Tag: introducere

  • Schimbarea anunţată de Uber, în România, începând de miercuri, 14 februarie

    Astfel, o cursă de la Dristor până la Gara de Nord, într-o oră de vârf, va fi de 15,63 de lei. O cursă de la Piaţa Victoriei până la aeroport va fi de 26,09 lei.

    Ce include tariful afişat în aplicaţie. Odată introdusă destinaţia, tariful afişat de aplicaţie va arăta o sumă exactă, care va include:

    ● distanţa până la destinaţie, incluzând aici opririle multiple
    ● timpul estimat pe baza valorilor istorice de trafic
    ● tarifarea dinamică, atunci când e cazul
    ● eventuale reduceri promoţionale

    Atunci când intervine tarifarea dinamică, aplicaţia Uber va afişa suma exactă şi mesajul că tarifele sunt mărite ca urmare a cererii mari. Atunci când tariful dinamic depăşeşte 3 X tariful de bază, utilizatorii vor fi notificaţi despre asta şi li se va cere confirmarea.

    În situaţiile în care pasagerii modifică destinaţia, adaugă o oprire pe parcurs sau timpul petrecut în cursă e mai lung decât cel estimat, aplicaţia va actualiza corespunzător valoarea totală a cursei.

  • Afacerile care ar putea fi dramatic schimbate de blockchain

    1. Bankingul şi plăţile

    Unii cred că blockchainul ar putea fi pentru bănci ceea ce internetul a fost pentru mass-media. Blockchainul ar putea democratiza sistemul de plăţi şi miliardele de oameni care sunt nebancarizaţi acum ar avea acces la un sistem de plată şi de transfer de bani. Tehnologia blockchain şi bitcoinul ar putea introduce astfel aceşti oameni în sistemul financiar fără a avea nevoie ca aceştia să-şi deschidă un cont la bancă.

    Abra este un startup ce foloseşte tehnologia blockchain cu gândul la persoanele care trimit bani acasă prin intermediul băncilor. Astăzi Western Union este una dintre soluţiile principale la care oamenii apelează pentru a trimite bani acasă. Totuşi, nu o face pe gratis. O persoană care trimite o sumă de bani astfel trebuie să plătească un comision consistent şi suma va ajunge la destinatar cel mai devreme în câteva ore sau câteva zile. Prin Abra, utilizatorii ar putea trimite bani în câteva secunde şi cu comisioane foarte mici.

    Băncile recunosc potenţialul unei astfel de tehnologii şi multe investesc în asta. IBM  prognozează că în jur de 15% din bănci vor folosi astfel de tehnologie.

    Ce este şi cum funcţionează tehnologia blockchain

    2. Logistica

    Cu ajutorul acestei tehnologii, tranzacţiile de bunuri sunt documentate permanent, sunt descentralizate şi pot fi monitorizate în siguranţă şi transparent. Urmărirea coletelor ar deveni mult mai simplă. Asta ar putea reduce semnificativ costurile operaţionale, munca angajaţilor sau timpul pierdut pe monitorizare.

    3. Votarea

    Blockchain poate fi utilizat pentru înregistrarea votanţilor, verificarea şi numărarea de voturi. Un registru public în care sunt stocate toate voturile ar face ca democraţia să fie respectată, fără a avea suspiciuni de fraudă, şi ar putea creşte prezenţa la vot.

    4. Transportul de persoane

    La fel cum Uber şi BlaBlaCar au schimbat modul în care oamenii se mişcă dintr-un loc în altul, şi tehnologia blockchain are acelaşi potenţial. Cu o astfel de tehnologie, oamenii pot scăpa de un intermediar precum Uber şi clienţii pot intra în contact direct cu şoferii, fără intermediar. Aici pot face schimb de informaţii privind plata, destinaţia şi identitatea celor doi.

    5. Stocarea datelor în cloud

    Serverele centralizate sunt vulnerabile la hacking, la pierderi de date şi la eroare umană. Utilizând blockchain, stocarea datelor în cloud ar putea fi mai sigură.

    6. Administraţia

    Blockchain ar putea reduce birocraţia, creşte securitatea, eficienţa şi transparenţa acţiunilor guvernamentale. Deturnarea de fonduri ar fi imposibilă. Autorităţile din Dubai vor să treacă toate documentele guvernamentale pe blockchain până în 2020. Estonia are deja implementat un sistem de blockchain.

    7. Finanţarea

    Când o companie are nevoie de finanţare, apelează la instituţii bancare, fonduri europene, listarea pe bursă sau la crowdfunding. Prin blockchain, start-up-urile ar putea avea acces la finanţare direct de la utilizatori prin intermediul contractelor smart şi al sistemelor de reputaţie. Companiile pot elibera tokenuri în schimbul unor sume de bani, care apoi ar putea fi schimbate pentru produse, bunuri, servicii sau valută. Multe start-up-uri din domeniul blockchain au strâns zeci şi sute de milioane de dolari prin astfel de metode. Viitorul acestor finanţări încă nu este sigur, dar e un domeniu cu mult potenţial.
     

    Citeşte aici mai multe despre bitcoin şi blockchain

  • Ministrul de Interne: Sporul de 40% pentru poliţişti nu s-a tăiat, el nu mai este legal

    „Interpretarea încetării de drept a aplicării acestui spor ca fiind o tăiere a salariilor, cauzată de aplicarea legii salarizării, este de fapt o manipulare. Acest spor nu a fost tăiat. El a fost acordat ca măsură fiscal-bugetară temporară până la 31 decembrie 2017. În acest moment, nu mai există baza legală pentru acordarea sa. De acest spor de 40% pentru perioada cât poliţiştii stăteau acasă dar ar fi putut fi chemaţi la muncă au beneficiat aproximativ 8.000 de poliţişti, din cei 127.000 de angajaţi ai ministerului. Acest spor s-a decis printr-un amendament susţinut în Parlament cu ocazia adoptării Legii de aprobare a ordonanţei nr 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, fiind valabil, evident, doar pentru anul trecut. Deci nu a fost introdus prin legea salarizării”, a afirmat Carmen Dan, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul MAI.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China interzice exportul mai multor bunuri către Coreea de Nord

    Lista include produse cu dublă utilizare, adică bunuri şi tehnologii care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât şi în scopuri militare, inclusiv produse care pot ajuta în vreun fel la fabricarea armelor nucleare sau a altor dispozitive nucleare explozive.

    Ministerul chinez al Comerţului a precizat că actualizarea listei privind exporturile interzise vizează transpunerea celor mai recente sancţiuni din partea Consiliului de Securitate al ONU împotriva Coreei de Nord, impuse în 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cronică de film: The Post – Un film cu şi despre jurnalişti

    The Post relatează evenimente de la începutul anilor ’70, mai exact scandalul denumit „The Pentagon Papers”, din perspectiva jurnaliştilor care lucrau în acea vreme la Washington Post. Încă de la început, regizorul ne introduce în redacţiile acelor timpuri: zgomotoase, pline de oameni şi de fum de ţigară. Scenele se succed perfect, iar asta nu ar trebui să mire pe nimeni; Janusz Kaminski, vechi colaborator de-al lui Spielberg, face minuni în spatele camerei de filmat.

    În 1971, un oficial din cadrul Departamentului de Securitate copiază mai multe documente oficiale pe care le trimite celor de la The New York Times şi Washington Post; acestea prezentau, detaliat, implicarea Statelor Unite în războiul din Vietam. Primii care îşi fac curaj să publice materialele sunt cei de la Times, însă preşedintele Nixon – în funcţie la acea vreme – obţine un ordin judecătoresc care interzice ziarului să mai publice informaţii ce pun în pericol securitatea naţională.

    Proprietarul ziarului, Kay Graham, este interpretată magistral de Meryl Streep; din nou, asta nu ar trebui să vină ca o surpriză pentru nimeni. Alături de redactorul-şef Ben Bradlee (Tom Hanks), ea decide să dea undă verde publicării materialelor pe care cei de la Times nu apucaseră să le dezvăluie. De aici începe o luptă contra cronometru a redactorilor, care trebuie să verifice mii de pagini înainte ca echipa de la Casa Albă să le blocheze iniţiativa. Cred că este extrem de important şi momentul ales pentru lansarea acestui film: Spielberg propune o poveste despre munca şi profesionalismul jurnaliştilor într-o perioadă marcată de acuzaţiile lui Donald Trump şi ale republicanilor şi de conceptul de „fake news”. Este un tribut adus instituţiilor media, iar aceia care vor urmări filmul vor întâlni numeroase elemente de asemănare cu zilele noastre. Nu cred că strică – în ceea ce-i priveşte pe americani, dar nu numai – ca cineva să mai amintească faptul că presa scrisă reprezintă baza jurnalismului. Spielberg se joacă şi cu ideea că ziarele ar putea cândva să dispară, efectul fiind unul devastator, iar asta întăreşte cele spuse mai sus.

    Este greu să reproşezi ceva acestui film, pentru că se încadrează perfect, repet, în tipologia lui Steven Spielberg, mai ales în cea a filmelor produse în anii ’90 – Schindler’s List, Saving Private Ryan sau Amistad. Filmele nu au un ritm foarte alert, preferând să exploreze profunzimea relaţiilor dintre protagonişti. Tensiunea nu vine în punctul culminant, ci reiese din modul în care se desfăşoară evenimentele; este o reţetă cinematografică dusă aproape de perfecţiune.

    Un alt element ce trebuie menţionat este coloana sonoră semnată de John Williams, acesta reuşind să puncteze toate momentele semnificative ale poveştii.

    În concluzie, The Post e un film pe care îl recomand fără reţineri. Are toate ingredientele necesare unui film de succes, iar prezenţa unor actori ca Meryl Streep sau Tom Hanks nu face decât să crească valoarea producţiei.

  • PREMIERĂ pe piaţa bancară: Banca Transilvania introduce o nouă modalitate de plată

    Instituţia financiară este prima bancă locală care introduce plata la POS direct cu telefonul.

    BT Pay presupune adăugarea în aplicaţie, în format digital, a cardurilor de debit şi de credit pe care un client le are la Banca Transilvania. Aplicaţia va putea fi descărcată pe smartphone-uri cu sisteme de operare Android şi iOS din Google Play Store sau App Store.

    „(…) Apetitul clienţilor băncii noastre pentru cumpărăturile contactless este tot mai mare, creşterea fiind de peste 350% în decembrie 2017, faţă de decembrie 2016. De asemenea, fiecare secundă înseamnă 5 tranzacţii realizate cu unul dintre cele 20 de carduri din oferta noastră. Lansarea BT Pay un pas mare pe care banca îl face pentru a oferi clienţilor servicii digitale”, spune Ömer Tetik, Director General al BT.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro
     

  • Al doilea oraş din România care ar putea avea METROU. Pentru 2018 a alocat deja 3,48 de milioane de lei

    Clujul a făcut un prim pas important pentru reţeaua de metrou. Primăria a alocat pentru 2018 suma de 3,48 de milioane lei pentru studiul de prefezabilitate şi diverse alte studii privind introducerea metroului în oraş. Alte 23 de milioane de lei vor fi folosiţi pentru cumpărarea de tramvaie, dintr-un total de 227 de milioane, toţi bani europeni. Pentru troleibuze ar urma să se cheltuie 12 milioane dintr-un total de 116.
     
    “Clujul nu va putea evita discuţia despre metrou. Este un proiect pentru următorii 15-20 de ani”. Acesta a fost mesajul rostit în 2017 pe două voci: primarul Emil Boc şi viceprimarul Dan Tarcea.
     
    În viziunea Primăriei, metroul clujean ar trebui să lege Floreştiul sau chiar Gilăul de Apahida. Trebuie luată în considerare realitatea de peste 20 de ani, nu cea de acum. Numai că studiul pe care îl va comanda municipalitatea nu va fi atât de cuprinzător.

    Recent, viceprimarul Dan Tarcea citat de Ziua de Cluj: “Nu putem aloca bani pentru studii în Floreşti, Gilău sau Apahida. Îl vom face numai pentru Cluj-Napoca. Dacă şi alţii vor dori metrou, vor trebui să îşi comande propriile studii, chiar dacă ştim că bugetele din comune nu sunt atât de mari. Am vrea, pentru o maximă eficienţă, ca linia de metrou să lege comunele din est şi din vest”.

    Anul trecut, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, citat de capital.ro: „Vreau să-l încurajez pe Emil Boc şi sunt convins că nu se va lăsa inhibat de «corul cârtitorilor», care probabil că există şi în Cluj, ca şi în Timişoara. Oricine înţelege că aceste oraşe se dezvoltă într-un ritm alert şi că nu pot să funcţioneze cu infrastructura gândită în alte vremuri şi în alte condiţii. (…) Cred că este o idee foarte bună. Noi trebuie să gândim în perspectivă, nu de azi pe mâine”, a declarat Nicolae Robu, într-o conferinţă de presă.

     

  • Veşti proaste pentru români: S-ar putea să nu scape de cea mai urâtă taxă

    Întrebat cum va fi modificat programul de guvernare şi dacă va fi introdus impozitul pe gospodărie, Dragnea a răspuns: „Vom stabili azi. Am avut o primă discuţie, discutăm acum în CExN, asta va fi programul principal, ne vedem mâine, miercuri, joi, am stabilit de principiu că nu vor fi modificări mari sau multe, e vorba în principal de a fi actualizat, ţinând cont că 2017 a trecut”

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cronică: Star Wars: The Last Jedi – Două puncte de vedere – VIDEO

    Florin Caşotă, redactor Business Magazin


    După ce J.J. Abrams a readus la viaţă universul Star Wars, anul acesta a venit rândul unui alt regizor tânăr să ducă povestea mai departe. Rian Johnson se află la cârma lui „The Last Jedi“ şi face o treabă foarte bună, chiar mai bună decât Abrams, aş zice.

    Pe lângă faptul că aduce un omagiu seriei originale, prin introducerea de creaturi noi şi menţinerea aceluiaşi spirit, Johnson reuşeşte să-şi imprime stilul asupra filmului. The Last Jedi se simte diferit de celelalte filme din univers, lucru bun deoarece era nevoie de o gură de aer în povestea ce dăinuieşte din anii ‘70. Dacă Abrams a reluat seria în 2015 călcând pe urmele lui George Lucas, Johnson a făcut nişte alegeri riscante care au stârnit nemulţumirea unor fani, însă mă bucur că a făcut-o, deoarece este nevoie de o reîmprospătare a universului.

    La nivel narativ, The Last Jedi stă bine şi scenariştii reuşesc să ţină spectatorii în suspans de la început până la final, mai ales în porţiunea despre aventura rebelilor. Partea cu Rey şi cu Luke avansează într-un ritm mai lent, dar poate era necesar pentru a crea un sentiment satisfăcător atunci când Rey ajunge în punctul culminant. Totuşi filmul nu este perfect şi problema mea cu povestea este bucata în care vedem aventura în care sunt implicaţi Finn şi noul personaj introdus, Rose. Partea lor se simte mai mult ca un scurtmetraj decât ca o parte din film. Sigur, povestea lor are un scop şi ajută la închegarea filmului, însă nu accelerează acţiunea şi se simte mai mult ca o pauză atunci când Johnson trece de la Rey sau de la rebeli la povestea celor doi. De asemenea, mi-aş fi dorit ca filmul să dezvolte ceva mai mult povestea lui Snoke.

    Rose, alături de DJ, sunt noile personaje introduse de Johnson în universul Star Wars şi pot să zic că aduc o aromă nouă universului, însă fără a aduce prea multă profunzime.

    Scenele de acţiune sunt foarte bine regizate şi sunt unele dintre cele mai bune din filmele Star Wars de până acum. Efectele speciale sunt foarte bune şi nu conştientizezi niciodată că ai de-a face cu o creatură sau un moment create pe calculator. Totuşi, pe partea de acţiune, mi-aş fi dorit să văd mai multe lupte în care este utilizată sabia laser. Nici în Force Awakens, nici aici, nu mi-a fost satisfăcută setea de lupte cu săbiile laser.

    Daisy Ridley dovedeşte din nou că a fost alegerea perfectă pentru rolul Rey şi este absolut fantastică în film. Din punctul meu de vedere, acelaşi lucru poate fi spus şi despre Adam Driver pentru rolul Kylo Ren. În precedentul film, vedem un Kylo Ren imatur, furios, nerăbdător şi care vrea să devină ca idolul său, Darth Vader. În acest film, conflictul interior continuă, iar Driver arată asta foarte simplu prin jocul actoricesc. Mark Hamill revine, în sfârşit, în rolul lui Luke Skywalker şi face o treabă foarte bună. În The Last Jedi vedem un Luke Skywalker diferit faţă de ceea ce ştiam din trilogia originală şi faţă de ceea ce fanii înrăiţi ar fi aşteptat. Alegerea lui Rian Johnson în dezvoltarea personajului emblematic este una interesantă, neaşteptată, care-i oferă mai multă profunzime personajului Luke Skywalker. De asemenea, Carrie Fisher, în rolul Leiei, este foarte bună, iar regizorul şi producătorii au ales un mod foarte bun de a-i aduce un omagiu.

    Aşadar, filmul este distractiv, are suspans, nu este plictisitor şi m-a făcut să vreau să văd cât mai repede posibil continuarea şi finalul seriei.
    P.S. BB8 este în continuare la fel de distractiv, iar de data aceasta devine şi extrem de inventiv şi util pentru eroii pe care-i vedem pe ecran.


    Bogdan Angheluţă, redactor Business Magazin


    Atunci când vezi seria Star Wars de (prea) multe ori, aşa cum am făcut-o eu, ai mereu în minte aventurile din trilogia originală. Nu spun că e bine, dar e o justificare a faptului că voi compara întotdeauna noile personaje cu Han Solo, Luke Skywalker sau Darth Vader.

    Cred că până acum cei care voiau să vadă Star Wars au ajuns la cinematograf, aşa că paragrafele următoare conţin destul de multe dezvăluiri legate de povestea şi deznodământul filmului. În primul rând, Luke Skywalker apare în The Last Jedi ca un personaj înfrânt; apare ca un luptător care nu mai are pentru ce să lupte. Iar asta, din punctul meu de vedere, reprezintă un punct de plecare greşit. Conceptul de speranţă e cel pe care s-a construit întreg universul Star Wars – nu e întâmplător faptul că filmul original, cel din 1977, a fost redenumit Episodul IV – O nouă speranţă atunci când George Lucas a înţeles potenţialul francizei. Înţeleg ce a vrut să transmită regizorul, dar nu cred că introducerea personajului a fost cea corectă.

    În al doilea rând, Rian Johnson – cel care a semnat The Last Jedi şi care va regiza şi noua trilogie Star Wars – a ales să scape de personajul negativ, Snoke, într-un mod absolut bizar. Prezentat ca noul împărat, avându-l ca ucenic pe Kylo Ren (aşa cum împăratul îl avea ucenic pe Darth Vader), Snoke nu prinde decât cinci-zece minute în film, după care e ucis în timpul unei scene care nu mi-a transmis nimic. Revin, inevitabil, la comparaţia cu trilogia originală: amintiţi-vă de finalul episodului VI, când Luke Skywalker îşi determină tatăl să se întoarcă pe calea Jedi şi să-i curme viaţa împăratului. Cele două scene nu au aproape nimic în comun.

    Mă opresc din critici pentru a face o scurtă remarcă: nu am o problemă cu modul în care Disney a ales să readucă pe marile ecrane universul Star Wars. Din contră, sunt de părere că Episodul VII: The Force Awakens a fost unul dintre cele mai reuşite filme ale francizei; alegerile lui Rian Johnson nu mi s-au părut însă dintre cele mai reuşite.

    Revenind la The Last Jedi, un alt personaj care a primit un sfârşit mult sub meritele sale e chiar Luke Skywalker. După o încercare de luptă cu sabia laser, aflăm că Luke îşi proiectase de fapt personajul pe o planetă distantă, iar asta i-a consumat toată puterea. Prin urmare, eroul care a dărâmat imperiul moare din cauza epuizării.

    Un alt segment a cărui utilitate nu am reuşit să o descopăr este cel de pe Canto Bight, acolo unde Finn şi Rose nu fac altceva decât să producă pagube. Rian Johnson a încercat să aducă un omagiu celebrei scene din cantina de pe Mos Eisley, dar poate că un simplu flashback ar fi fost ceva mai potrivit. Nu mai zic că ar fi salvat şi vreo 20 de minute din film.

    Din păcate, aş putea să continuui cu multe alte probleme ale filmului, dar nu aş vrea să las impresia că The Last Jedi e echivalentul unui Transformers. Episodul VIII are numeroase părţi bune, aşa cum ar fi luptele sau majoritatea scenelor de acţiune.

    Închei cu speranţa că J.J. Abrams se va apropia mai mult de stilul original al lui Lucas, dar şi cu cea că Rian Johnson îşi va tempera puţin dorinţa de experimente – măcar în ceea ce priveşte noua trilogie.

  • Youtube introduce o funcţie aşteptată de TOATĂ LUMEA

    Programul Google Preferred, care preselecţionează canalele cele mai adecvate pentru companiile de publicitate, va face o triere a conţinuturilor video, după ce platforma YouTube a înregistrat mai multe derapaje, cu clipuri ce prezentau, de exemplu, glume antisemite, desene animate violente dedicate copiilor şi imagini ale unor cadavre.

    Printre celebrii vloggeri de pe platforma YouTube care au stârnit controverse se numără PewDiePie şi, mai recent, Logan Paul.

    În acest context, Google a anunţat, marţi, pe două dintre blogurile sale, o serie de măsuri care vizează remunerarea creatorilor de conţinuturi video, sperând astfel să contraatace tendinţa actuală de a recurge la clipuri şocante pentru a avea cât mai multe vizualizări şi a obţine astfel mai mulţi bani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro