. La 21 de ani, cât are astăzi, a trecut la ETF-uri, se gândeşte să cumpere metale preţioase şi analizează acţiuni.

    „Experienţa mea de investitor începe în copilărie, în jurul vârstei de 10 ani, când tatăl meu a început să pună bani deoparte într-un fond de investiţii, care s-au acumulat de-a lungul anilor. La 16 ani am descoperit că am o sumă strânsă acolo şi, odată cu asta, am început să dezvolt o pasiune”, a povestit Dragoş Bărbulescu, student în vârstă de 21 de ani, în cadrul unei emisiuni ZF Deschiderea de astăzi.

    Dacă tatăl său i-a deschis calea pieţei de capital printr-o investiţie pasivă, Dragoş a luat decizia de a investi activ după ce a citit primele cărţi despre investiţii pe care le consideră importante, cum ar fi „A Random Walk Through Wall Street” a economistului Burton Gordon Malkiel.

    „Acestea m-au făcut să realizez toate beneficiile ce vin odată cu economisirea şi investirea banilor”, spune el. Prin intermediul unui broker internaţional, a deschis o poziţie de 100 de dolari pe un ETF numit ESPO – VanEck Video Gaming and eSports, investiţie care i-a fost inspirată probabil şi de pasiunea lui pentru jocuri video şi sport.

    „Încă de mic mi-au plăcut jocurile video, de orice fel. Cât despre sport, sunt de părere că un corp sănătos şi o activitate fizică menţinută nu aduc decât beneficii şi o continuă bunăstare”, explică el.

    Dragoş Bărbulescu a absolvit Colegiul Economic Virgil Madgearu şi este student la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (FABBV) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti în limba engleză. De un an face parte din Econosofia, o comunitate de studenţi pasionaţi de investiţii şi macroeconomie, care se poate lăuda cu organizarea în 2022 a celei mai mari şcoli de investiţii gratuită din România – Investment School. După ce în timpul facultăţii s-a angajat ca retail sales dealer într-o bancă locală, Dragoş a început să investească o parte din salariul câştigat.

    La momentul actual, investeşte activ în ETF-ul ESPO, care are o alocare predominant în SUA (circa 42%), dar şi deţineri în Japonia (20%) şi China (17%). Totodată, investeşte pasiv în fondul mutual local BT Index Romania ROTX, creat de Bursa de Valori Bucureşti în colaborare cu Bursa de la Viena şi care replică structura indicelui bursier ROTX (Romanian Traded Index).

     

     

    „Portofoliul meu este alcătuit din aproximativ 60% unităţi de fond BT Index Romania ROTX şi 40% unităţi din ETF-ul ESPO. Sectoarele predominante pentru ETF sunt Technology şi Consumer Cyclicals, iar Tencent Holdings, NVIDIA, AMD, Nintendo şi Electronic Arts se află în top 10 al componenţilor. Pentru fondul de investiţii, sectorul predominant este cel financiar”, adaugă investitorul.

    L-am întrebat pe Dragoş cum au fost pentru el primii paşi în lumea investiţiilor, având în vedere că începutul carierei lui de investitor a însemnat şi debutul pandemiei de COVID-19.

    Dragoş Bărbulescu, 21 de ani

    PROFESIE: viitor economist

    OCUPAŢIE: retail sales dealer, student

    INVESTEŞTE: pentru propria libertate financiară

    Datorită cunoştinţelor acumulate, spune că a reuşit să vadă criza de sănătate mai mult ca o oportunitate de a intra în piaţă la un preţ foarte avantajos. Nu a adoptat o strategie anume, dar a avut mereu o atitudine obiectivă şi un portofoliu diversificat, atât prin instrumentele deţinute, cât şi prin alocarea sectorială.

    „Nu am simţit niciodată dorinţa de a părăsi ringul bursier. Cărţile şi scurta mea experienţă profesională m-au învăţat deja că perioadele de nesiguranţă şi volatilitate în piaţă sunt normale, vin şi trec. Cât timp menţin un portofoliu diversificat, cu deţineri în care am încredere, nu voi fi nesigur pe mine”, continuă Dragoş.

    În plus, mi-a spus că înainte de toate a citit cu mare atenţie contractele de investiţii pe care le-a semnat cu cele două instituţii financiare cu care lucrează – brokerii. Investiţia pasivă este realizată printr-un plan de subscriere lunar automat la BT Capital Partners, iar investiţia activă are loc printr-un cont în valută la International Brokers, o dată sau de două ori pe lună. Una peste alta, procesul de investire i s-a părut „de la început unul relativ simplu”.

    Momentan, pentru Dragoş investiţiile sunt o pasiune, mai ales că are o strategie predominant pasivă, însă investirea activă îi surâde destul de mult, astfel că are în plan să se implice mai mult. Recunoaşte că are un job care nu doar că îi permite, ba chiar îl încurajează să fie în permanenţă la curent cu toate ştirile despre lumea investiţională şi economie.

    „Ţinând cont că investesc pasiv de la o vârstă fragedă şi activ doar de câţiva ani, nu pot spune că am marcat pierderi semnificative până acum. Totuşi, situaţiile inevitabile în care voi marca pierderi le voi considera lecţii valoroase şi nu le voi lăsa să mă descurajeze. Personal, investesc deoarece ştiu că dacă sunt consecvent, calculat şi cumpătat, pot avea libertatea financiară pe care mi-o doresc”, mai spune el.

    Aşteptările investitorului de la o acţiune sau de la un ETF sunt obţinerea unui randament satisfăcător şi în concordanţă cu gradul de risc asociat companiei sau companiilor din portofoliul fondului. Din păcate, anul 2022 nu i-a adus un randament pozitiv lui Dragoş, dar rămâne optimist. Aşa cum deja a subliniat, „perioadele de nesiguranţă şi volatilitate în piaţă sunt normale, vin şi trec”. Având în vedere contextul macroeconomic din 2023, randamentul acestui an este unul decent, aproximativ 5% pentru ETF şi circa 3% în cazul fondului.

    „Criteriul meu principal de alegere este credinţa mea în evoluţia pozitivă a sectorului din care face parte compania. Cred strict în analiza fundamentală, deoarece s-a dovedit de nenumărate ori că aduce o perspectivă atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, comparativ cu analiza tehnică”, spune Dragoş.

    Investitorii mai… pătimaşi, dar şi cei care evoluează şi vor să aplice mai multe în investiţii ar putea ajunge să considere cumpărarea de unităţi de fonduri mutuale plictisitoare de la un punct încolo, având în vedere gradul mic de implicare sau nivelul mai scăzut de risc şi, implicit, al randamentului potenţial.

    Este însă o modalitate la îndemână pentru oricine de a intra în piaţa de capital, considerând că investiţia într-un fond reprezintă în aceeaşi măsură o formă de economisire, prin caracterul de recurenţă, iar administrarea fondului este făcută de un specialist. Ca şi Dragoş, mulţi investitori vor să ajungă cât mai activi pe măsură ce acumulează experienţă.

    „În ultimele luni am rămas cu aceeaşi strategie predominant pasivă pe care o am de ceva timp. Mizez în continuare pe faptul că diversificarea ar trebui să fie prioritatea numărul unu pentru un investitor pe termen lung. Prin urmare, doresc să adaug un nou tip de instrument financiar în portofoliu anul acesta, anume un metal preţios precum argintul sau aurul”, afirmă tânărul investitor.

    Dragoş remarcă faptul că toate cărţile de investiţii ne învaţă că decizia de a investi de la o vârstă cât mai mică este una dintre cele mai bune pe care le poate lua o persoană. Spune că orice moment poate fi potrivit pentru a începe să investim şi că anii în care amânăm acest pas pot doar să facă diferenţa la pensie.

    „Unui investitor începător i-aş recomanda să deschidă prima poziţie pe un instrument şi o companie de care este interesat şi despre care îi va face plăcere să afle din ce în ce mai multe”, conchide Dragoş Bărbulescu.  

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    Un fond mutual reprezintă un vehicul investiţional care foloseşte resurse financiare ale mai multor investitori pentru a cumpăra sau vinde acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat şi alte valori mobiliare. Investiţia într-un fond mutual se face prin cumpărarea de unităţi de fond, echivalentul acţiunilor în cazul companiilor.

    Totuşi, spre deosebire de acţiuni, care sunt emise într-un număr fix şi doar în cazul anumitor operaţiuni este diminuat sau majorat, unităţile de fond se emit în mod continuu şi pot fi răscumpărate oricând. Valoarea unei unităţi de fond se calculează zilnic ca raport între valoarea netă a activelor fondului şi numărul de unităţi de fond emise. Investitorii în fonduri mutuale câştigă când investiţiile fondului cresc, adică atunci când fondul primeşte dividende de la companiile din portofoliu sau dobânzi de la titluri de stat şi atunci când acţiunile companiilor cresc.

    Un fond mutual este gestionat de un administrator de investiţii. Există mai multe tipuri de fonduri mutuale, clasificate în funcţie de activele în care investesc predominant – de obligaţiuni, diversificate, de acţiuni, monetare, etc. – sau care se concentrează pe anumite sectoare sau particularităţi – fonduri cu componentă ESG, fonduri axate pe sectorul energiei etc.

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Fonduri Mutuale 

     

    BT Index Romania ROTX este un fond de acţiuni administrat pasiv din portofoliul BT Asset Management, divizia de investiţii a Grupului Banca Transilvania. Minimum 85% dintre activele fondului reproduc structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index), însă pot fi realizate plasamente şi în instrumente financiare cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, depozitele bancare sau instrumentele monetare, în proporţie de maximum 15%.

    În prezent, portofoliul BT Index Romania ROTX este compus în principal din acţiuni tranzacţionate (89,99%), dar şi din depozite bancare (9,22%) şi disponibil la vedere (0,81%). Perioada de investiţie în fond recomandată de administrator este de minimum cinci ani. BT Index Romania ROTX are active nete sub administrare de 232,7 milioane de lei, 9,9 milioane de unităţi de fond în circulaţie şi un număr de

    8.269 de investitori. De la începutul acestui an, fondul are un randament de 3,5%, care vine după un minus de 1,17% în 2022. În ultimii trei ani, randamentul este de 2%.

     

    Fondul are un indicator sintetic de risc (ISR) mediu, 4 din 7, acesta fiind o măsură a riscului de pierdere a sumei investite şi având la bază calcule statistice estimative privind pierderile potenţiale. Indicatorul ISR este calculat pe baza volatilităţii fondului, dar nu surprinde în totalitate riscurile semnificative.

    „Se potriveşte investitorilor dinamici, cunoscători ai pieţei de capital (obiectivul fondului este creşterea valorii capitalului investit în vederea obţinerii unei rentabilităţi ridicate, superioare ratei inflaţiei)”, se arată pe site-ul BT AM.

     

    Investitorilor care vor să cumpere unităţi ale fondului BT Index Romania ROTX nu li se percepe comision la cumpărare şi nici la răscumpărare dacă perioada de deţinere este de peste trei ani. Pentru sumele răscumpărate aferente unităţilor de fond care nu au depăşit perioada de deţinere de 360 de zile, se aplică un comision de 4%. De asemenea, este aplicat un comision de administrare de fond, luat în considerare la calculul valorii unităţii de fond, de 0,15% pe lună din media activelor nete în administrare.

    BT Asset Management este una dintre cele mai mari societăţi de administrare a investiţiilor din România, cu active nete de 3,7 miliarde de lei şi 21,1% cotă de piaţă (OPCVM – Organism de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare), conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    „Chiar dacă fondurile cu risc redus au volume şi există interes pentru ele, randamentele se vor face şi în 2023 din zona de acţiuni şi acumulare de risc, raportându-ne la companiile care aduc în continuare dividende.”

    Aurel Bernat, CEO al BT Asset Management

     

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: În ce mai investim

    Fonduri mutuale

     

    BT Index Romania ROTX

    BT Index Romania ROTX este un fond de acţiuni administrat pasiv din portofoliul BT Asset Management, divizia de investiţii a Grupului Banca Transilvania. Minimum 85% dintre activele fondului reproduc structura indicelui ROTX (Romanian Traded Index), însă pot fi realizate plasamente şi în instrumente financiare cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, depozitele bancare sau instrumentele monetare, în proporţie de maximum 15%. În prezent, portofoliul BT Index Romania ROTX este compus în principal din acţiuni tranzacţionate (89,99%), dar şi din depozite bancare (9,22%) şi disponibil la vedere (0,81%). Perioada de investiţie în fond recomandată de administrator este de minimum cinci ani.

    BT Index Romania ROTX are active nete sub administrare de 232,7 milioane de lei, 9,9 milioane de unităţi de fond în circulaţie şi un număr de
    8.269 de investitori. De la începutul acestui an, fondul are un randament de 3,5%, care vine după un minus de 1,17% în 2022. În ultimii trei ani, randamentul este de 2%. Fondul are un indicator sintetic de risc (ISR) mediu, 4 din 7, acesta fiind o măsură a riscului de pierdere a sumei investite şi având la bază calcule statistice estimative privind pierderile potenţiale. Indicatorul ISR este calculat pe baza volatilităţii fondului, dar nu surprinde în totalitate riscurile semnificative. „Se potriveşte investitorilor dinamici, cunoscători ai pieţei de capital (obiectivul fondului este creşterea valorii capitalului investit în vederea obţinerii unei rentabilităţi ridicate, superioare ratei inflaţiei)”, se arată pe site-ul BT AM. Investitorilor care vor să cumpere unităţi ale fondului BT Index Romania ROTX nu li se percepe comision la cumpărare şi nici la răscumpărare dacă perioada de deţinere este de peste trei ani. Pentru sumele răscumpărate aferente unităţilor de fond care nu au depăşit perioada de deţinere de 360 de zile, se aplică un comision de 4%. De asemenea, este aplicat un comision de administrare de fond, luat în considerare la calculul valorii unităţii de fond, de 0,15% pe lună din media activelor nete în administrare. BT Asset Management este una dintre cele mai mari societăţi de administrare a investiţiilor din România, cu active nete de 3,7 miliarde de lei şi 21,1% cotă de piaţă (OPCVM – Organism de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare), conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    ! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.