BusinessMagazin

Tag: insolventa

  • O importantă agenţie de travel din România şi-a anunţat turiştii printr-un email că intră în insolvenţă şi că nu le va onora vacanţele cumpărate

    “Relativ la pachetele turistice achiziţionate de dumneavoastră vă anunţăm că începând din 16.08.2016, societatea Genius Travel se află în stare de insolvenţă de fapt, urmând ca până la data de 19.08.2016 să depunem la Tribunalul Bucureşti o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei.

    Mişcare SURPRIZĂ făcută de Kaufland. Retailerul schimbă toate regulile. Ce trebuie să ştie clienţii de acum încolo

    Sumele plătite de dumnevoastră vor fi înscrise în listele cu creditori ale societăţii şi veţi fi citat ulterior de către administratorul judiciar, pentru a vă înscrie la masa credală. Totodată, va rugăm sa nu mai efectuaţi călătoria aferentă pachetului turistic pentru că aceasta nu a mai putut fi plătită din motivele descrise mai sus. Ne cerem scuze pentru situaţia creată!”, aşa arată mesajul dintr-un email trimis de agenţia de turism Genius Travel (membră ANAT) unui client care a cumpărat o vacanţă în Bulgaria pentru luna august.

    Vedeţi AICI mail-urile incredibile trimise de agenţie către clienţi!

  • O importantă agenţie de travel din România şi-a anunţat turiştii printr-un email că intră în insolvenţă şi că nu le va onora vacanţele cumpărate

    “Relativ la pachetele turistice achiziţionate de dumneavoastră vă anunţăm că începând din 16.08.2016, societatea Genius Travel se află în stare de insolvenţă de fapt, urmând ca până la data de 19.08.2016 să depunem la Tribunalul Bucureşti o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei. Sumele plătite de dumnevoastră vor fi înscrise în listele cu creditori ale societăţii şi veţi fi citat ulterior de către administratorul judiciar, pentru a vă înscrie la masa credală. Totodată, va rugăm sa nu mai efectuaţi călătoria aferentă pachetului turistic pentru că aceasta nu a mai putut fi plătită din motivele descrise mai sus. Ne cerem scuze pentru situaţia creată!”, aşa arată mesajul dintr-un email trimis de agenţia de turism Genius Travel (membră ANAT) unui client care a cumpărat o vacanţă în Bulgaria pentru luna august.

    Acesta este însă al treilea email primit de turistul, care a direcţionat mesajul către ZF.

    La Tribunalul Bucureşti nu figura nicio cerere pentru intrare în insolvenţă până ieri.

    Primul mesaj, din data de 12 august, transmitea clientului să nu mai plece în vacanţă pentru că agenţia va intra în insolvenţă, fiind similar cu cel de sus, în timp ce al doilea, transmis la o zi distanţă, menţiona că situaţia s-a rezolvat şi încuraja efectuarea călătoriei.

     “Vă rugăm sa ignoraţi notificarea anterioară (cea prin care agenţia menţiona că nu a plătit călătoria-n.red) şi vă informăm că situaţia a fost remediată şi că vă puteţi efectua vacanţele achiziţionate prin Genius Travel în condiţiile contractului pe care l-aţi încheiat cu societatatea noastră”.

    Contactat de ZF, Ştefan Bogdan, acţionar al agenţiei Genius Travel, nu a dorit să lămurească situaţia, menţionând că “este o problemă internă”. Datele de la Registrul Comerţului arată că Ştefan Bogdan deţine 20% din acţiunile Genius Travel, iar un pachet de 80% este controlat de Ionuţ Costea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Depozitele care depăşesc 100.000 euro au tratament preferenţial în caz de insolvenţă a băncii

    Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare garantează integral depozitele de până în 100.000 euro, clienţii urmând să îşi primească banii înapoi în cazul în care o bancă este declarată insolventă, iar sumele care depăşesc acest nivel beneficiază de tratament preferenţial, a explicat miercuri FGD

    Astfel, pentru sumele din depozit care depăşesc 100.000 euro, deponenţii beneficiază de un tratament preferenţial, creanţele acestora având un rang superior. Astfel, în cazul unui depozit de 150.000 de euro, diferenţa de 50.000 euro peste plafonul de acoperire poate intra sub incidenţa recapitalizării interne numai în condiţiile în care toate celelalte creanţe nu au fost suficiente pentru a absorbi pierderile şi a asigura capitalizarea adecvată a instituţiei de credit. Dacă în ultimă instanţă se ajunge, totuşi, la conversia sumei neacoperite de 50.000 euro, titularul depozitului respectiv primeşte în schimb titluri de capital (de exemplu, acţiuni) la banca în cauză.c

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la plusuri de două cifre la agonie. Şi înapoi pe plus. Cum a reuşit Diverta să se redreseze după intrarea în insolvenţă


    Amalia Buliga a venit în companie în anul 2006, iar până în 2010 a ocupat funcţia de director financiar. 2008 a fost, în mod special, anul unei expansiuni agresive a lanţului; a venit apoi criza: cu datorii către furnizori şi centre comerciale de peste 10 milioane de euro şi credite de investiţii de 8,5 milioane de euro, lanţul de librării Diverta, unul dintre cei mai importanţi retaileri de carte de pe piaţă, alături de librăriile Humanitas şi Cărtureşti, a ajuns în situaţia de a cere insolvenţa în 2010, deşi în 2009 a redus numărul angajaţilor cu 40%, a micşorat salariile cu 45% şi a negociat toate chiriile plătite de magazinele din centrele comerciale.

    La acea vreme Diverta opera 62 de magazine pe piaţa românească, care cumulau o suprafaţă de desfacere de 24.000 de metri pătraţi, cele mai multe unităţi fiind în interiorul centrelor comerciale din ţară.

    Diverta avea să iasă ulterior din insolvenţă, înregistrând din 2013 o creştere a cifrei de afaceri. Lanţul de librării a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 9,5 milioane de euro şi cu 23 de magazine, iar Amalia Buliga dă detalii despre modul în care compania pe care o conduce a reuşit să treacă cu bine peste anii de insolvenţă.

    „În 2010 am preluat postul de director general. Radu (Octavian Radu, acţionar principal în cadrul RTC – n.red.) a considerat că e nevoie de o schimbare, pentru că persoana care conducea firma era şi cel care o crescuse. El era om de dezvoltare, iar Radu a crezut că îi va fi greu să vină, să înceapă să dea oameni afară sau să închidă magazine, aşa că am preluat eu conducerea“, povesteşte CEO-ul Diverta. „Prima zi a fost cu interviu la Money Channel în care trebuia să anunţăm că am intrat în insolvenţă, să explicăm angajaţilor că nu se va răsturna totul din ziua următoare, să discutăm cu partenerii – cam aşa a fost prima mea zi. Aveam 29 de ani, chiar îmi aminteam cu Radu săptămâna trecută câtă experienţă aveam de fapt pentru aşa ceva; el însă a promovat întotdeauna oameni bazându-se, în primul rând, pe atitudinea acestora.“

    Criza a fost mai ales o perioadă de reaşezare, explică Amalia Buliga: „Închideam în fiecare an 10-15 magazine, ziceam că e gata dar vedeam că iar cad vânzările, iar trebuia să luăm decizii. În paralel, trebuia să reluăm toate relaţiile cu partenerii încercând să facem doar promisiuni de care puteam să ne ţinem. Cam asta a fost cheia succesului, să onorăm promisiunile.“

    Cele mai importante decizii luate în acea perioadă, spune ea, au fost cele legate de spaţii şi cele legate de oameni. „În primul rând închiderea magazinelor neprofitabile, apoi rearanjarea joburilor; dacă înainte de criză aveam trei oameni, acum avem doar un om, căruia i-am unit cumva responsabilităţile. Ce a ajutat foarte mult intern a fost partea de transparenţă şi comunicare cu oamenii; au fost numeroase situaţii în care trebuia să renunţăm la anumiţi oameni buni, tocmai pentru că trebuia să reducem poziţii. Au fost de asemenea situaţii în care manageri din companie au spus: «nu mai dăm pe nimeni afară, ne reducem toţi salariile ca să putem să ţinem cât mai mulţi», echipa a fost destul de unită. Şi ce am încercat să realizez în procesul ăsta, chiar dacă era greu şi trebuia să iau anumite decizii, a fost să îi implic exact în luarea acelor decizii. Tot timpul au cunoscut situaţia.“

    În 2013 furnizorii de marfă au şters lanţului de librării Diverta datorii de 10 de milioane de euro, iar băncile au acceptat anumite rescadenţări. În acelaşi an afacerea a intrat din nou pe creştere, mai cu seamă în ce priveşte vânzările magazinelor din ţară; în Bucureşti situaţia încă era dificilă. „În 2014 am reuşit să avem o creştere de două cifre a vânzărilor, iar în ultimii ani investiţiile au vizat mai ales zona capitalului de lucru şi fondul de marfă“, povesteşte Amalia Buliga. Inaugurarea de noi centre comerciale a fost destul de alertă în ultimii ani, iar reprezentanţii Diverta au fost adeseori întrebaţi de ce nu au deschis magazine în acestea. „Noi am preferat să facem mai bine ceea ce făceam în magazinele pe care le aveam deja. Am început să investim în oferta de jucării şi de gadgeturi, am ales să creştem organic în loc să o facem extensiv şi să nu avem siguranţa că magazinele pe care le deschidem vor produce. Ştiam toate problemele din locaţiile curente, aşa că am preferat să investim în oameni şi în marfă, iar apoi să vedem cum decurg lucrurile. A fost o strategie prudentă, de a îmbunătăţi ceea ce ai înainte de a te extinde“, spune CEO‑ul Diverta.

     

  • Ce s-a ales de „băieţii deştepţi“ de la Hidroelectrica: afacerile s-au prăbuşit, iar unele firme s-au dizolvat. Una dintre ligile secrete de business, pe cale de dispariţie

    Din gladiatorii comerţului cu energie, primii „băieţi deştepţi“ din domeniu au devenit nişte umbre. Hidroelectrica se pregăteşte să iasă din insolvenţă şi speră să se listeze cât mai repede pe bursă.

    De la începutul anilor 2000, sub protec­ţia fiecărei guvernări, s-a creat unul dintre cele mai exclusiviste cluburi de business de pe piaţa lo­cală, firme cu puternice conexiuni politice ajungând să domine comerţul cu energie.

    În timp ce din spatele monitoarelor se făceau sute de milioane de euro, statul îşi împingea pe mar­ginea prăpastiei cel mai valoros activ, Hidroelectrica. La mai bine de zece ani după ce fos­tul preşedinte Traian Băsescu a lansat una din­tre sintagmele care l-au consacrat, primii „băieţi deştepţi“ din energie au devenit o umbră în mediul de business. Cu toate acestea, cei mai buni ani ai traderilor de energie au fost chiar în man­datul fostului preşedinte. De cealaltă parte, din insolvenţă încă, Hidroelectrica anunţă pentru anul acesta un profit brut record de 1,3 miliarde de lei.

    Astfel, fără accesul direct la cea mai ieftină energie din ţară, traderii care au avut privilegiul de a avea contracte de sute de milioane de euro cu Hidroelectrica s-au dizolvat, alţii s-au transformat în businessuri cu alte obiecte de activitate, unii au avut anul trecut rulaje zero, iar alţii au avut scăderi de business de neimaginat în perioada 2011, ultimul an complet de achiziţii hidro, şi 2015.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Omul de afaceri Dan Adamescu, condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare

    Omul de afaceri Dan Adamescu a fost condamnat definitiv la patru ani şi patru luni de închisoare în dosarul în care este acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă, alături de el fiind condamnaţi şi patru magistraţi la pedepse cuprinse între 3,4 ani şi 12 ani şi două luni.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, vineri, definitiv, condamnarea omului de afaceri Dan Adamescu la patru ani şi patru luni de închisoare, acesta fiind acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă. Astfel, în ceea ce îl priveşte pe Adamescu, magistraţii hotărât menţinerea pedepsei care a fost dispusă în prima instanţă.

    Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar, 12 ani şi două luni, acesta fiind însă redusă de la 22 de ani de închisoare, aşa cum hotărâse iniţial Curtea de Apel Bucureşti.

    Judecătorul Elena Rovenţa a primit o pedeapsă de patru ani şi şase luni, fiind redusă de la cinci ani şi zece luni de închisoare. În cazul magistratului Sorin Viziru, a fost dispusă o pedeapsă de patru ani şi patru luni, în prima instanţă acesta fiind condamnat la cinci ani. Şi în ceea ce îl priveşte pe judecătorul Ion Stanciu pedeapsa a fost redusă de la trei ani şi opt luni la trei ani şi patru luni.

  • Surpriza din datele contabile ale Hexi Pharma. Cine apare pe lista datornicilor

    Dosarul prin care Hexi Pharma îşi cere insolvenţa scoate la iveală şi bilanţurile financiare ale firmei în jurul căreia a izbucnit scandalul dezinfectanţilor diluaţi de până la 10 ori folosiţi în spitalele din România. Datoriile invocate de Hexi, în cuantum total de 23,426 de milioane de euro – aproape 103 milioane de lei, au o valoare de peste patru ori mai mare decât cifra de afaceri înregistrată de companie la finele anului 2014 – cele mai recente date depuse la Ministerul Finanţelor Publice.

    Atunci, Hexi Pharma Co SRL declara o cifră de afaceri de 18,98 milioane de lei, un profit net de 1,83 de milioane de lei şi active în valoare de 35 de milioane de lei. Tot la finalul lui 2014, producătorul de dezinfectanţi arăta că are datorii în valoare de 20,7 milioane de lei.

    Află aici surpriza din datele contabile ale Hexi Pharma. Cine ine apare pe lista datornicilor

  • Asociaţia Română a Băncilor susţine aplicarea legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice de la 1 iunie

     ”Debitorii de bună credinţă care întâmpină dificultăţi financiare pot opta pentru instituirea unei proceduri colective pentru redresarea situaţiei lor financiare prin stingerea datoriilor, conform Legii 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice. În procedura insolvenţei se suspendă executarea silită şi se stopează calculul de dobânzi/ penalităţi”, se arată într-un comunicat al ARB.

    În opinia asociaţiei, avantajul major al legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice faţă de legea privind darea în plată este că după insolvenţă debitorul persoană fizică de bună credinţă poate rămâne în posesia bunului imobil care este adus în garanţie la creditul angajat, pe când darea în plată înseamnă pierderea locuinţei de familie/ terenului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre cele mai mari afaceri din judeţul Botoşani, cu business de 140 mil. lei, a intrat în faliment la nici jumătate de an după ce şi-a cerut insolvenţa

    Procesatorul de carne Doly-Com din judeţul Botoşani, un business controlat de familia de antreprenori români Căzăcuţ, a intrat în faliment la nici şase luni după ce şi-a cerut insolvenţa la Tribunalul Botoşani. Compania a avut în 2014, ultimul an pentru care există date publice afaceri de 142 de milioane de lei, în creştere de la 121 de milioane în 2013, însă profitul a ajuns la 0,2 milioane de lei, faţă de 2 milioane de lei în anul anterior.

    “Soluţia pe scurt: Aprobă raportul administratorului judiciar. În temeiul art. 145 alin.1 lit. D din Legea nr. 85/2014, dispune intrarea în faliment în procedură generală a debitoarei SC Doly Com SRL Botoşani.”, potrivit informaţiilor publice pe site-ul tribunalului din Botoşani.

    Compania, cu circa 300 de angajaţi, era unul dintre jucătorii importanţi de pe pia­ţa procesatorilor de carne, o piaţă do­mi­nată de afaceri antreprenoriale româ­neşti.

    Cererea de insolvenţă de la finalul anului trecut a venit în contextul în ca­re piaţa de profil a crescut în 2015 pu­ternic, susţinută în special de reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%. 

    Presa locală scrie că Doly Com şi-a cerut insolvenţa după ce ANAF-ul a realizat un control la sediul companiei şi a impus plata unor datorii la bugetul statului de 98 mil. lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Drama crizei continuă. Cele mai mari insolvenţe în 2015: primele 20 de companii au avut afaceri de 5 miliarde de lei

    Anul trecut au intrat în insolvenţă 10.000 de companii, la jumătate faţă de anul anterior, acestea având în total 82.000 de angajaţi.

    Cele mai mari 20 de com­pa­nii intrate în in­sol­venţă anul trecut au afa­ceri de aproape 5 mi­liar­de de lei, primii cinci ju­cători aflaţi în procedură de reor­ganizare judiciară realizând aproape 60% din business, conform unei analize a ZF pe baza datelor ONRC.

    Anul trecut numărul firmelor in­trate în insolvenţă s-a redus la jumătate, însă ponderea companiilor mari intrate în reorganizare s-a accentuat.

    „Efectul de contagiune şi pro­pa­gare a unor şocuri negative este mult mai rapid în prezent, iar incidenţa insol­ven­ţelor în rândul companiilor mari, cu cifră de afaceri de peste un milion de euro, rămâne ridicată“, spune Iancu Guda, services director „n cadrul Coface România, companie care oferă şi servicii de management al creanţelor comerciale.

    El explică faptul că, pe fondul restricţiilor de finanţare din ultimii ani, companiile mari au jucat un rol din ce în ce mai mare de „bănci comerciale“ pentru IMM-uri. Acest lucru s-a trans­for­mat într-un dezavantaj pentru jucă­torii de talie mare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro