Tag: infiintare

  • A participat la crearea uneia dintre cele mai mari companii din lume, dar a renunţat după doar 12 zile. Vezi cât ar fi valorat azi partea lui din companie

    Wayne a lucrat cu Steve Jobs la Atari înainte ca cei trei să înfiinţeze Apple Computer pe 1 aprilie 1976. “M-am pus la computer şi am scris contractul, am făcut trei copii pe care toţi le-am semnat, apoi a doua zi m-am dus şi am înregistrat compania. 12 zile mai târziu mi-am scos numele de pe contract”, povesteşte Wayne pentru Business Insider.

    “Cred că Steve Jobs era puţin fascinat de mine la început deoarece eu aveam 40 si ceva de ani, aveam experienţă, în timp ce el avea doar 20 şi ceva”, spune el.

    Într-o zi Jobs a venit în biroul meu şi i-a povestit lui Wayne despre posibilitatea de a înfiinţa o companie cu Wozniak. “Avem o problemă minoră pe care vrem ca tu să o rezolvi”, i-a spus Jobs.

    Problema era că Wozniak ţinea foarte mult la circuitul dezvoltat de el şi a vrut să rezerve dreptul de a folosi circuitul şi în alte proiecte şi Jobs i-a spus că nu poate face asta. Wayne l-a convins pe Wozniak şi problema a dispărut.

    Jobs a revenit şi a spus “o să înfiinţăm o companie”. “El şi Wozniak deţineau 45% fiecare şi eu urma să deţin 10%”, spune Wayne. Azi 10% din acţiunile Apple valoreză 67 miliarde de dolari (3 feb 2017).

    Imediat după semnarea contractelor Jobs s-a dus la magazinul “The Byte” unde a vândut 50 sau 100 de computere. Apoi el a împrumutat 15,000 de dolari pentru a putea realiza computerele. “The Byte shop avea o reputaţie oribilă când era vorba de plata facturilor. Dacă nu ne plăteau noi cum recuperam 15,000 de dolari? Jobs şi Wozniak nu aveau niciun ban, pe când eu aveam o casă, o maşină, şi un cont în bancă. Dacă nu primeam banii, eu aveam probleme”, explică Wayne.

    “Dar nu ăsta a fost motivul principal pentru care am renunţat. Ştiam că stăteam în umbra a doi giganţi şi că nu o să am propriul meu proiect. Urma să mă ocup de documente, de lucruri care nu mă entuziasmau. Nu era viitorul pe care mi-l imaginam”, povesteşte el.

    Al treilea fondator al Apple spune că nu regretă decizia luată cu mult timp în urmă. “Nu sunt bogat, dar nici nu am făcut foamea. Consider că am avut parte de noroc în viaţă”

    Wayne a realizat şi primul logo al companiei.  

  • SCANDALUL SPP | Liderii PSD şi ALDE se reunesc astăzi pentru a discuta despre posibilitatea înfiinţării unei comisii speciale care să vizeze activitatea Serviciului

    Şedinţa vine în contextul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, l-a acuzat, în repetate rânduri pe Lucian Pahonţu, şeful SPP, că se implică politic.

    Comisia de Apărare din Senat l-a invitat deja pe Dragnea să se pronunţe pe această temă, însă liderul PSD a numit invitaţia un joc politic.

    “Am inteles ca a fost un vot politic la PNL să fiu chemat eu şi premierul la comisia de la Senat şi tot vot ca să nu fie chemat domnul Phonţu. E penibil să nu fie chemat subiectul discuţiei şi alţi oameni. E o gluma politică (…) E o acţiune în gluma făcută, dacă vrem serios ceva, atunci să facem o comisie specială”, a declarat Liviu Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Certificat de naştere de star

    Sphera Franchise Group, o companie creată pentru a pregăti listarea la bursă a brandurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, este cea mai mare companie înfiinţată anul trecut, arată datele de la Registrul Comerţului. Acţionarii companiei, printre care se află Nicolae Badea şi Radu Dimofte, au înfiinţat Sphera Franchise Group în vara anului trecut, iar în noiembrie 25% din acţiunile companiei nou-create au fost listate la Bursă. În prezent, Sphera Franchise Group are o capitalizare de 1,6 mld. lei, iar de la listarea din noiembrie valoarea acţiunilor a crescut cu 45%.

    De altfel, în topul celor mai mari 50 de companii înfiinţate anul trecut se află şi afaceri care sunt de ani buni pe piaţă, dar care în 2017 au creat entităţi noi în care şi-au grupat activităţile locale şi care au drept CAEN principal activităţi ale holdingurilor (6420). Este cazul SAM Mills Business Investment Holding, Electrogroup Infrastructure, Fortuna BET Shops Holding.

    ”Printre motivele pentru care grupurile de societăţi au optat pentru implementarea unei structuri de tip holding pot fi enumerate: consolidarea tuturor participaţiilor sub umbrela unei singure entităţi, astfel încât să fie realizată o mai bună administrare a societăţilor cu activităţi operaţionale şi o alocare mai eficientă a resurselor materiale şi umane, dar şi accesul respectivelor societăţi la facilităţile fiscale acordate holdingurilor“, spune Diana Fejer, senior managing associate la Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi reprezentând Deloitte Legal în România. În top cinci cele mai mari companii înfiinţate anul trecut se află şi firma Electrogrup Infrastructură, cu activităţi de tip holding, controlată de fraţii Teofil şi Simion Mureşan şi de Marian Pantazescu. La fel ca şi Sphera Franchise Group, şi Electrogrup, grup constructor şi deţinător de infrastructură energetică, telecom şi civilă, a anunţat anul trecut că ia în calcul listarea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pentru 2018.

    ”În contextul admiterii la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau într-un sistem alternativ, o astfel de consolidare a participaţiilor din diverse entităţi la nivelul unei singure societăţi holding are şi mai mult sens, deoarece creşte şansele unei capitalizări mai mari. Tot prin prisma intenţiei admiterii la tranzacţionare şi a cerinţelor aferente unei astfel de operaţiuni se poate justifica şi capitalul social ridicat. Capitalul social ridicat mai poate fi justificat de necesitatea de finanţare a societăţilor respective, coroborat cu noile prevederi fiscale care limitează deductibilitatea dobânzii şi a costurilor asimilate pentru orice tip de credit“, mai arată Diana Fejer.

    O altă companie nou-creată cu activităţi de tip holding este Platforma IA Capital, un business în care două firme din grupul CITR au adus capital de 4,5 milioane de lei. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, compania Platforma IA Capital este controlată de firmele CIT Resources şi CIT Restructuring. Reprezentanţii companiei nu au oferit însă informaţii privind rolul acestei noi companii în cadrul grupului CITR.

    În top 50 sunt şapte companii care au ca domeniu principal activităţi de tip holding, însă cel mai prolific CAEN al anului trecut a fost dezvoltarea şi promovarea imobiliară; nu mai puţin de zece companii din top 50 au astfel de activităţi. Spre comparaţie, activităţile de producţie din industria alimentară au un singur reprezentant între cele mai mari 50 de firme înfiinţate anul trecut.

    ”În ceea ce priveşte piaţa imobiliară, avansul economic datorat creşterii venitului mediu al persoanelor fizice şi a consumului, precum şi relaxarea condiţiilor de creditare au condus la un reviriment al acestui sector. Intenţia manifestată de unele dintre cele mai mari companii de retail din lume de a intra pe piaţa românească, precum şi localizarea în România a unor centre de excelenţă în domeniul tehnologiei şi al consultanţei au avut ca efect creşterea necesităţii de spaţii de birouri şi au dat undă verde construcţiei de noi clădiri de birouri“, adaugă Diana Fejer.

    Anul trecut numărul de companii noi din economie a crescut cu 29%, la peste 136.000 de firme, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani. Doar în 2008 au fost înmatriculate mai multe firme decât anul trecut, astfel că anii cu cea mai mare creştere economică din ultimul deceniu (2008 şi 2017) se văd şi în viaţa companiilor din România.

    La polul opus, numărul firmelor şterse din economie a scăzut cu 25% anul trecut, la 82.000 de companii, un raport care arată că după ”duşul rece“ din 2016 încrederea din economia locală a revenit.

    Pentru businessul companiilor, 2016 a fost singurul an din ultimul deceniu când numărul firmelor radiate a fost mai mare decât al celor înmatriculate, cu un sold negativ de peste 3.000 de companii. Anul trecut însă diferenţa dintre firmele create şi cele şterse din economie a urcat la aproape 55.000 de companii, arată datele publicate de Registrul Comerţului. Şi numărul de SRL-uri a revenit în 2017 aproape de pragul de 100.000 de unităţi (98.000 de firme, cu o pondere de 72% în total).

  • GRAUR cere Ministerului Educaţiei închiderea mai multor direcţii de studii în limbi străine, considerate inutile: Sunt înfiinţate fără discernământ şi funcţioneză cu studenţi români

    Potrivit unui comunicat al Grupului pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR) Cluj-Napoca, nu există nicio raţiune să se considere că aceşti absolvenţi au vreo utilitate pentru economia şi societatea românească, formele de învăţământ respective făcând concurenţă neloială învăţământului în limba română.

    ”Vă solicităm, domnule ministru al Educaţiei, să dispuneţi închiderea, desfiinţarea de urgenţă a tuturor direcţiilor de studii în limbi străine sau echivalente din universităţi care nu au acoperite cel puţin 60% din cifrele de şcolarizare cu studenţi, cetăţeni străini, care nu sunt vorbitori de limba română. În condiţiile economice şi sociale actuale, România îşi permite să finanţeze direcţii de studii în limbi străine (engleză, germană, franceză) care sunt absolvite numai de studenţi de cetăţenie română. Nu există nicio raţiune să se considere că aceşti absolvenţi au vreo utilitate pentru economia şi societatea românească. Aceste forme de învăţământ fac concurenţă neloială învăţământului în limba română întrucât funcţionează cu aceiaşi profesori şi cu aceleaşi resurse”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti proaste pentru şoferi. Noi reguli dure la inspecţia tehnică auto

    Proiectele au fost discutate de prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Ovidiu Wlassopol, şi de George Adrian Dincă, directorul general al Registrului Auto Român, arată un comunicat al ASF.

    Primul proiect se referă la efectuarea inspecţiilor tehnice de siguranţă pentru vehiculele cu avarii ale sistemelor de siguranţă rutieră. În Strategia pentru Siguranţa Rutieră, precum şi în Planul de implementare a acesteia, este prevăzută creşterea siguranţei rutiere prin îmbunătăţirea stării tehnice a parcului auto, iar una dintre măsuri presupune introducerea inspecţiei tehnice de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a vehiculelor implicate în accidente rutiere majore.

    Această măsură presupune ca unui autovehicul, ale cărui sisteme de securitate rutieră sunt grav avariate în urma unui accident, să i se suspende inspecţia tehnică periodică (ITP), urmând ca după efectuarea reparaţiei să i se efectueze o verificare a conformităţii stării tehnice. Dacă în urma acestei verificări, autovehiculul îndeplineşte cerinţele funcţionale şi dimensionale, inspecţia tehnică periodică reintră în valabilitate. Această verificare va fi obligatorie doar pentru autovehiculele care au anumite tipuri de avarii ce pot pune în pericol siguranţa rutieră. Măsura va avea consecinţe asupra tuturor autovehiculelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima decizie a CCR în cazul Legilor Justiţiei | Înfiinţarea secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor, CONSTITUŢIONALĂ

    ”Decizia constă în respingerea obiecţiilor de neconstituţionalitate extrinseci, care vizau constituirea comisiei parlamentare şi modul de luare în dezbatere a acelor amendamente care proveneau de la Consiliul Legislativ şi de la organizaţii profesionale, spunând că acele amendamente sunt însuşite de comisie şi Parlament. Am admis patru puncte din textele concrete pe care le-au criticat autorii sesizărilor noastre. (…) Pentru celelalte texte menţionate în sesizări am respins”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

    El a precizat că nu este nicio problemă de neconstituţionalitate legat de înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea procurorilor şi judecătorilor.

    Valer Dorneanu a mai spus că sesizările privind Statutul magistraţilor şi organizarea CSM au fost amânate pentru şedinţa din 30 ianuarie.Parlamentarii au decis la modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară înfiinţarea „Secţiei de investigare a unor infracţiuni din Justiţie”.

    “În cadrul PÎCCJ se înfiinţează şi funcţionează Secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal şi de Legea 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum şi a intracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum şi de procurori şi judecători militari”, se arată în amendamentul adoptat de majoritatea PSD-ALDE, criticat vehement de PNL şi USR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Iohannis atacă la CCR legea care modifică OUG de înfiinţare a ANCOM

    Potrivit sursei citate, şeful statului consideră că legea adoptată de Parlament în data de 27 decembrie 2017 (Legea privind aprobarea OUG nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din OUG nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, n.r.) conţine o serie de reglementări noi faţă de ordonanţa aprobată, după o procedură care contravine principiului bicameralismului, şi apreciază că au fost încălcate mai multe dispoziţii din Constituţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis a promulgat Legea prin care se înfiinţează Avocatul Copilului

    „Domeniul privind apărarea, protecţia şi promovarea drepturilor copilului este coordonat de un adjunct al avocatului Poporului, denumit în continuare Avocatul Copilului. Avocatul Copilului, sub coordonarea Avocatului Poporului, acţionează în scopul promovării şi protejării drepturilor copiilor în vârstă de până la 18 ani, susţine şi încurajează respectarea şi promovarea drepturilor copiilor”, se arată în textul legislativ.

    Senatul a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului în 11 decembrie 2017, în calitate de for decizional.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată cel mai vechi hotel din lume.Este administrat de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Nishiyama Onsen Keiunkan din prefecura Yamanashi, Japonia, este recunoscut drept cel mai vechi hotel din lume, care a servit, de-a lungul istoriei de peste 1300 de ani, samurai şi turişti moderni, informează atlasobscura.com

    Cum arată cel mai vechi hotel din lume – GALERIE FOTO

    Hotelul a fost stabilit în anul 705  de către unul dintre ajutoarele regelui Tenji şi este, si în prezent, o destinaţie de lux pentru cei doritori de tratament şi relaxare într-un cadru natural. Apele termale din zonă au atras vizitatori, artişti şi militari, din zonele apropiate ani de-a rândul. Printre clienţii hotelului s-au numărat şi samurai. Încă de la înfiinţare şi până în ziua de azi administrarea hotelului a fost în mâinile familiei fondatoare. Nu mai puţin de 52 de generaţii au condus hotelul până acum. Complexul Nishiyama Onsen Keiunkan este situat în Munţii Hayakama, în apropiere de Kyoto, şi are o arhitectură tradiţională, în care domină lemnul şi piatra.

    Între timp hotelul s-a extins, dar atmosfera a rămas aceeaşi. În momentul de faţă este atestat în Cartea Guiness a Recordurilor drept cel mai vechi hotel din lume, dar este pe cale să-şi dobândească şi titlul izvorul  de apă termală cu cel mai mare debit de lume, izvor ce produce peste 1000 de litri pe minut.



    VEZI CUM ARATA SI CEL MAI BUN HOTEL DIN LUME

  • De ce îşi cumpără hainele de la magazine second-hand unul dintre cei mai bogăţi oameni din lume – VIDEO

    Kamprad a crescut la o fermă din satul suedez Agunnaryd. Încă din copilărie s-a arătat înzestrat cu un simţ dezvoltat al afacerilor, prima dintre acestea fiind vânzarea de chibrituri. A continuat apoi comerţul cu stilouri, felicitări de Crăciun şi peşte. A pus piatra de temelie pentru IKEA în 1943, când avea doar 17 ani, odată cu o sumă de bani primită de la tatăl lui pentru rezultatele bune de la şcoală. A fondat IKEA, prin intermediul căreia a început să vândă bunuri de consum: pixuri, portmonee, rame de tablou, feţe de masă, ceasuri, chibrituri, bijuterii, ciorapi din nailon. Acronimul IKEA vine de la numele lui (Ingvar Kamprad), numele fermei unde s-a născut, Elmtaryd, şi localitatea în care a crescut, Agunnaryd. Cinci ani mai târziu, afacerea s-a extins şi a început să includă şi vânzarea de mobilă.

    Până în 1950, toate celelalte produse au fost înlăturate din catalogul Ikea. Presat de competiţie, Kamprad a luat hotărârea deschiderii unui showroom în 1953, în Almhult. Ideea de asamblare a mobilei de către clienţi i-a venit pentru a reduce costurile de depozitare şi de transport. Primul depozit de retail a fost deschis în Stockholm în 1965, iar în mai puţin de două decenii magazinul s-a extins în 115 de locaţii din 25 de ţări. Potrivit săptămânalului suedez Veckans Affärer, Kamprad ar fi cel mai bogat om din lume, informaţie bazată pe presupunerea că ar fi deţinătorul întregii companii, o ipoteză pe care atât IKEA, cât şi familia Kamprad o resping. Ingvar Kamprad ar deţine o parte mică din afacere, restul revenind Fundaţiei INGKA Stichting şi INGKA Holding, ca parte a unei scheme favorabile de impozitare.

    În pofida faptului că este una dintre cele mai bogate persoane din lume, Kamprad este caracterizat drept foarte econom. Potrivit unui interviu acordat unei televiziuni olandeze, Kamprad conduce un Volvo din 1993, zboară doar la clasa economică şi îşi încurajează angajaţii să scrie pe ambele foi ale unei file de hârtie, reciclează plicuri de ceai şi colectează pacheţelele cu sare şi piper oferite la unele restaurante. Kamprad şi-a explicat principiile în cartea „Testamentul unui distribuitor de mobilă„, în care scria: „Nu avem nevoie de maşini opulente, titluri impresionante, uniforme sau alte simboluri care să exprime statutul. Ne bazăm pe propria putere şi voinţă„. Totuşi, el rămâne unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, clasat pe locul cinci în indexul milionarilor realizat de Bloomberg. Deţine o  vilă în Elveţia, o proprietate în Suedia şi o vie în Provence, Franţa. În plus, a condus un Porsche timp de mai mulţi ani. În iunie 2013, la 87 de ani, a demisionat din consiliul director al IKEA Holding SA.

    CEO-ul companiei este, de la 1 septembrie, Peter Agnefjäll, care a preluat şi funcţia de preşedinte al grupului. În prezent există 389 magazine ale IKEA Group în zeci de ţări. Compania are 139.000 angajaţi şi a avut 783 milioane de vizite în 2016.