BusinessMagazin

Tag: international

  • Organizaţia Mondială a Comerţului: Deşi IMM-urile sunt majoritare ca număr la nivel global, participarea lor în comerţul internaţional şi în lanţurile valorice rămâne relativ mică

    Numărul întreprinderilor mici şi mijlociii este în creştere de la an, depăşind de mult ca pondere în mediul de afaceri la nivel global numărul companiilor mari, însă acestea reprezintă încă un segment mic din comerţul internaţional, apreciază doi analişti ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului într-un raport din 2019.

    „Deşi IMM-urile reprezintă vasta majoritate a firmelor la nivel global, participarea lor în activitatea economică şi în piaţa muncii rămâne relativ mică în raport cu prezenţa acestora”, scrie în raportul Organizaţiei Mondiale a Comerţului semnat de analiştii Emmanuelle Ganne şi Kathryn Lundquist.

    Ei cred că în contextul extinderii digitalizării şi a economiei digitale, IMM-urile ar putea profita de ocazie şi ar putea deveni din ce în ce mai importante în lanţul valoric global.

    „Avântul economiei digitale ar putea totuşi să deschidă o suită de oportunităţi pentru firmele mici pentru a ajunge să joace un rol din ce în ce mai activ în lanţul valoric global. (…) Studiile arată că IMM-urile conectate din punct de vedere digital din ţările în curs de dezvoltare tind să arate un impact mai mare şi să joace un rol mai important decât cele care nu sunt conectate din punct de vedere digital”, arată raportul.

    Spre exemplu, când un IMM din producţie are un website, acesta îi facilitează participarea la lanţul valoric global şi la comerţul internaţional. Astfel de IMM-uri sunt mai înclinate să utilizeze importuri pentru producţie pentru ca mai apoi să exporte ce produc.

    Mai mult, tehnologia se dovedeşte a fi chiar mai importantă pentru firmele mici decât pentru cele mari chiar dacă participă sau nu în lanţurile comerciale internaţionale.

    Cu toate acestea, IMM-urile încă se confruntă cu o serie de provocări pentru a-şi putea facilita intrarea în lanţurile valorice globale, însă digitalizarea şi instrumentele digitale ar putea aduce noi oportunităţi, cu riscuri mai mic decât până acum.

     

  • Opinie Petru Păcuraru, fondator al Human Performance Development International (companie de consultanţă şi strategie în resurse umane): „Ce-am avut şi ce-am pierdut”

    „Am izbucnit în râs, dar vocea era foarte serioasă de partea cealaltă. Aşa am făcut: m-am dus la ei la birou, unde doamna directoare care mă sunase, vădit agitată, îmi zice că nu ştie ce să mai facă, pentru că oamenii pleacă, care cum poate, mai ales cei pe care îi recrutează acum, şi s-a gândit că sigur sunt nişte probleme legate de management.
    „- Luna trecută, am angajat 12 oameni, toţi tineri. Mai sunt patru, iar în fiecare săptămână ne pleacă din ei. Dar ştiţi ce e curios, zice ea, toţi spun că e în regulă, că salariul e bun, condiţiile sunt bune, şi apoi dispar. Nici nu ne mai completează interviul de ieşire, nici badge-ul nu-l mai aduc.”
    Dacă ar fi singura organizaţie în care se întâmplă asta, aş zice că e ceva fundamental greşit acolo, dar se întâmplă la toţi marii angajatori. Fie că recunosc, fie că nu.
    „Ce-am avut şi ce-am pierdut” ar zice un angajat care la scurt timp după ce şi-a consumat rezervorul de optimism, decide să plece mâncând pământul din acea organizaţie.
    Cele mai mirate sprâncene sunt ale doamnelor şi domnişoarelor de la departamentul de resurse umane, în special recrutare, care efectiv nu înţeleg cum cineva poate veni pentru câteva zile, să zică ce bine e la ei, şi pe urmă să nu mai răspundă la telefon două zile. Şi dacă înainte era o situaţie de povestit, acum e una comună.
    Oamenii pleacă din organizaţii mai uşor decât oricând. Iar cei mai mulţi pleacă exact la început, cand recrutorii răsuflă uşuraţi că au mai ocupat un post.
    Se întâmplă şi în companiile de IT, unde autonomia şi salariile sunt atât de mari, că îţi vine să îţi dai demisia din funcţia de parlamentar şi să devii manager de proiect. Aşadar, tendinţa este una generalizată, mai accentuată în unele industrii, însă nicidecum izolată.
    Iar întrebarea de 1.000 de puncte şi de teribil de mulţi euro este: de ce? De ce ne pleacă oamenii imediat după angajare?
    Un răspuns foarte la îndemână stă în teoria butonului de lift. Aţi observat unde este amplasat butonul de lift? Exact la înălţimea perfectă ca să faci cel mai mic efort pentru a-l apăsa. Dacă ar fi mai sus sau mai jos, efortul ar fi mai mare, aşadar e perfect acolo unde este. Ceea ce defineşte o caracteristică în psihologia maselor, şi anume că ne place să nu facem efort, vrem ca totul să fie la o scurtă mişcare distanţă de noi. Din acest motiv, tehnologia avansează prin accesibilitate, nu doar prin performanţă. Cu alte cuvinte, o aplicaţie performantă, dar greu accesibilă va putea fi uşor detronată de una nu atât de performantă, dar uşor de folosit.
    Oamenii se angajează şi le este greu să înveţe CE au de făcut, CUM au de făcut şi DE CE au de făcut ceea ce au de făcut. Dacă le spune un manual, nu înseamnă că au şi înţeles sau au învăţat.
    Am văzut manuale de 200 de pagini şi mai mult, cu proceduri, cu sisteme şi verificări, validări şi certificări, dar nu era mai nimic despre motivul pentru care fac asta. Surprinzător este că acele companii care comunică mai abitir brandul de anagajator sunt cele care pierd cei mai mulţi oameni imediat după angajare, tocmai pentru că ceea ce este comunicat nu este ceea ce se regăseşte în organizaţie. Noii angajaţi vin să schimbe lumea, că aşa scria în reclama din ziar, iar pe partea cealaltă aduc cafea unei doamne sclifosite şi încearcă să se împrietenească cu cine trebuie, ca să avanseze în carieră. Asta dacă rămân în organizaţie.
    Oamenii au nevoie să înveţe uşor ce au de făcut, răbdarea e foarte scumpă. Dacă reuşesc să îşi dea seama rapid de cum îşi pot folosi abilităţile personale în locul de muncă respectiv, stau şi cresc. Dacă nu, zappează printre joburi, că au de unde alege.
    Cultura autoritară şi bazată pe politici interne de „Spune-mi cu cine eşti prieten, ca să îţi spun dacă o să avansezi în carieră” nu ţine oamenii în organizaţie. Cel puţin nu pe cei tineri, care nu prea percutează la teama de autoritatea şefului cel mare. Pentru ei, raportul de inferioritate este suficient de demotivant încât să se apuce de altceva.
    Şi, în final, toţi suntem aici pentru evoluţie. Fie că eşti un şef mic şi vrei să fii un şef mare, fie eşti un asistent de fotograf şi vrei să devii fotograf. Dacă nu e foarte evident pentru toţi cum poţi să creşti şi unde vei putea ajunge, lipsa perspectivei este demotivantă.
    Un plan de carieră bine pus la punct, în care să înţelegi unde vei ajunge, când şi cum, un leadership corect şi autentic, în care să nu te simţi inferior, o inducţie eficientă, din care oamenii să poată învăţa ce au de făcut şi să formeze comunităţi de noi angajaţi care să se susţină unii pe ceilalţi, ar trebui să fie suficiente cât să nu trebuiască să mă mai sune doamna director. Cel puţin nu cu problema aceasta.

  • Cele mai bune 7 lucruri pe care le puteţi face în aeroport atunci când aşteptaţi un zbor întârziat

    Vara anului 2019 pare să fi fost una dintre cele mai proaste pentru călătorii cu avionul, în contextul în care operatorii aerieni au anulat zboruri şi au avut întârzieri mai mult decât în trecut, potrivit CNBC. Unele aeroporturi nu oferă prea variante de locuri în care să aşteptaţi (cum ar fi, de pildă aeroportul LaGuardia din New York), altele însă sunt pline de variante de lucruri de făcut pentru călătorii care trebuie să îşi umple timpul cu ceva.
    Jurnaliştii de la Business Insider au alcătuit o listă în acest sens:

    1. Răsfăţaţi-vă cu bunătăţile pe care le puteţi găsi în aeroport
    În multe dintre aeroporturi, există locuri suficient de dezvoltate încât să ofere un răsfăţ la îndemână: spre exemplu, dacă sunteţi în Qatar, la aeroportul internaţional Hamad, e bine să aveţi cu voi un costum de baie – în interiorul aeroportului se află o piscină. În aeroportul internaţional Hong Kong se află chiar şi un cinema IMAX, un spa cu aromaterapie şi chiar şi un teren de golf.

    2. Cumpărăturile de la duty free
    Cumpărăturile în aeroport rămân în continuare o opţiune bună pentru a pierde timpul în cadrul acestuia (şi banii), în special dacă v-au mai rămas bani în moneda ţării pe care o părăsiţi. Aici puteţi cumpăra produse care includ taxe mari atunci când sunt cumpărate în afara aeroportului, cum ar fi alcoolul şi tutunul.
    Câteva aeroporturi oferă o varietate mare de produse duty free care nu pot fi găsite în alte locuri din ţara pe care o vizitaţi. Spre exemplu, aeroportul Charles de Gaulle din Paris oferă parfumuri la preţuri reduse de la branduri precum Chanel şi Hermes.

    3. Puteţi câştiga bani datorită întârzierii sau anulării zborului
    Dacă zborul a întârziat din cauza operatorului acestuia, puteţi să vă calificaţi pentru o compensaţie în bani. Durata de aşteptare trebuie să depăşească trei ore. Pentru a face acest lucru, compania AirHelp urmăreşte probleemele de acest tip şi vă poate ajuta în obţinerea unei compensaţii care poate ajunge chiar şi la 700 de dolari.

    4. Încercaţi să obţineţi acces într-unul dintre lounge-urile aeroportului
    Dacă zborul vostru a  întârziat din cauza unei probleme a companiei aeriene, puteţi încerca să intraţi gratuit în lounge-ul unui aeroport. În cadrul acestuia, veţi găsi mâncare şi băutură, precum şi locuri de relaxare confortabile. Operatorii de zbor nu oferă însă accesul foarte uşor în cadrul acestora, astfel că Skyskanner recomandă să fiţi foarte drăguţi atunci când puneţi întrebarea.

    5. Recuperaţi munca pe care nu aţi putut să o terminaţi înainte de a veni la aeroport
    O întârziere de acest tip vă permite să vă folosiţi timpul pentru a citi mailurile de care nu aţi avut timp să vă ocupaţi, poate să recuperaţi din timpul petrecut la birou la întoarcerea dintr-o vacanţă, să vă pregătiţi formalităţile de vamă înainte de a ateriza sau chiar să scrieţi o postare pentru un blog de călătorie, în timp ce amintirile voastre sunt în continuare proaspete.

    6. Umpleţi o sticlă cu apă
    Chiar dacă asta poate dura doar câteva minute, este destul de important, în contextul în care preţul apei îmbuteliate pe un aeroport poarte ajunge chiar şi la 5 dolari în cadrul unui aeroport. E important să aveţi cu voi o sticlă pe care să o umpleţi cu apă, astfel încât să nu vă deshidrataţi în timpul zborului.

    7. Faceţi sport
    Veţi zbura mai multe ore, astfel că să faceţi câteva exerciţii sportive în aeroport este mereu o idee foarte bună.
    Dacă nu vreţi să fiţi văzut, încercaţi câteva lucruri simple, cum ar fi să vă căraţi bagajul în loc să folosiţi roţile acestuia pentru a-l transporta.
    Unele aeroporturi, precum Baltimore-Washington International sau San Francisco International au propriile săli de sport şi fitness.

  • Cine este tânărul care vinde cele mai multe televizoare din România

    „Legat de parcursul internaţional, pentru moment mă concentrez pe dezvoltarea carierei mele la nivel local, dar nu exclud pe viitor explorarea unor altor oportunităţi”, a spus Ciprian State într-un interviu pentru realizarea profilului său din catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019.

    Ciprian State ocupă funcţia de head of product for TV, AV&IT categories la Samsung, companie ce a avut în 2018 o cotă de peste 40% pe piaţa locală de televizoare.

    Un moment-cheie al carierei sale a fost orientarea spre marketingul de produs, în anul 2005, după o experienţă iniţială în servicii clienţi şi suport vânzări. „Un alt moment cheie a fost perioada din Romtelecom/Telekom România, unde am învăţat foarte multe despre modul în care decizii strategice importante legate de infrastructură sunt transpuse în realitate şi mi-am dezvoltat şi completat perspectiva asupra pieţei de telecomunicaţii prin focusul pe serviciile TV, o componentă cheie a pachetelor de servicii consumer.”

    Experienţa sa internaţională constă într-un stagiu de consultanţă de patru luni în Kenya, în cadrul grupului Orange, precum şi experienţa educaţională a programului de MBA al Sheffield University. „Lucrând mult timp în grupuri internaţionale şi fiind implicat în zona de strategie de business, am experienţă în a gândi din perspectivă internaţională şi regională, datorită imperativului de a fi la curent cu bunele practici internaţionale din industrie şi de a le implementa local sau, uneori, de a le exporta pe cele locale la nivel internaţional.”

  • Antreprenorul care vrea să ca toate oraşele din România să devină inteligente

    Cristian Danciu are un background internaţional de business development în domenii precum consultanţă financiară, resurse naturale, energie regenerabilă, construcţii navale, arhitectură. Atât el, cât şi arhitecţii implicaţi în dezvoltarea proiectului Green Spots, Aurel Basuc şi Adrian Ţuţuianu, din echipa Triptic Studio, au fost implicaţi în proiecte internaţionale. Elementele comune ale celor trei tineri au fost revenirea în ţară şi implicarea activă în mediul românesc.
    Ei sunt parteneri şi cofondatori în cadrul biroului de arhitectură şi amenajări interioare Triptic Studio. Asocierea lor se leagă de înfiinţarea, în urmă cu şase ani, a Asociaţiei Române a Tinerilor Arhitecţi, care avea ca scop promovarea proiectelor şi a activităţilor studenţilor atât în ţară, cât şi peste hotare.
    Ei spun că dezvoltarea ideii Green Spots a venit ca o consecinţă a activităţii studioului de arhitectură. „Specificul activităţii unui studio de arhitectură implică analiza continuă a designului, funcţionalităţilor şi nevoilor spaţiilor publice şi private”, spun ei.
    De asemenea, din experienţa de antreprenori, au identificat o caracteristică de bază în mediul urban, şi anume aceea de a fi permanent conectat la mijloacele mobile de comunicare.
    Planul de dezvoltare a proiectului în continuare implică în primul rând implementarea la nivel naţional şi apoi regional a produsului Green Spots. Tinerii şi-au propus să dezvolte soluţia în direcţia conceptului de smart city – „care devine o nevoie pentru mediul urban din România şi Europa”.

  • Tânărul care, la doar 25 de ani, este cunoscut în toată lumea pentru invenţiile sale

    La doar 25 de ani, Cornel Amariei este cunoscut în toată lumea pentru invenţiile sale: de la roboţi-salvatori, până la ochelarii .lumen, meniţi să îi avertizeze pe nevăzători prin vibraţii de obstacolele ce le ies în cale. În prezent, este head of innovation la Continental Automotive, unul dintre cei mai mari furnizori de componente electronice şi software pentru industria auto, unde, alături de colegii săi, lucrează la crearea viitorului mobilităţii.

    Cornel Amariei s-a născut în Bucureşti, într-o familie în care ambii părinţi sufereau de handicap locomotor. Se autodescrie drept un om curios şi îi place să creeze lucruri cu impact. A construit primul robot la vârsta de 15 ani, iar scopul acestuia era unul nobil: să fie trimis în dărâmăturile de după un cutremur pentru a găsi supravieţuitori.

    A construit ulterior diverşi roboţi, iar în clasa a X-a a înfiinţat primul club de robotică din licee din România, el fiind elev la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti (ICHB), o instituţie privată de învăţământ recunoscută pentru numărul mare de elevi olimpici la nivel internaţional. A creat primul club de robotică din licee şi a primit ofertă de job la 16 ani. Tot în 2010, la câteva luni după ce a creat acest club de robotică, s-a angajat ca cercetător la compania românească MB Technology, unde a contribuit la realizarea proiectului Roboscan Aeria, un robot care scanează avioanele.

    Ulterior, a creat .lumen. „Când am creat .lumen şi am început să căutăm finanţare, am făcut un plan financiar şi am constatat că putem fi o piaţă de 7 miliarde de euro pe care nu avem niciun competitor. Când creezi semnificaţie, când rezolvi o problemă, vor veni şi banii, dar nu trebuie să începi ceva doar cu scopul de a face bani.” Legat de obiectivele sale profesionale pentru următorul deceniu, Cornel Amariei spune că cel mai mult îi place să creeze: „Direcţiile pe care mă concentrez sunt mobilitatea inteligentă, asistenţa handicapurilor umane, unde se află şi .lumen, iar ultimul este încă în discuţie. Poate să fie ori construcţii, ori educaţie şi creaţie. Sau poate vor fi toate cele patru direcţii. O să vedem”.

    Cornel Amariei a apărut în ediţia 2019 a catalogului 100 Tineri Manageri de Top.

  • Fie te adaptezi, fie eşti lăsat în urmă

    Compania Telus International, care activează pe zona de outsourcing, are în prezent 1.500 de angajaţi în România, care lucrează pentru giganţi din industriile telecom, comerţ electronic, asigurări şi jocuri video, dar şi pentru start-up-uri din domeniul fintech sau hotelier. În 2018, afacerile locale ale Telus International s-au situat la 115,8 milioane de lei, cu o pierdere netă de 5,26 milioane lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Telus International raportează pe plan local prin intermediul firmei de call center Call Point New Europe, pe care a achiziţionat-o în 2012, intrând astfel pe piaţa din România.

    Pentru a putea susţine extinderea operaţiunilor locale, reprezentanţii filialei din România anunţau, la începutul acestui an, intenţia de a angaja alte 500 de persoane. La nivel general, compania are 36.000 de angajaţi. Jeffrey Puritt este cel care conduce operaţiunile globale ale companiei pentru care lucrează încă din 2001. „Toată lumea vorbeşte despre «a patra revoluţie industrială» şi că, mai devreme sau mai târziu, toate industriile vor fi influenţate, deoarece tehnologia continuă să evolueze într-un ritm uluitor”, spune Jeffrey Puritt. „Industria telecomunicaţiilor s-a schimbat complet şi continuă să evolueze cu mare viteză. Telefoanele mobile au înlocuit liniile fixe şi au schimbat modul în care accesăm internetul, găsim informaţii şi facem cumpărături.”

    O altă industrie care a fost schimbată de evoluţia tehnologiei, spune CEO-ul Telus International, este media. „Înainte de internet, oamenii citeau ştirile în presa locală sau le aflau de la jurnalele TV. Acum, ştirile sunt pe toate dispozitivele conectate, precum smartphone-urile, tabletele, televizoarele, iar reporterii pot încărca instantaneu conţinut pe diverse platforme online, oferind acces la milioane de oameni de pe glob.”

    Turismul a fost, de asemenea, schimbat prin tehnologie, crede el; în zilele noastre, te poţi caza la hoteluri după ce le-ai văzut pe internet, după ce ai citit recenziile şi, de asemenea, poţi rezerva o cameră într-un hotel sau închiria o casă ori un apartament folosind servicii precum Airbnb. „Cert este că firmele care nu sunt pregătite sau nu sunt dispuse să se adapteze vor rămâne în urmă. Pentru noi, transformarea digitală reprezintă oportunitatea de a folosi tehnologia pentru a permite membrilor echipei să ofere cele mai bune experienţe clienţilor.” Pe de altă parte, consumatorii devin din ce în ce mai experimentaţi din punct de vedere digital, ceea ce face ca natura serviciilor oferite clienţilor să se schimbe.

    În prezent, diferenţele dintre piaţa locală şi cele mai dezvoltate, din vest, sunt aproape inexistente, crede Puritt. „Această ţară are un capital de forţă de muncă profesionistă, multilingvă, cu înaltă calificare şi a urcat constant în clasamentul huburilor de outsourcing preferate pentru companiile europene şi nord-americane. De exemplu, în România, membrii echipei noastre vorbesc fluent patru limbi. Prin comparaţie, în Europa de Vest vorbesc două limbi.”

    În ţări precum Bulgaria şi România, oamenii au abilităţi tehnice bune – un diferenţiator cu adevărat unic şi un avantaj competitiv pe termen lung, subliniază CEO-ul Telus. „Chiar dacă în România costul forţei de muncă nu este cel mai mic, competenţa în ceea ce priveşte abilităţile multilingve, tehnice şi soft skills fac de fapt costurile foarte competitive.” Acesta este şi motivul pentru care Puritt vrea să valorifice potenţialul oferit de România şi să continue dezvoltarea companiei anul acesta, atrăgând „cele mai bune talente multilingve pe care le poate oferi piaţa muncii”.

    Potrivit Asociaţiei Business Service Leaders România (ABSL), peste 125.000 de persoane sunt angajate în prezent în sectorul serviciilor de business din România, iar potenţialul industriei este de 300.000 de angajaţi. Până în 2020, numărul angajaţilor va creşte până la 150.000. Pentru a avea cu adevărat succes, Jeffrey Puritt crede că businessurile trebuie să fie organizate strategic, operaţional şi tehnologic pentru a oferi o experienţă sincronizată clienţilor. Acestea trebuie să acorde atenţie experienţei complete, end-to-end, pe care clienţii o au, din perspectiva lor, cu o anumită companie. „Prea multe companii se concentrează pe puncte individuale de interacţiune, dedicate facturării, fidelizării, apelurilor pentru relaţii cu clienţii şi altele asemenea. Părerea mea este că aproximativ 30% dintre interacţiunile umane actuale pot fi, vor fi şi ar trebui automatizate.”

    El oferă următorul exemplu: „Dacă doriţi să vă resetaţi parola sau să vă reglaţi planul de date, de ce aţi dori să discutaţi cu un agent, să petreceţi o oră, când în cinci secunde un computer poate face acest lucru pentru dvs.?” Cazurile unde roboţii au făcut progrese foarte mici, spune el, sunt cele legate de abordarea unor situaţii noi. Cu alte cuvinte, roboţii nu pot gestiona lucruri pe care nu le-au văzut de multe ori. Oamenii, pe de altă parte, au capacitatea de a conecta situaţii aparent disparate pentru a rezolva probleme cu care nu s-au mai întâlnit niciodată. „Noi ne concentrăm pe combinarea experienţei clientului cu experienţa digitală şi ne aşteptăm ca numărul total al agenţilor din centrele de servicii să crească.”

    Ce tendinţe vom vedea în următorii 3-5 ani, în special în ceea ce priveşte interacţiunea furnizorilor cu clienţii lor? „Tendinţa majoră pe care o vedem este legată de personalizare”, spune Puritt. „Totul va fi adaptat la individ, de la reclame personalizate la experienţe personalizate. Acest trend de personalizare este deja susţinut de inteligenţa artificială, machine learning, analize avansate de date, boţi conversaţionali şi aşa mai departe.” El spune că această abordare high-tech a devenit vizibilă în toate punctele de contact cu consumatorii, cum ar fi pe reţelele de socializare, la cumpărăturile online şi în magazine, în chaturi şi apeluri.

    „Pe măsură ce asistenţa oferită clienţilor devine mai complicată, este din ce în ce mai important să investim în analiza datelor, machine learning şi managementul cunoştinţelor pentru a ne asigura că agenţii noştri au acces facil la informaţii, astfel încât să se poată concentra pe conexiunea umană cu clienţii.” Una dintre cele mai mari provocări, spune Jeffrey Purritt, a fost transformarea Telus International într-un angajator dezirabil în industria serviciilor de business. „Angajamentul nostru s-a reflectat constant de-a lungul mai multor ani în clasamentele care măsoară nivelul de implicare a angajaţilor. În 2018, am obţinut un scor de 86% la nivel global, în creştere cu 300 puncte de bază comparativ cu 2017. Acest lucru se corelează cu ratele noastre privind fluctuaţia personalului, care continuă să fie cu 50% mai mici decât ale competitorilor noştri în majoritatea regiunilor în care ne desfăşurăm activitatea.”

    Dacă în prezent traversăm o perioadă în care toată lumea încearcă să colecteze cât mai multe date despre client pentru realizarea unor afaceri mai bune, mai profitabile, Jeffrey Pruitt crede că pe viitor lucrurile se vor schimba, pe măsură ce opinia publică reconsideră ce informaţii personale sunt oamenii dispuşi să ofere, iar guvernele revizuiesc reglementările privind confidenţialitatea datelor personale. „Companiile va trebui să aibă o strategie pentru a utiliza tehnologia în diferite moduri astfel încât să creeze soluţii responsabile care să le ajute să rămână conectate la consumatori. De asemenea, companiile trebuie să se concentreze mai mult pe calitatea datelor şi nu pe cantitatea de date.”

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Cătălin Nacu, Chief Information Officer, NN Asigurări de Viaţă

    Din rolul de CIO, Cătălin Nacu conduce în prezent o echipă formată din 90 de angajaţi; unul dintre obiectivele sale constă însă în creşterea echipei, în scopul strategiei NN Asigurări de Viaţă de digitalizare şi transformare a operaţiunilor.

    El a preluat poziţia de chief information officer al NN Asigurări de Viaţă în noiembrie 2018, fiind responsabil de consolidarea transformării şi digitalizării companiei de asigurări, de implementarea de soluţii tehnologice care să inoveze experienţa clienţilor şi de dezvoltarea întregii infrastructuri informatice necesare în acest sens. Are o experienţă de peste 10 ani dobândită cu precădere în companii din domeniul financiar şi experienţă în programe majore de transformare şi digitalizare. Anterior poziţiei de chief information officer la NN, Cătălin Nacu a ocupat mai multe poziţii de management în segmentul IT în companii precum Deutsche Bank, Raiffeisen Bank sau Oracle. Cătălin Nacu a absolvit Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi Facultatea de Administrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

    Din rândul celor mai recente realizări ale departamentului pe care îl coordonează menţionează finalizarea de anul trecut a digitalizării procesului de vânzări pentru produsele de asigurare de viaţă şi de sănătate, dezvoltarea de noi produse şi modernizarea infrastructurii tehnologice la nivelul întregii companii. 

  • Kristalina Georgieva a fost desemnată candidatul UE pentru a conduce Fondul Monetar Internaţional

    Singurul contra-candidat rămas în cursă, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a felicitat-o ​​pe Twitter după un vot din cel de-al doilea tur în care a ieşit drept câştigător clar.

    Guvernatorul băncii centrale din Finlanda, Olli Rehn, şi ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino, s-au retras vineri, după o primă rundă de voturi între reprezentanţii celor 28 de naţiuni ale UE. Mario Centeno, preşedintele portughez al miniştrilor Finanţelor din Zona Euro, s-a retras joi.

    Georgieva, 65 de ani, este director executiv al Băncii Mondiale după o lungă carieră la creditor, organizaţia geamănă a FMI.

    Georgieva este un politician de centru-dreapta, care a crescut în Bulgaria, sub comunism.

    Kristalina Georgieva este doctor în economie şi masterat în economie politică şi sociologie la Universitatea de Economie Naţională şi Mondială din Sofia.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Simina Niculiţă, director retail agency Colliers International România

    Simina Niculiţă este directorul departamentului de retail din cadrul Colliers şi coordonează activitatea unei echipe atât în ceea ce priveşte consultanţa oferită proiectelor de retail din România, negocierile cu retailerii mici, medii sau mari, cât şi serviciile de analiză de fezabilitate şi de concept sau de renovare şi repoziţionare.
    De asemenea, ea se ocupă şi de intermedierea tranzacţiilor cu proprietăţi comerciale (achiziţii, vânzări, parteneriate) şi este membru al boardului Colliers. Potrivit ei, departamentul pe care îl conduce a înregistrat anul trecut venituri aproape duble faţă de anul 2017: „Estimăm rezultate cel puţin la fel de bune pentru 2019.” „M-am alăturat echipei Colliers International în 2005, când începea boomul imobiliar. Aveam 22 ani, energie şi mult entuziasm care creştea pe măsură ce înţelegeam cât de vast, dinamic şi interesant este domeniul în care am intrat”, descrie Simona Niculiţă începuturile parcursului său în cadrul companiei Colliers. Primii trei ani, spune ea, au reprezentat o perioadă foarte importantă, deoarece experienţa pe care a căpătat-o atunci este cu mult peste ceea ce ar fi învăţat dacă ar fi intrat în business după 2009. „Au fost nişte ani solicitanţi – într-adevăr, lucram deseori câte 12-14 ore pe zi – dar în acea perioadă mi-am conturat o mare parte din tot ceea ce înseamnă hard & soft skills, abilităţi care s-au dovedit a fi necesare pe tot parcursul carierei.” Simina Niculiţă a urmat cursurile ASE şi şi-a petrecut aproape jumătate din anii de studiu în străinătate (China, Marea Britanie şi Mexic), unde a intrat în contact cu numeroase culturi, limbi străine şi tipuri de predare.