BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Institutul de Studii Financiare a lansat programul Academia de Investiţii care vrea să formeze noi generaţii de specialişti în domeniul financiar şi al pieţelor de capital

    Institutul de Studii Financiare (ISF) a lansat programul Academia de Investiţii ca să formeze formeze noi generaţii de specialiştii în domeniul financiar şi al pieţelor de capital.

    “În plan macroeconomic, dezvoltarea capitalului uman în domeniul financiar are efecte pozitive directe asupra stabilităţii şi eficienţei sistemului financiar naţional. O forţă de muncă educată în spiritul pieţei şi al responsabilităţii facilitează alocarea eficientă a resurselor, creşte gradul de intermediere financiară, reduce asimetriile informaţionale şi contribuie la atragerea capitalului extern.”, spune Valentin Ionescu, preşedintele ISF, o instituţie realizată în colaborare cu ASF – Autoritatea care supraveghează piaţa de capital, piaţa de asigurări şi piaţa de pensii private.

    Programul Academia de Investiţii este realizat în parteneriat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori Bucureşti, Asociaţia Administratorilor de Fonduri şi Erste Asset Management.

    Valentin Ionescu spune că tot dintr-o perspectivă macroeconomică, “formarea tinerilor în domeniul financiar are un impact direct asupra maturizării pieţei de capital, asupra creşterii gradului de intermediere financiară şi asupra stabilităţii economice pe termen lung.”.

    “Îi încurajăm pe toţi studenţii pasionaţi de economie, finanţe şi investiţii să participe la această iniţiativă. Este o oportunitate reală de a învăţa de la profesionişti, de a aplica teoria în contexte reale şi de a deveni parte din noul val de lideri ai pieţei financiare.”, mai spune Valentin Ionescu.

     

  • Investiţiile E.ON în digitalizarea şi automatizarea infrastructurii din România cresc cu 19% în 2025, la 102 mil. lei

    Companiile Grupului E.ON din România au alocat anul acesta un buget de 102 milioane de lei pentru digitalizarea şi automatizarea infrastructurii şi extinderea platformelor self-service dedicate clienţilor, în creştere cu 19% comparativ cu 2024.

    Adiţional, anul trecut au fost investiţi 123 milioane de lei în modernizarea reţelei de distribuţie energie electrică din fonduri UE, care integrează şi componente de digitalizare/automatizare, iar pentru acest an suma investită va ajunge la 155 milioane de lei, potrivit celui de-al şaselea Raport anual de sustenabilitate, publicat recent de companie.

    Pe segmentul de distribuţie, investiţiile în digitalizare şi automatizare au vizat anul trecut, în principal, integrarea unor staţii şi posturi de transformare în sistemul SCADA (achiziţie de date şi control la distanţă), implementarea de echipamente telecomandate şi extinderea contorizării inteligente. O parte din fonduri a fost alocată şi pentru dezvoltarea de aplicaţii, soluţii digitale şi optimizări ale platformelor prin care clienţii pot interacţiona cu Delgaz Grid.

    Delgaz Grid a continuat în 2024 programul de instalare a contoarelor inteligente, care permit monitorizarea la distanţă a consumului de energie electrică.

    La finalul anului, erau în funcţiune peste 500.000 de astfel de echipamente, dintre care 93.400 au fost montate pe parcursul anului trecut.

    Printre proiectele majore se numără implementarea sistemului ADMS (Advanced Distribution Management System), o platformă ce permite monitorizarea şi gestionarea integrată a reţelei de distribuţie. Aceasta oferă posibilitatea efectuării unor intervenţii de la distanţă, reducând timpul de remediere şi necesitatea deplasării echipelor pe teren.

    Pe segmentul de furnizare, platforma digitală E.ON Myline oferă posibilitatea gestionării contractelor de gaze naturale şi energie electrică, sunt consultate facturi şi informaţii legate de consum sau sunt accesate date despre soluţii de eficienţă energetică. În 2024, numărul punctelor de consum gestionate a ajuns la 2,37 milioane, dintre care peste 155.000 au fost adăugate anul trecut. Totodată, autocitirea şi transmiterea indexului contorului, funcţionalităţi tot mai utilizate, au înregistrat o creştere de 20%, numărul total al autocitirilor ajungând la 15 milioane la finalul lui 2024.

    E.ON România este prezentă pe piaţa locală de două decenii, cu activităţi în furnizarea şi distribuţia gazelor naturale şi a energiei electrice. Principalele companii ale grupului sunt Delgaz Grid, cu afaceri de 2,6 miliarde de lei în 2024, şi E.ON Energie România, cu afaceri de 8 miliarde de lei anul trecut. Prima deserveşte aproximativ 3,6 milioane de clienţi prin reţelele de distribuţie de energie şi gaze, iar cea de-a doua furnizează energie şi soluţii energetice pentru circa 3,5 milioane de consumatori.


     


     

     

  • Studiu Investimental: Acţiunile rămân favoritele investitorilor români, dar volatilitatea le erodează atractivitatea; titlurile de stat urcă în preferinţe

    Deşi acţiunile rămân şi în 2025 instrumentul preferat pentru investitorii români, volatilitatea ridicată a acestora a dus la o schimbare importantă în percepţia asupra riscului, în timp ce titlurile de stat câştigă treptat popularitate, arată un studiu realizat la iniţiativa Investimental, broker de piaţă de capital autorizat de ASF.

    Astfel, 46% dintre investitori consideră acum volatilitatea ca principala barieră pentru investiţiile în acţiuni, comparativ cu doar 30% în 2024. Schimbarea de percepţie se reflectă şi în motivaţiile investitorilor de a alege acţiunile ca instrumente de investit: protecţia împotriva inflaţiei, care anul trecut se afla pe locul al doilea în ierarhia motivaţiilor, a scăzut cu aproape 8 puncte procentuale în 2025, ajungând la 39%.

    În prezent, investitorii apreciază faptul că acţiunile implică un risc mediu (suficient de redus pentru a fi gestionabil), comparativ cu alte instrumente financiare, iar această motivaţie a urcat pe locul al doilea şi se situează la 42%. Pe primul loc în preferinţele de investiţii se menţine orientarea către companii pe care investitorii le cunosc deja.

    „În 2025 observăm o schimbare în mentalitatea investitorilor români. Dacă acum câţiva ani clienţii noştri voiau să se proteje de inflaţie, acum vor siguranţă, dar fără să rateze oportunităţile. Experienţele recente, pandemia, contextul geopolitic, incertitudinea economică i-au făcut mai prudenţi şi mai calculaţi. Nu evită complet riscul, dar sunt atenţi la ce risc îşi asumă. Am observat că un segment semnificativ identifică volatilitatea ca principală provocare, dar caută totodată oportunităţi cu risc moderat”, explică Gabriel Aldea, Director Adjunct, Investimental.

    Titlurile de stat se situează pe locul al doilea, cu o pondere de 50%, în creştere faţă de 44% în 2024, fiind alese în principal pentru percepţia de risc scăzut: 80% dintre investitori le consideră mai sigure, iar 67% apreciază garanţia recuperării banilor

    Principala barieră de a investi pe bursă rămâne teama ca inflaţia să depăşească randamentul obţinut, urmată de cea că randamentul este prea mic, aspect care se menţine la acelaşi nivel ca în 2024.

    Cei care tranzacţionează lunar sunt în majoritate bărbaţi între 25 şi 45 de ani, din Bucureşti sau oraşe mari, antreprenori, cu un venit mediu personal de peste 12.000 lei – în creştere faţă de pragul de 10.000 lei din 2024; totodată, se remarcă printr-un apetit mai ridicat pentru criptomonede, 57% dintre ei investind în astfel de active, comparativ cu 39% din totalul utilizatorilor.

    Investiţiile pe termen scurt înregistrează o uşoară creştere în rândul utilizatorilor, în timp ce aceştia continuă să prefere în proporţie majoritară investiţiile pe termen lung (44%).

    Frecvenţa tranzacţionării reflectă această dinamică, 73% dintre utilizatori tranzacţionând cel puţin o dată pe lună, iar în rândul investiţiilor săptămânale se observă un trend ascendent (26% în 2025, faţă de 22% în 2024).

    ETF-urile se menţin pe locul 5 în preferinţele investitorilor (30%), fiind apreciate în principal pentru diversificarea portofoliului (73% dintre utilizatori) şi riscul mai mic (60%). Totuşi, 39% dintre cei care nu investesc în ETF-uri citează lipsa informaţiilor ca principala barieră, urmată de neînţelegerea acestui tip de investiţie.

    În ciuda globalizării, 72% dintre investitorii români preferă piaţa locală, o preferinţă care s-a menţinut constantă în ultimii ani. Totuşi, investitorii tineri (25-35 ani) sunt semnificativ mai activi pe pieţele externe, în timp ce segmentul 46-65 ani rămâne subreprezentat în investiţiile internaţionale.

    Studiul a fost realizat prin metodologia CAWI (Computer Assisted Web Interviews) în perioada 6-26 martie 2025, pe un eşantion de 608 respondenţi adulţi din zonele urbane, cu vârste între 25-65 ani, venituri lunare peste 4.500 lei şi economii peste 3.000 euro. Participanţii au fost împărţiţi în trei categorii: utilizatori actuali (292), potenţiali investitori (244) şi rejectori (72).

     

  • Jack Ma, omul din spatele „Amazonului chinezesc”, deschide şampania. Acţiunile Alibaba au decolat cu peste 9% în premarket pe bursa din SUA şi cu 6% în Hong Kong. Gigantul de e-commerce anunţă un program de investiţii masive în AI, punând pariul pe „(super)inteligenţa artificială”

    Acţiunile gigantului chinez Alibaba au crescut fulminant înainte de deschiderea burselor în Hong Kong şi SUA, după ce compania a anunţat investiţii masive în inteligenţa artificială, prezentând noi produse şi funcţionalităţi AI pentru platforma sa de e-commerce.

    Pe piaţa de la Hong Kong, acţiunile sar în premarket cu peste 6%, atingând cel mai mare nivel de preţ din 2021 până în prezent. În Statele Unite, Alibaba se tranzacţionează cu peste 9%. Doar anul acesta, randamentul acţiunilor BABA se ridică la 107%.

    Gigantul de e-commerce plănuieşte să-şi majoreze investiţiile în modele AI şi în dezvoltarea infrastructurii aferente, peste cele 380 de miliarde de yuani (53 de miliarde de dolari) anunţate în februarie pentru următorii trei ani, anunţă CEO-ul Eddie Wu.

    „Avansăm un program de trei ani, în valoare de 380 de miliarde de yuani, pentru infrastructura de inteligenţă artificială, cu planuri de a menţine şi chiar majora investiţiile în conformitate cu viziunea noastră strategică în anticiparea erei de <<superinteligenţă artificială>>”, a declarat Wu.

    Aşa-numita „superinteligenţă artificială” se referă la sisteme AI care ar depăşi, ipotetic, puterea şi inteligenţa creierului uman, acest reper ipotetic devenind o preocupare tot mai importantă pentru marile companii de tehnologie.

    Alibaba a prezentat oficial miercuri cea mai recentă versiune a modelelor sale lingvistice de mari dimensiuni, Qwen3-Max, alături de o serie de alte actualizări aduse portofoliului său de produse AI.

    CEO-ul a subliniat că Alibaba Cloud este poziţionată strategic ca un „furnizor de servicii AI full-stack”, oferind puterea de calcul necesară pentru antrenarea şi implementarea modelelor AI de mari dimensiuni în cloud prin propriile centre de date.

    Luna trecută, compania a încheiat un acord cu Unicom, un alt gigant chinez al comerţului electronic, care va implementa acceleratoarele AI produse de divizia de semiconductori a Alibaba.

    Marile companii tehnologice chineze se concentrează pe obţinerea autosuficienţei în producţia de cipuri, pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre SUA şi China.

     

     

  • Cum vrea Elveţia să intre în graţiile lui Donald Trump: Ţara europeană se angajează să cumpere mai multe arme, energie şi să facă investiţii în SUA ca să obţină o scutire de la tarifele comerciale cu care liderul de la Casa Albă a lovit Europa

    Elveţia a reluat discuţiile cu administraţia Donald Trump, oferind să cumpere mai multe arme şi produse energetice americane şi să facă investiţii suplimentare în SUA, într-un efort de a convinge Washingtonul să reducă taxele vamale impuse importurilor elveţiene, scrie Financial Times.

    Negocierile vin după ce preşedintele american a pus în aplicare ameninţarea de a aplica un tarif neaşteptat de 39% asupra produselor elveţiene – unul dintre cele mai ridicate niveluri pentru un aliat occidental – pe fondul dezechilibrului comercial dintre cele două ţări.

    „Am înregistrat progrese bune în ultima perioadă. Negocierile sunt în desfăşurare, dar nu aş fi optimist în privinţa unui acord iminent”, a declarat Rahul Sahgal, CEO al Camerei de Comerţ Elveţia-SUA.

    Potrivit unor surse apropiate negocierilor, Bernul a oferit să cumpere mai multe arme şi produse energetice americane, inclusiv uraniu îmbogăţit şi gaze naturale lichefiate, şi a făcut noi promisiuni de investiţii. Un oficial american a confirmat că discuţiile pentru un eventual acord comercial continuă.

    Coordonarea negocierilor a fost preluată de ministrul economiei, Guy Parmelin, care va deveni anul viitor preşedinte federal în cadrul sistemului rotativ al ţării. Parmelin a fost recent la Washington pentru întâlniri de lungă durată cu oficiali de la departamentul de comerţ al SUA, printre care Howard Lutnick, Scott Greer şi James Bessent.

    Secretarul american al comerţului, Lutnick, a comentat după discuţiile cu Parmelin că „Elveţia îşi va rezolva problemele în timp”. Oficialii elveţieni descriu acum o abordare „la nivel guvernamental” după convorbirea nefericită dintre preşedinta Karin Keller-Sutter şi Donald Trump, în care acesta a respins solicitarea de reducere a tarifelor, descriind-o drept „o doamnă drăguţă” care „nu a ascultat” plângerile privind deficitul comercial al SUA.

    În 2024, SUA au înregistrat un deficit de bunuri de aproximativ 38,3 miliarde de dolari cu Bernul, însă bilanţul s-a inversat în 2025: până în luna mai, Elveţia înregistra un excedent de aproximativ 4,2 miliarde de dolari. Datele includ exporturi de aur, care sunt exceptate de la taxe, iar politica SUA privind taxarea aurului a fost ulterior retrasă după perturbarea pieţei.

    În paralel, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (Seco) a implicat direct executivi de top pentru a susţine negocierile: CEO-ul Rolex, Jean-Frédéric Dufour, l-a întâmpinat pe Trump la finala de la US Open, un gest cu vizibilitate maximă.

    Noua ambasadoare a SUA în Elveţia, Callista Gingrich, soţia fostului congresman republican Newt Gingrich şi fost ambasador la Vatican, va prelua postul luna viitoare, având comerţul pe agenda principală.

    Între timp, efectele tarifelor Trump se resimt deja: exporturile elveţiene către SUA au scăzut în august cu 22,1%, la 3,1 miliarde franci elveţieni (3,9 miliarde dolari), cel mai slab nivel din 2020. Exporturile de ceasuri au scăzut cu 16,5%, înregistrând declinuri pe toate pieţele şi segmentele de preţ.

    „Datele privind exporturile de ceasuri din august au oferit un şoc dur al realităţii”, a declarat Jean-Philippe Bertschy, managing director la grupul de investiţii elveţian Vontobel. „Totalul exporturilor a scăzut cu 16,5%, cu scăderi pe toate regiunile, materialele şi punctele de preţ.”

    Producătorii de ceasuri, ciocolată şi brânzeturi se pregătesc pentru o perioadă dificilă, în care tarifele americane ar putea să persiste.

     

  • Wall Street intră pe gazonul La Liga: Colosul american Apollo Global Management vrea să devină acţionar majoritar la Atlético Madrid, într-o tranzacţie-surpriză care putea schimba peisajul investiţiilor private în fotbalul european de top

    Grupul de investiţii american Apollo poartă negocieri pentru preluarea unei participaţii majoritare la clubul spaniol de fotbal Atlético Madrid. Dacă tranzacţia va fi finalizată, aceasta ar reprezenta prima investiţie importantă a grupului în fotbal şi l-ar plasa printre fondurile private care deţin echipe de top din Europa, potrivit Financial Times.

    Surse apropiate negocierilor spun că Apollo discută cu principalii acţionari ai clubului pentru achiziţionarea părţilor lor, ceea ce i-ar conferi controlul asupra uneia dintre cele mai importante echipe spaniole.

    Negocierile vizează în exclusivitate trei dintre acţionarii Atlético Holdco – compania care deţine aproximativ 70% din club: CEO-ul Miguel Ángel Gil Marín, preşedintele Enrique Cerezo şi Ares Management, un alt grup american de investiţii.

    În paralel, Apollo poartă discuţii şi cu grupul londonez Quantum Pacific, controlat de miliardarul israelian Idan Ofer, care deţine puţin peste 27% din club. Toţi cei patru acţionari sunt dispuşi să vândă o parte din acţiuni, însă detaliile privind preţul şi proporţia participaţiilor rămân încă negociabile, iar finalizarea tranzacţiei nu este sigură. Clubul a refuzat să comenteze.

    Dacă va avea loc, această tranzacţie ar marca prima mişcare majoră a Apollo în fotbal şi l-ar aduce alături de alte fonduri de capital privat care deţin cluburi europene de top, cum ar fi Clearlake Capital, care a cumpărat Chelsea pentru 2,5 miliarde de lire sterline în 2022.

    Apollo intenţionează să lanseze şi un vehicul de investiţii în sport de 5 miliarde de dolari.

    Atlético Madrid participă constant în UEFA Champions League şi este singura echipă spaniolă care a întrerupt dominaţia Barcelonei şi Real Madrid în La Liga încă din 2004. În anul financiar 2024, veniturile clubului au atins 410 milioane de euro, în creştere cu 12% faţă de anul anterior, plasând echipa pe locul 12 în clasamentul Deloitte al celor mai profitabile cluburi de fotbal din lume. Valoarea estimată a clubului este de 1,9 miliarde de euro, potrivit Football Benchmark.

    Investiţiile private în fotbal continuă să crească rapid. În acelaşi an, RedBird Capital, condus de fostul bancher Goldman Sachs Gerry Cardinale, a preluat AC Milan într-o tranzacţie de 1,2 miliarde de euro. În mai 2024, Oaktree Capital a preluat Inter Milan după ce proprietarii chinezi nu au reuşit să ramburseze sute de milioane de euro din datorii.

    O eventuală vânzare a Atlético ar aduce câştiguri semnificative pentru Ares, care a mai investit în Inter Miami, clubul de fotbal al lui David Beckham, în echipa de cricket Trent Rockets din Anglia şi în Chelsea FC.

     

  • Make America Great Again continuă: Donald Trump pregăteşte un plan de 550 mld. dolari pentru a readuce la viaţă sectorul manufacturier american. Investiţiile masive, implicarea guvernului în economie şi ajutoarele de stat, sunt principalele instrumente cu care liderul de la Casa Albă vrea să dirijeze drumul către o nouă Epocă de Aur pentru industria americană

    Echipa preşedintelui Donald Trump analizează un plan ambiţios care ar putea revitaliza sectorul manufacturier american, folosind o combinaţie de investiţii masive şi implicarea directă a guvernului, potrivit documentelor şi surselor apropiate discuţiilor, raportează Wall Street Journal.

    Planul prevede utilizarea unui fond de investiţii de 550 de miliarde de dolari, creat în cadrul negocierilor comerciale cu Japonia, pentru dezvoltarea industriilor strategice: semiconductori, produse farmaceutice generice, minerale critice, energie, construcţia de nave şi calcul cuantic. Unele proiecte ar putea beneficia de tratament preferenţial, incluzând revizuiri accelerate ale reglementărilor şi acces la terenuri şi ape federale.

    Această iniţiativă marchează o nouă etapă în încercările lui Trump de a influenţa sectorul privat, plasând guvernul în centrul reconstrucţiei industriei americane. Recent, preşedintele a obţinut o participaţie guvernamentală la Intel, o „acţiune aurie” în U.S. Steel şi a negociat ca anumite vânzări de cipuri către China să includă un procent pentru SUA.

    Deşi detaliile implementării programului sunt încă în curs de definire şi ar putea suferi modificări, Casa Albă îl consideră un pas-cheie pentru „alimentarea următoarei Epoci de Aur a Americii”, după cum a declarat purtătorul de cuvânt Kush Desai.

    Trump, fost dezvoltator imobiliar, a făcut din revitalizarea manufacturii americane un pilon al agendei pentru al doilea mandat, susţinând că politicile sale comerciale vor readuce lanţurile de producţie în SUA şi vor genera un număr semnificativ de locuri de muncă. În contextul actual, sectorul manufacturier a pierdut 38.000 de locuri de muncă în primele opt luni ale acestui an, în timp ce economia generală continuă să creeze noi angajări.

    Printre proiectele discutate se numără fabrici pentru turbine pe gaz şi produse farmaceutice generice, centrale nucleare noi şi conducte, precum şi un joint venture cu Japonia pentru un gazoduct LNG în Alaska. Memorandumul de înţelegere semnat recent între SUA şi Japonia oferă administraţiei Trump libertatea de a decide modul de alocare a fondului de 550 de miliarde de dolari şi prevede ca SUA să obţină 90% din profiturile investiţiilor, după ce costurile sunt împărţite egal între cele două ţări.

    Trump ar putea creşte tarifele dacă Japonia refuză să finanţeze un proiect integral sau să recupereze o parte din profituri dacă investiţia este doar parţială. Prioritate vor avea furnizorii japonezi, deşi structura finală a finanţării — acţiuni, împrumuturi sau garanţii — nu este încă stabilită.

    Potrivit surselor, noile facilităţi ar putea fi construite în colaborare cu companiile americane şi apoi închiriate pe perioade lungi, posibil decenii, oferind un avantaj strategic şi economic. Secretarul Comerţului, Howard Lutnick, a declarat într-un interviu recent că acordurile comerciale încheiate de SUA vor conduce la „fabrici construite în America la o scară nemaivăzută”.

    În prezent, administraţia explorează mai multe opţiuni pentru utilizarea fondului, în contextul în care discuţiile cu Japonia şi propunerile alternative continuă să fie evaluate.

  • Cursa pentru supremaţia AI se mută la Londra: Nvidia vrea să investească aproape 3 miliarde de dolari în centre de date, fintech-uri şi vehicule autonome din Marea Britanie, într-o ofensivă care poate rescrie harta globală a tehnologiei

    Nvidia, gigantul tehnologic american care conduce industria cipurilor la nivel global, a anunţat o investiţie de aproximativ 2,7 miliarde de dolari pentru a sprijini dezvoltarea industriei de inteligenţă artificială din Marea Britanie. Planul, prezentat joi la Londra, are ca obiectiv consolidarea poziţiei Regatului Unit pe scena globală a tehnologiilor AI şi include colaborări cu unele dintre cele mai active fonduri de venture capital de pe piaţa britanică – Accel, Air Street Capital, Balderton Capital, Hoxton Ventures şi Phoenix Court. Acestea vor ajuta la identificarea startup-urilor care vor primi sprijin financiar, însă nu vor fi obligate să investească, scrie Bloomberg.

    Directorul general al companiei, Jensen Huang, a declarat că parte din capital va fi direcţionată către companii inovatoare precum dezvoltatorii de tehnologii pentru vehicule autonome Wayve şi Oxa, fintech-ul Revolut, precum şi către startup-uri de inteligenţă artificială precum PolyAI, Synthesia, Latent Labs şi Basecamp Research. Wayve a confirmat, într-un anunţ separat, că Nvidia va investi 500 de milioane de dolari pentru a accelera dezvoltarea şi implementarea propriului model de AI.

    Investiţia totală de 2 miliarde de lire include şi o participaţie de 500 de milioane de lire în compania britanică de centre de date Nscale, anunţată cu o zi înainte. Fondurile vor fi „domiciliate în SUA şi activate în Regatul Unit”, a precizat un purtător de cuvânt al Nvidia, subliniind că această strategie va oferi cercetătorilor şi startup-urilor acces atât la finanţare, cât şi la putere de calcul de ultimă generaţie.

    „Regatul Unit se află într-un moment Goldilocks, în care universităţi de clasă mondială, startup-uri îndrăzneţe, cercetători de vârf şi supercomputing de ultimă generaţie converg. Nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a investi în Marea Britanie”, a spus Jensen Huang la evenimentul de lansare.

    Anunţul Nvidia vine într-o săptămână plină de veşti din partea marilor companii tehnologice americane, pe fondul vizitei preşedintelui Donald Trump în Regatul Unit. Microsoft şi OpenAI au prezentat, la rândul lor, planuri de investiţii şi parteneriate în valoare de zeci de miliarde de dolari. Premierul britanic Keir Starmer a salutat decizia Nvidia, descriind-o drept „un vot major de încredere în Marea Britanie, atât pentru prezent, cât şi pentru viitor”.

    Starmer a lansat la începutul anului o strategie de „turbo-accelerare” a sectorului AI, axată pe dezvoltarea de centre de date şi pe crearea unor „zone de creştere pentru inteligenţa artificială”, care să beneficieze de aprobare rapidă pentru proiecte şi acces facil la reţeaua de energie electrică. Regatul Unit găzduieşte deja nume importante precum DeepMind, divizia de AI a Google, şi startup-uri proeminente precum Wayve, dar nu a produs până acum un campion naţional comparabil cu OpenAI din Statele Unite sau cu Mistral din Franţa.

    Prin această mişcare, Nvidia îşi întăreşte poziţia de lider global în tehnologia AI şi îşi consolidează relaţiile cu piaţa britanică într-un moment esenţial pentru evoluţia industriei mondiale a semiconductorilor.

     

     

  • Producătorul de soluţii modulare Sekura Cabins Group a investit 1,8 milioane euro într-o fabrică la Braşov, prima unitate de producţie din afara Danemarcei

    Sekura Cabins Group, unul dintre principalii producători europeni de soluţii modulare de cabine, a investit 1,8 milioane euro într-o fabrică la Braşov, prima unitate de producţie din afara Danemarcei.

    Sekura Cabins are o istorie de 65 de ani şi o cifră de afaceri anuală de 50 milioane euro, unităţile modulare fiind folosite în silvicultură, agricultură, minerit, construcţii, energie, logistică şi automotive.

    „Deschiderea noii noastre fabrici din România reprezintă un pas strategic major. „Această investiţie consolidează lanţul nostru european de aprovizionare şi ne extinde capacitatea de producţie, reafirmând în acelaşi timp angajamentul pe termen lung pentru siguranţă, sustenabilitate şi valoarea oferită clienţilor. Prin această dezvoltare, accelerăm inovaţia şi ne poziţionăm mai bine pentru a ne sprijini clienţii în industriile aflate într-un proces rapid de modernizare, care caută parteneri de încredere, agili şi cu experienţă solidă.”, a declarat Michiel Som, CEO Sekura Cabins Group.

    Noua unitate Sekura din România este situată în VGP Park Braşov, pe o suprafaţă de aprox. 2.000 mp, şi va crea 50 de noi locuri de muncă până la finalul anului 2026.

    Cele două fabrici ale grupului, la Randers, Danemarca şi Braşov, România, acoperă capacitatea necesară pentru pieţe europene cheie precum Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda.

    Sekura Cabins Group este deţinută privat, în regim de joint-venture, de două fonduri de investiţii olandeze cu sediul la Amsterdam, Standard Investment NL şi Foreman Capital NL.

     

  • Grupul de investiţii americano-brazilian 3G a finalizat preluarea brandului de încălţăminte Sketchers în urma unei tranzacţii de 9 mld. dolari. Sketchers are magazine în Bucureşti, Braşov, Constanţa şi în alte oraşe mari din ţară

    Grupul de investiţii 3G Capital, cunoscut pentru mutări de anvergură în retail şi FMCG, a anunţat finalizarea achiziţiei brandului american de încălţăminte Skechers, unul dintre liderii globali ai pieţei de încălţăminte sportivă şi de lifestyle. Tranzacţia, derulată în luna mai şi recent încheiată, evaluează compania la circa 9 miliarde de dolari, potrivit stiripesurse.

    3G Capital, fondul brazilian recunoscut pentru investiţii în companii internaţionale precum Burger King, Kraft Heinz sau Anheuser-Busch InBev, vizează optimizarea operaţiunilor brandurilor puternice la nivel global.

    Preluarea deschide Skechers oportunitatea de a accesa resurse financiare şi know-how pentru dezvoltare, inclusiv pe piaţa din România, unde compania are o prezenţă solidă mai ales în marile oraşe.