BusinessMagazin

Tag: institutie

  • Şi director la stat, şi expert pe bani europeni: cum a câştigat ministrul „Alumni” Curaj 120.000 de euro din proiecte europene

    Adrian Curaj s-a aflat în acea perioadă, cu câteva întreruperi, atât în postura de director al UEFISCDI (fost UEFISCSU), o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Educaţiei, cât şi în cea de manager de proiect sau expert în proiectele implementate chiar de instituţia pe care o conducea – UEFISCDI. De altfel, legea nu îi interzice acest lucru lui Curaj, în situaţia sa aflându-se mulţi alţi bugetari.

    Gândul a identificat 18 astfel de proiecte, dintre care doar pentru 10 ministrul ar fi fost plătit, conform Ministerului Educaţiei. Într-un alt proiect european, derulat în perioada 2009-2012 prin UEFISCDI, unde director era Curaj, soţia sa Aurelia Curaj a participat ca expert, câştigând cel puţin 13.000 de euro. În tot acest timp, actualul ministru a reuşit nu doar să conducă o instituţie publică, să ofere expertiză sau să managerieze zeci de proiecte europene, ci şi să fie profesor la mai multe universităţi şi şcoli doctorale. Totodată, în voluminosul CV al ministrului Curaj şi-au făcut loc şi greşeli: în 2015, Curaj arată că a devenit „alumni” (absolvenţi) al Harvard Business School of „Gouvernance” (Government în titulatura corectă). De fapt, profesorul Curaj a absolvit doar un curs plătit, de câteva zile, la prestigioasa şcoală americană, după cum a aflat Gândul.

    Înainte să devină ministrul Educaţiei în cabinetul Cioloş, profesorul Adrian Curaj a condus în perioada 2010-2015 UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării), instituţie publică subordonată Ministerului Educaţiei, care pe de o parte se ocupă cu alocarea fondurilor bugetare pentru finanţarea cercetării şi inovării din învăţământul superior din România, iar pe de altă parte cu accesarea şi implementarea de proiecte finanţate de UE, care vizează acelaşi domeniu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele-paravan

     România e uneori, în istorie, aidoma instituţiei închise la prânz, din “Viţelul de aur”.

    “   –  Numele meu e Funt. Funt.

    –        Şi, după părerea dumitale, asta e suficient ca să dai buzna într-o instituţie închisă la prânz? îl întrebă, amuzat, Ostap.

    –        Dumneata râzi, răspunse bătrânul, dar numele meu e Funt. Am 90 de ani.

    –        Şi ce doreşti? întrebă Ostap, care începuse să-şi piardă răbdarea.

    Dar cetăţeanul Funt se cufundă din nou în tăcere şi ramase tăcut destul de mult timp.

    –        Aveţi aici un birou, zise el în sfârşit.

    –        Da, da, un birou, îi dădu ghes Ostap. Mai departe. Mai departe.

    Dar bătrânul nu făcea decât să se mângâie cu o mână pe genunchi (…). Ostap se şi pregătea, de altfel, să-l ia pe Funt (…) şi să-l dea afară, când bătrânul deschise din nou gura. Şi ceea ce spuse în continuare suscită atâta interes, încât Ostap fu nevoit să se împace cu vorbirea lui în rate seculare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De astăzi puteţi admira cărţile scrise, în ultimii ani, din spatele gratiilor – GALERIE FOTO

    Într-o atmosferă liniştită şi datorită “numeroaselor cereri venite din partea presei”, după cum a precizat Claudia Şerbănuţă, director al Bibliotecii Naţionale, instituţia în cauză a lansat expoziţia “Cărţi cu răspundere limitată”. Mai exact, este vorba de cărţile semnate (din spatele gratiilor) de cei care au apelat la această variantă pentru a reduce din pedeapsa primită de către judecători.
     
    În colecţia expusă la Biblioteca Naţională veţi regăsi autori precum Gigi Becali, George Copos sau Dan Voiculescu. Deşi instituţiile de presă au fost, în marea majoritate, prezente la eveniment, lansarea nu a trezit prea mult interes din partea cetăţenilor de rând.
     
    Un tânăr de 27 de ani, absolvent al Facultăţii de Construcţii, a întrebat de ce cărţile pot fi doar admirate, dar nu şi răsfoite. Răspunsul dnei. Şerbănuţă a fost că posibilităţile tehnice ale instituţiei nu pot garanta securitatea respectivelor volume decât dacă acestea se află în spatele geamurilor de protecţie.
     
    Tânărul, care avea asupra lui un număr important de cărţi aparţinând noului val de autori, ne-a explicat că a demarat o mişcare numită “Cărţi penale”, iar scopul este acela de a publica fragmente din volumele care sunt, altfel, destul de greu de găsit. “Vreau ca oamenii să vadă cât valorează, în România, 30 de zile de libertate.”
     
    Alţi vizitatori nu prea au fost, doar o doamnă ceva mai în vârstă care s-a plimbat câteva secunde, scrâşnind printre dinţi “Puşcăriaşi! Aş scuipa pe fiecare carte!”

  • Angajatii Hidro Tarnita au avut anul trecut un salariu mediu lunar de 7.384 lei. La cat va ajunge in 2016

    Cei 19 salariati pe care Hidro Tarnita ii avea la sfarsitul lui 2015 au obtinut anul trecut un salariu mediu lunar brut de 7.384 lei de persoana, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile, arata bugetul de venituri si cheltuieli al societatii, informează incont.stirileprotv.ro

    Bugetul a fost aprobat printr-un ordin comun al ministrului Energiei, Victor Grigorescu, al ministrului Finantelor Publice, Anca Dragu, si al ministrului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Claudia Costea, si publicat in Monitorul Oficial in 13 ianuarie 2016. 
    Un salariat a avut, in medie, un castig lunar brut de 7.564 lei, determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala, si de 7.384 lei, pe baza cheltuielilor cu salariile.

    Oficialii institutiei au adaugat ca in 2016 salariile vor fi mai mici, ajungand la 6.500 de lei, la acelasi numar de angajati.  

     

  • Cum să faci milioane de euro din nimic

    “Am discutat cu jurişti, dar şi cu oameni din sistemul financiar-bancar care nu vedeau posibil un astfel de produs şi nu ne dădeau mari şanse de reuşită. Inclusiv clienţii erau foarte reticenţi în accesarea unui astfel de produs“, descrie Ionuţ Stan, directorul general al companiei Viva Credit, modul cum au decurs discuţiile înaintea lansării primului credit acordat exclusiv online, în 2011. Instituţia financiară nebancară pe care a fondat-o împreună cu vărul său, Viorel Stan, a ajuns în 2015 la peste 300.000 de credite acordate de la începerea  activităţii şi la o creştere cu peste 50% a cifrei de afaceri, de la 11,7 milioane de lei în 2014 până la aproximativ 18 milioane de lei anul trecut, la un număr de peste 50 de angajaţi.

    Compania a lansat în noiembrie anul trecut afacerea Viva Credit şi pe piaţa din Republica Cehă, iar pentru anul acesta şi-au propus extinderea pe încă cel puţin două pieţe din Europa. Principalii acţionari ai firmei sunt Viorel Stan, preşedinte al companiei, şi Ionuţ Stan, directorul general, care sunt veri şi deţin împreună 60% din afacere. Ei sunt şi cei care asigură managementul curent al firmei. Restul de 40% din afacere este deţinut de un investitor străin, care a contribuit la nevoia de finanţare iniţială a Viva Credit.

    Înainte de a începe proiectul Viva Credit, Viorel Stan a fost şef al departamentului business development al furnizorului de servicii de hosting Prominic.net, în Chicago. A intrat în antreprenoriat la 21 de ani, cu o afacere în domeniul consultanţei IT axată pe clienţi din Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii. A studiat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti (1997-2002) şi şi-a consolidat pregătirea cu un MBA axat pe antreprenoriat la Emory University din Atlanta (2007-2008). Ionuţ Stan a acumulat şi el experienţă de management în domeniul financiar şi IT lucrând ca financial controller and head of corporate IT & ERP systems pentru Ţiriac Holdings, CFO pentru La fântâna şi reporting manager la Vodafone Romania.

    Anterior, a studiat cibernetica în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Ideea înfiinţării unei afaceri pe segmentul instituţiilor financiare nebancare i-a venit lui Viorel Stan în perioada în care studia în Statele Unite ale Americii, după ce a observat că pe piaţa locală nu exista o firmă care să dea credite pe termen scurt, 100% online. Au strâns capitalul necesar pentru înfiinţarea firmei – 200.000 de euro – cu ajutorul unor investitori externi şi, după procedurile de autorizare, au lansat firma în august 2010, la finalul anului fiind pregătiţi să demareze activitatea de creditare. „Investiţia financiară nu a fost foarte mare, iar pe lângă capitalul iniţial a mai fost necesară o rundă de investiţii, dar din 2012 firma se susţine din resursele proprii. Cea mai mare investiţie care nu se reflectă momentan din punct de vedere financiar este investiţia în tehnologie, întreaga platformă fiind dezvoltată inhouse şi poate fi considerată cel mai valoros bun al companiei“, spune directorul general al companiei.

    Deşi ambii antreprenori aveau experienţă in domeniul IT, sistemul de creditare online prezenta un concept nou pentru piaţa din România şi a fost nevoie de mult timp pentru clarificarea unor aspecte juridice, cât şi pentru adaptarea acestuia la specificul pieţei. „Deoarece activitatea de creditare este destul de bine reglementată în România atât din punct de vedere al autorizării BNR, cât şi al cerinţelor minime de capital, aceste lucruri au reprezentat tot atâtea provocări care trebuiau depăşite pentru începerea activităţii“, descrie Ionuţ Stan câteva dintre dificultăţile cu care s-au confruntat înainte de demararea businessului. Unul dintre elementele prin care s-au diferenţiat de celelalte businessuri ce activează în acest domeniu este produsul «credit până la salariu»: Acesta înlocuieşte clasicul «avans din salariu» pe care foarte mulţi angajaţi îl folosesc, dar care nu este întotdeauna uşor de obţinut. În multe alte cazuri înlocuieşte şi împrumuturile uzuale de la prieteni sau rude când rămâi în pană de bani“, descrie Ionuţ Stan conceptul pe care mizează.

    Prin intermediul Viva Credit, clienţii au posibilitatea să aplice online pentru aprobarea unui credit cu valoarea între 10 şi 1.000 de lei, precizând şi perioada dorită – între 1 şi 35 de zile –, iar în aceeaşi zi pot primi banii în contul bancar. „Creditul nostru nu este unul ieftin şi de aceea trebuie utilizat cu atenţie doar pentru rezolvarea unor nevoi cu adevărat urgente. Ar trebui ca sumele împrumutate să fie exact cele de care este nevoie şi pe o perioadă cât mai scurtă. În cazul nostru, creditul se poate rambursa anticipat şi costurile se reduc semnificativ. Este de dorit ca această variantă de finanţare să nu devină o soluţie pe termen lung sau utilizată foarte des“, spune Ionuţ Stan.

  • Cum să faci milioane de euro din nimic

    “Am discutat cu jurişti, dar şi cu oameni din sistemul financiar-bancar care nu vedeau posibil un astfel de produs şi nu ne dădeau mari şanse de reuşită. Inclusiv clienţii erau foarte reticenţi în accesarea unui astfel de produs“, descrie Ionuţ Stan, directorul general al companiei Viva Credit, modul cum au decurs discuţiile înaintea lansării primului credit acordat exclusiv online, în 2011. Instituţia financiară nebancară pe care a fondat-o împreună cu vărul său, Viorel Stan, a ajuns în 2015 la peste 300.000 de credite acordate de la începerea  activităţii şi la o creştere cu peste 50% a cifrei de afaceri, de la 11,7 milioane de lei în 2014 până la aproximativ 18 milioane de lei anul trecut, la un număr de peste 50 de angajaţi.

    Compania a lansat în noiembrie anul trecut afacerea Viva Credit şi pe piaţa din Republica Cehă, iar pentru anul acesta şi-au propus extinderea pe încă cel puţin două pieţe din Europa. Principalii acţionari ai firmei sunt Viorel Stan, preşedinte al companiei, şi Ionuţ Stan, directorul general, care sunt veri şi deţin împreună 60% din afacere. Ei sunt şi cei care asigură managementul curent al firmei. Restul de 40% din afacere este deţinut de un investitor străin, care a contribuit la nevoia de finanţare iniţială a Viva Credit.

    Înainte de a începe proiectul Viva Credit, Viorel Stan a fost şef al departamentului business development al furnizorului de servicii de hosting Prominic.net, în Chicago. A intrat în antreprenoriat la 21 de ani, cu o afacere în domeniul consultanţei IT axată pe clienţi din Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii. A studiat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti (1997-2002) şi şi-a consolidat pregătirea cu un MBA axat pe antreprenoriat la Emory University din Atlanta (2007-2008). Ionuţ Stan a acumulat şi el experienţă de management în domeniul financiar şi IT lucrând ca financial controller and head of corporate IT & ERP systems pentru Ţiriac Holdings, CFO pentru La fântâna şi reporting manager la Vodafone Romania.

    Anterior, a studiat cibernetica în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Ideea înfiinţării unei afaceri pe segmentul instituţiilor financiare nebancare i-a venit lui Viorel Stan în perioada în care studia în Statele Unite ale Americii, după ce a observat că pe piaţa locală nu exista o firmă care să dea credite pe termen scurt, 100% online. Au strâns capitalul necesar pentru înfiinţarea firmei – 200.000 de euro – cu ajutorul unor investitori externi şi, după procedurile de autorizare, au lansat firma în august 2010, la finalul anului fiind pregătiţi să demareze activitatea de creditare. „Investiţia financiară nu a fost foarte mare, iar pe lângă capitalul iniţial a mai fost necesară o rundă de investiţii, dar din 2012 firma se susţine din resursele proprii. Cea mai mare investiţie care nu se reflectă momentan din punct de vedere financiar este investiţia în tehnologie, întreaga platformă fiind dezvoltată inhouse şi poate fi considerată cel mai valoros bun al companiei“, spune directorul general al companiei.

    Deşi ambii antreprenori aveau experienţă in domeniul IT, sistemul de creditare online prezenta un concept nou pentru piaţa din România şi a fost nevoie de mult timp pentru clarificarea unor aspecte juridice, cât şi pentru adaptarea acestuia la specificul pieţei. „Deoarece activitatea de creditare este destul de bine reglementată în România atât din punct de vedere al autorizării BNR, cât şi al cerinţelor minime de capital, aceste lucruri au reprezentat tot atâtea provocări care trebuiau depăşite pentru începerea activităţii“, descrie Ionuţ Stan câteva dintre dificultăţile cu care s-au confruntat înainte de demararea businessului. Unul dintre elementele prin care s-au diferenţiat de celelalte businessuri ce activează în acest domeniu este produsul «credit până la salariu»: Acesta înlocuieşte clasicul «avans din salariu» pe care foarte mulţi angajaţi îl folosesc, dar care nu este întotdeauna uşor de obţinut. În multe alte cazuri înlocuieşte şi împrumuturile uzuale de la prieteni sau rude când rămâi în pană de bani“, descrie Ionuţ Stan conceptul pe care mizează.

    Prin intermediul Viva Credit, clienţii au posibilitatea să aplice online pentru aprobarea unui credit cu valoarea între 10 şi 1.000 de lei, precizând şi perioada dorită – între 1 şi 35 de zile –, iar în aceeaşi zi pot primi banii în contul bancar. „Creditul nostru nu este unul ieftin şi de aceea trebuie utilizat cu atenţie doar pentru rezolvarea unor nevoi cu adevărat urgente. Ar trebui ca sumele împrumutate să fie exact cele de care este nevoie şi pe o perioadă cât mai scurtă. În cazul nostru, creditul se poate rambursa anticipat şi costurile se reduc semnificativ. Este de dorit ca această variantă de finanţare să nu devină o soluţie pe termen lung sau utilizată foarte des“, spune Ionuţ Stan.

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României,la 3,9% în 2016 şi 4,1% pentru 2017

    Banca Mondială (BM) a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, şi s-a aliniat astfel estimărilor anunţate de alte instituţii internaţionale, precum Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

    BM a majorat şi estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.

    Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017.

    Instituţia a anuntat, miercuri, şi o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va creşte cu 4%.

    Prognozele recente ale Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătăţite faţă de estimările precedente.

    Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creşterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 şi la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.

    Fondul Monetar Internaţional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 şi 3,9% pentru 2016, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook.

    Guvernul estimează pentrul anul în curs o creştere economică de circa 4%.

  • Ziarul Financiar propune zece măsuri de transparentizare pentru guvernul Cioloş

    Guvernul Cioloş a venit pe valul schimbărilor în administraţie şi a promis că va trece la transparentizare, însă până acum nu a dat niciun semnal real în această direcţie. „Mimarea“ transparenţei de către instituţiile publice a fost recent evidenţiată şi de vicepremierul Vasile Dâncu, care a admis că rapoartele de monitorizare pe Legea 544 (a liberului acces la informaţiile de interes public“ arată că sunt probleme grave de transparenţă, pentru că liberul acces la informaţie este făcut discreţionar, iar uneori accesul la informaţiile publice este îngreunat intenţionat. Întrucât vicepremierul Dâncu şi Violeta Alexandru, ministrul pentru consultare publică şi dialog civic, vor să organizeze în următoarea perioadă o serie de consultări publice privind îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul transparenţei, Ziarul Financiar propune astăzi zece măsuri de transparentizare a administraţiei publice.

    1. Generaţi automat rapoarte privind achiziţiile instituţiilor, simplificaţi căutarea şi eliminaţi restricţiile la interogarea datelor de pe e-licitatie.ro

    Sistemul e-licitaţie.ro, care oferă publicului ocazia de a accesa date despre o parte dintre achiziţiile realizate de instituţiile publice, are o interfaţă greoaie, îngheţată la nivelul anilor ’90, care pare special proiectată pentru a descuraja căutarea de date.

    Ministerul Comunicaţiilor ar trebui să ceară: o actualizare a interfeţei, care să simplifice căutarea de date; să elimine sistemul de coduri pe care un utilizator trebuie să le introducă la fiecare interogare a bazei de date pentru a facilita şi nu a bloca obţinerea de date şi analiza acestora; programarea sistemului astfel încât lunar să fie generate rapoarte pentru toate achiziţiile realizate de către fiecare instituţie.

    2. Publicaţi şi sinteze lunare şi trimestriale ale datelor despre plăţile realizate de fiecare instituţie, pentru a facilita identificarea şi analiza datelor şi impuneţi reguli de „design“

    Instituţiile şi companiile „de stat“ publică în prezent date despre plăţile realizate, însă de o manieră de­zordonată, neunitară, astfel că de multe ori obiectivul de a simplifica accesul la date nu este atins.

    Radiocom, o companie aflată în subordinea Ministerului Comunicaţiilor (MCSI), publică, spre exemplu, un fişier pdf cu plăţile realizate în fiecare zi lucrătoare, iar cineva care doreşte să analizeze ce cheltuieli a realizat compania în 2015 ar trebui să descarce unul câte unul cele câteva sute de fişiere şi apoi să găsească o modalitate de a centraliza datele.

    Poşta Română, companie aflată de asemenea în subordinea MCSI, are în principiu aceeaşi abordare – un fişier pentru fiecare zi lucrătoare. Doar că în 2015, aparent Poşta a făcut plăţi doar în perioada 1- 27 iulie şi 2-30 decembrie, pentru că pentru restul anului nu există date. Ministerul Comunicaţiilor a publicat o vreme date despre plăţi la nivel de lună, apoi a trecut la publicarea de date doar pentru zilele în care a realizat plăţi.

    Acest stil de lucru împiedică obţinerea unui răspuns rapid la în­trebări simple, cum ar fi: cât a plătit Ministerul Comunicaţiilor pe men­ţinerea online a inutilului site e-romania (portaleromania.ro) ? Sau cât cheltuie Radiocom pe închirierea de stâlpi sau achiziţia de carburanţi şi de la cine?

    O sinteză lunară, trimestrială şi apoi la nivel de semestru şi de an a plăţilor ar permite analiza datelor şi descoperirea eventualelor anomalii.

     

    3. Inserţia linkurilor către proiectele de lege la fiecare şedinţă de guvern

    Guvernul face în fiecare miercuri şedinţă de guvern, iar lista de proiecte este transmisă către presă fără să aibă vreo trimitere la proiectele de lege despre care s-a discutat. Inserarea linkurilor către aceste proiecte în documentele care sintetizează temele discutate în şedinţele de guvern este esenţială pentru accesul facil la informaţii al celor interesaţi şi pentru transparentizare. Aceasta în situaţia în care aceste proiecte există undeva publicate, pe vreun site al unui minister, pentru că de multe ori aceste proiecte sunt documente interne până la ora aprobării în guvern.

    4. Publicarea tuturor beneficiilor care vin „la pachet“ cu funcţia publică

    Cine sunt demnitarii, funcţionarii sau ceilalţi angajaţi de la stat care primesc în pachetul de beneficii casă, maşină, maşină cu şofer, telefon de serviciu, laptop sau sporuri pentru vestimentaţie? Mulţi bugetari au vorbit, de-a lungul timpului, de salariile foarte mici de la stat prin comparaţie cu mediul privat, însă puţini fac declaraţii referitoare la pachetul salarial complet care conţine şi beneficiile şi sporurile de pe lângă salariul de bază. Un prim pas ar fi „listarea“ tututor beneficiilor pe care le primesc angajaţii de la stat pe lângă salariul de bază, pentru fiecare funcţie în parte din fiecare instituţie.

     

    5.  Analiza parcului de maşini al statului şi a achiziţiilor acestora

    Pentru ce funcţii se primeşte maşină de serviciu, câte maşini şi ce tipuri de maşini există în prezent în patrimoniul statului, cât sunt de vechi şi ce instituţie a achiziţionat cele mai multe maşini şi la ce preţ – acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care guvernul Cioloş ar trebui să răspundă pentru a aduce clarificări într-una dintre cele mai necunoscute arii din administraţia locală şi centrală.

     Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Credeaţi că Biserica Ortodoxă Română face mulţi bani? Într-un stat european, biserica a câştigat mai mult decât McDonald’s

    Veniturile Bisericii din Anglia sunt mai mari decât cele ale McDonald’s, potrivit unui studiu publicat ieri. Veniturile bisericii s-au ridicat la 1,4 miliarde de lire sterline în 2013, în vreme ce lanţul de restaurante a obţinut doar 1,37 miliarde de lire sterline.

    Cu alte cuvinte, Biserica din Anglia ar fi putut plăti fiecare Big Mac, McChicken sau McFlurry vândut de McDonald’s anul trecut în Marea Britanie.

    Majoritatea banilor provin din taxe pentru slujbe, închirierea unor spaţii, intrări la catedrale sau din vânzarea de suveniruri.

    Credincioşii din cele peste 12.000 de parohii au donat peste 751 de milioane de lire sterline, adică aproape 700 de lire fiecare.

    Chiar dacă venitul s-a ridicat la o valoare impresionantă, cheltuielile au fost şi mai mari, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Astfel, biserica a fost numită de cei de la DailyMail “una dintre cele mai puternice corporaţii din Regat”.

  • Cum transformi familia din jurul unei afaceri într-o instituţie?

    Transformarea unei afaceri de familie într-una rezistentă peste veacuri se leagă de o anumită cultură familială şi de modul cum aceasta este alimentată. Este de ajutor să vă întâlniţi regulat cu membrii familiei, să aveţi legi sau modalităţi de organizare clare, care să clarifice pentru fiecare membru al familiei care îi sunt obligaţiile. Este extrem de important de asemenea să aveţi aceleaşi valori de bază, iar aceasta este o chestiune de educaţie”, sunt sfaturile pe care Alteţa Sa Serenisimă Prinţul Philipp von und zu Liechtenstein, preşedintele LGT Group, le-a dat antreprenorilor români, în cadrul întâlnirii anuale Family Business Network, organizată de Asociaţia Family Business Network Romania, în parteneriat cu compania de consultanţă şi audit EY.

    LGT este un grup internaţional specializat în private banking şi administrarea averii private, deţinut de peste 80 de ani de Casa Princiară de Liechtenstein. În iunie anul curent, acesta gestiona active de 125,7 miliarde de franci elveţieni pentru clienţi privaţi şi instituţionali. Prinţul a avut o lungă carieră în cadrul LGT şi a lucrat şi în cadrul altor companii – unele tot de familie – printre care banca specializată în managementul activelor Banque Rothschild din Paris. Casa Princiară de Liechtenstein are un arbore genealogic întins pe sute de ani şi este de fapt cea a cărei nume a dat numele statului şi nu invers, potrivit Alteţei Sale Serenisime. Arborele familiei s-a ramificat, odată cu membrii acesteia, o dată cu afacerile micului stat cu aproximativ 40.000 de locuitori şi cu un PIB de aproximativ 5 miliarde de franci elveţieni.

    În prezent, membri ai familiei de Liechtenstein lucrează în cadrul grupului corporate al Casei Princiare de Liechtenstein – printre acestea numărându-se, alături de LGT, administrarea a 1.500 de hectare agricole şi forestiere din Austria Inferioară şi Stiria, ce includ peste 40 de hectare de viţă-de-vie administrate de Cramele Prinţului de Liechtenstein (Hofkellerei). Stat sărac în timpul războiului, Liechtenstein a devenit foarte bogat tocmai prin intermediul afacerilor de familie care s-au transmis de-a lungul generaţiilor. În timp ce Constituţia Familiei a luat naştere în cadrul familiei Alteţei Sale în urmă cu sute de ani – aceasta stabilind chiar şi excluderea membrilor familiei şi schimbarea numelui acestora în cazul în care nu îi respectau cerinţele –, în România ideea de listă de drepturi şi libertăţi, de  îndatoriri şi obligaţii pe care fiecare dintre membrii familiei trebuie să le respecte este încă neîmpământenită.

    3% din afacerile de familie româneşti au o astfel de constituţie, comparativ cu 19% la nivel mondial, potrivit ediţiei din 2015 a studiului realizat de compania de consultanţă şi audit EY ”Barometrul Afacerilor de Familie din România”, în urma consultării a 699 de oameni de afaceri. De fapt, 67% din companiile de familie locale nu au niciun fel de guvernanţă familială, indiferent că vorbim despre birou de familie – termen care acoperă toate formele de organizare şi serviciile implicate în managementul marilor averi – (15%), declaraţia misiunii familiei (5%) ori un cod de conduită (9%). Motivele sunt legate mai ales de „tinereţea” afacerilor de familie, majoritatea aflate la prima generaţie, aspect ilustrat şi de procentul scăzut al firmelor antreprenoriale ce au un consiliu de administraţie (24%). Succesul pe termen lung al afacerilor de familie este asigurat de valorile familiei şi de o guvernanţă corporativă bine pusă la punct, iar aceasta presupune – pe lângă forme de organizare precum consiliul de administraţie – problema succesiunii, nouă pentru antreprenorii locali, aflaţi în procent de 71% la prima generaţie în conducerea afacerilor lor. Procentul este însă chiar mai mare la nivelul întregii regiuni: în Europa Centrală şi de Est, 91% din afaceri sunt conduse de generaţia fondatoare.