BusinessMagazin

Tag: imprumut

  • După 8 ani consecutivi de scădere, ponderea creditului privat în PIB a urcat în 2020 la 26,8%, de la 25,3% din PIB în 2019

    ♦ Deşi tendinţa este ascendentă, România rămâne codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, având printre cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor şi activelor bancare ♦ Creditarea privată totală a încetinit în 2020, ritmul mediu de creştere fiind de 5,1%, faţă de 7,6% în 2019 l PIB-ul a scăzut cu 3,9% în 2020, după ce în 2019 a crescut cu 4,1%.

    Ponderea creditului privat în PIB a urcat în anul pan­demic 2020 la 26,8%, de la 25,3% din PIB în 2019, după 8 ani consecutivi de scădere, după cum remarcă BNR, în condiţiile în care soldul creditului privat a urcat până la 282,4 mld. lei, în timp ce valoarea PIB a scăzut anul trecut la 1.053,9 mld. lei.

    Ponderea creditelor private în PIB în România este mult sub media europeană, de peste 80%.

    „În conjunctura specifi­că a anului 2020, ponderea în PIB a creditului acordat secto­rului privat s-a majorat la 26,8%, de la 25,3% în 2019, după 8 ani consecutivi de scă­de­re, fiind evocate în acest con­text şi moratoriile de cre­dite, cu implicaţii favorabile asu­pra soldului creditului, dar şi asupra venitului disponibil re­al, pe perioada suspendării obli­gaţiilor de plată faţă de in­sti­tuţiile de credit, însă cu efec­te contrare, ulterior“, a expli­cat consiliul de adminis­tra­ţie al BNR în minuta aferentă şedinţei de politică mo­netară din 15 martie 2021.

    Ritmul mediu de creştere a creditării private totale a încetinit în 2020 în condiţiile efectelor nefavorabile aduse de criza coronavirusului, la 5,1% pentru întregul an, sub viteza medie de creştere a creditării din anul 2019, de 7,6%.

    Iar soldul împrumuturilor s-a majorat la finalul anului trecut la 282,4 mld. lei, după cum reiese din datele BNR.

    Creditele în lei au avansat în 2020 cu un ritm mediu anual de 7,66% an/an, în timp ce avansul mediu al împrumuturilor în valută a fost de doar 0,03% an/an, în condiţiile în care în a doua parte a anului 2020 creditarea în valută a fost în scădere faţă de 2019. Comparativ, în 2019 creditele în lei avansau cu un ritm de 10,5% an/an, în timp ce avansul împrumuturilor în valută era de 2,3% an/an.

    „S-a remarcat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accentuat ascensiunea în decembrie 2020 ñ ajungând la o medie de 4,7 la sută în trimestrul IV, doar marginal inferioară celei din trimestrul II ñ, iar în ianuarie 2021 aceasta s-a diminuat uşor. Componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea de-a lungul întregului interval, iar fluxul său a atins un maxim istoric în decembrie, în contextul redresării activităţii economice, precum şi ca efect al programelor guvernamentale şi al trendului descendent al ratelor dobânzilor, ponderea sa mărindu-se în ianuarie la 69,6 la sută – recordul perioadei post-ianuarie 1996“, se mai arată în minuta BNR.

    România a devenit în ultimii ani codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, având printre cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor şi activelor bancare.

    Ponderea creditului privat în PIB a revenit la nivelul de dinainte de 2007, coborând sub 30%, la minimul deceniului. Iar ponderea activelor bancare în PIB a scăzut în jur de 50%.

    Numărul mare de firme cu capital negativ, nivelurile ridicate ale deficitelor bugetar şi deficitul comercial sunt piedicile pentru creşterea intermedierii financiare, după cum au explicat analiştii.

    În anul 2020 Sergiu Oprescu, şeful Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi al Alpha Bank declara că tema creşterii intermedierii financiare trebuie tratată la nivel naţional, cu toţi factorii care pot contribui la această strategie, cum ar fi băncile, BNR, Ministerul Finanţelor. În opinia şefului ARB, intermedierea financiară trebuie să crească de la nivelul actual spre 35%, obiectiv care ar putea să fie realizat, în principiu, în aproximativ 5 ani.

    Bancherii au amintit de multe ori că există condiţiile pentru a creşte intermedierea financiară, având în vedere că indicatorii de capital şi lichiditate sunt la niveluri care pot susţine acest obiectiv, însă există şi alţi factori de influenţă.

    Analizând retrospectiv situaţia intermedierii financiare în ultimii 30 de ani se constată că în anul 1990 intermedierea financiară realizată de sistemul bancar indica un nivel al activelor bancare brute de 120% din PIB, iar ponderea creditelor bancare acordate sectorului privat era de aproape 80% din PIB. De-a lungul anilor, intermedierea financiară s-a deteriorat, în condiţiile unei creşteri a economiei, ajungând în prezent la un nivel al activelor bancare de circa 50% din PIB, în timp ce creditele acordate sectorului privat a coborât spre 27% din PIB. Cele mai mici ponderi ale intemedierii financiare din ultimii 30 de ani s-au înregistrat în perioada 1999 – 2001, când nivelul activelor bancare a atins cel mai mic nivel de circa 30% din PIB, în timp ce creditele acordate sectorului privat se situau sub 10% din PIB, potrivit datelor citate de oficiali ai BNR.

  • Cât a ajuns rata pentru un apartament cu 2 camere în Bucureşti şi cât era în 2008, când erau cele mai scumpe

    Cine era plătit cu salariul mediu net pe economie în 2008 nici nu se putea apropia de un apartament cu două camere în Bucureşti. 

    Cine era plătit cu salariul mediu net pe economie în 2008 nici nu se putea apropia de un apartament cu două camere în Bucureşti. După 2016 şi până în prezent, rata pentru o astfel de locuinţă a ajuns la mai puţin de 60% din salariul mediu net, astfel încât o familie îşi permite acum achiziţia unei astfel  de locuinţe.

    Rata lunară pentru achiziţia unui apartament cu două camere în Bucureşti a ajuns la mai puţin de 50% din valoarea salariului mediu net pe economie la nivelul lunii martie a acestui an, faţă de 251% la nivelul lunii ianuarie din 2008, la apogeul boomului economic, potrivit calculelor ZF şi datelor SVN România, Credit & Financial Solutions.

    „Rata medie pentru cumpărarea unui apartament nou în Bucureşti a coborât, pentru prima oară în istoria recentă, la sub 50% din salariul mediu net. Este cel mai bun moment pentru accesarea unui credit din ultimii ani, ţinând cont de procentul pe care rata îl deţine din salariu. Practic, ponderea ratei s-a înjumătăţit în ultimii şase ani, de la 97% în 2014 la sub 49% în prezent, şi e de peste cinci ori mai mică comparativ cu procentul deţinut în 2008“, a spus Cătălin Marin, managing partner la SVN România, Credit & Financial Solution.

    Condiţiile generale de creditare din piaţă au revenit la nivelurile pre-pandemie pentru cea mai mare parte a cumpărătorilor – cu excepţia  categoriilor economice încă afectare, precum HoReCa. În rest, avansul minim solicitat pe segmentul ipotecar este de 15%, o treime dintre solicitaţi optând însă pentru avansuri mai ridicate, de până la 50%.

  • Marile companii europene se descotorosesc de condiţiile ataşate de guverne împrumuturilor de salvare

    Marile companii europene elimină constrângerile care au apărut odată cu împrumuturile anticriză luate de la guverne prin accesarea de fonduri noi cu mai puţine corzi ataşate, scrie Bloomberg. Sixt, firmă germană de închirieri auto, a înlocuit săptămâna trecută împrumutul primit în mai 2020 de la creditorul de stat KfW cu finanţare pe termen lung de 750 de milioane de euro de la bănci.

    Ca o condiţie a tranzacţiei iniţiale, Sixt a trebuit să accepte să se abţină în mare parte de la plata dividendelor pe durata de viaţă de până la doi ani a împrumutului. Alte firme care au optat pentru rambursarea finanţării de la stat sunt producătorii de îmbrăcăminte de sport Adidas şi Puma. Companiile se poziţionează pentru o creştere a afacerilor, pe măsură ce programele de vaccinare din întreaga Europă încep să accelereze, putând declanşa un val de cerere pentru vacanţe, maşini şi bunuri de larg consum.

    Ca parte a acestor pregătiri, mai multe companii aleg să se elibereze de restricţii, cum ar fi limitarea investiţiilor sau plăţilor către acţionari, care făceau parte din preţul ajutorului de la stat. Marile companii europene au strâns peste 50 de miliarde de euro în împrumuturi începând din martie 2020, susţinute de garanţii guvernamentale sau cu sprijinul băncilor de stat. Companiile aeriene sunt cei mai mari debitori, în frunte cu Air France-KLM, care a acceptat finanţare de 6,4 miliarde de euro cu sprijinul statului olandez şi francez. 

  • Când luaţi un credit de la bancă, dobânda contează mai puţin. Rata lunară este cea mai importantă

    Când vorbeşti despre un credit, mai ales despre un împrumut ipotecar, aproape nimeni nu ştie cât este dobânda pe care o plăteşte. Cu câteva zile înainte de scadenţă, mulţi primesc un SMS cu cât este rata de plată şi că trebuie să se asigure că au banii în cont.

    Aşa că, pentru toată lumea, cel mai important lucru este cât trebuie să plătească – 1.200 de lei, 1.500 de lei, 2.500 de lei, 3.000 de lei sau 200 de euro, 300 de euro, 400 de euro etc.

    Toată lumea are asta în minte şi restul nu mai contează.

    În spatele acestei rate lunare se află o dobândă, celebra DAE, format din dobânda de referinţă,  ROBOR sau, mai nou, IRCC, la care se adaugă marja băncii. La creditele ipotecare marjele pot varia între 2,25% – 3,15% pe an. Oricum, aceste amănunte se reţin prea puţin.

    Nimeni nu stă să urmărească cum a evoluat ROBOR-ul, că-i 2,04% (cât a fost la începutul anului), că-i 1,54% (cât este acum) şi că diferenţa înseamnă o scădere de 25%, sau cum a evoluat IRCC-ul , care este acum 1,84%. Sunt prea multe cifre de ţinut minte.

    Dacă rata este de 1.500 de lei pe lună la un apartament, plus minus 50 de lei, să spunem, aşa cum şi-a făcut cineva socotelile când a luat creditul, totul este ok.

    Când scade rata cu 50 de lei pentru că a scăzut ROBOR pentru că BNR a redus dobânda de referinţă, suma câştigată este prea mică, două pachete de ţigări pe lună, şi nimeni nu o pune de-o parte pentru vremurile când dobânzile vor creşte.

    Acum 12 ani, când majoritatea creditelor din piaţă erau în euro, franci elveţieni, iar cursurile valutare leu/euro şi leu/CHF creşteau, mai ales la francul elveţian, creşteau şi principalul şi dobânda în acelaşi timp, iar acest lucru se simţea imediat.

    Este mai greu de digerat o creştere a principalului cu 30%, la care se adaugă şi creşterea dobânzii cu 30% prin creşterea cursului valutar.

    La creditele în lei avantajul este că principalul nu creşte, ci doar dobânda, aşa că fluctuaţiile se simt mai puţin.  În 2017-2019 ROBOR a crescut de la 0,67% la 2,5%, adică de 4 ori, aproape nimeni nu şi-a dat seama, pentru că rata lunară crescuse de la 1.500 de lei la 1.700 de lei, iar creşterea salariului era mai mult de 200 de lei pe lună. Am dat doar un exemplu.

    Dacă la creditele ipotecare în lei dobânzile sunt de 4%-5%, la creditele de consum dobânzile sunt între 8-12%, iar la cardurile de credit dobânzile sunt între 18%-25%.

    Una dintre cele mai mari idei din lumea bancară a fost acest card de credit, dezvoltat în America începând cu anii 1980, când trebuia să dai înapoi numai 10% sau 5% din suma trasă – ceea ce pare puţin -, iar a doua zi să o retragi din nou. Nimeni nu se uită cât sunt dobânzile, iar acest produs este cel mai profitabil pentru o bancă.

    Asta îmi aminteşte de o situaţie petrecută în România la începutul anilor 2000, când piaţa de electrocasnice se pregătea pentru celebrul credit cu buletinul.

    Retailerul Flanco avea ofertă de vânzare de televizoare în rate cu o dobândă de 40% (atunci inflaţia era de 20%, iar acum este de 2%). Clienţii, când intrau în magazin se uitau şi vedeau dobânda de 40%, li se părea enorm şi fugeau. Ca să vitalizeze vânzările, cineva a venit cu ideea extraordinară de marketing ca în loc să se promoveze dobânda de 40%, să se promoveze rata lunară de plată. Pur şi simplu a fost un şoc de marketing, pentru că atunci când clienţii au văzut că o rată pentru un televizor nou era de numai 500.000 de lei (pe atunci erau banii vechi), care reprezenta doar 5% sau 10% dintr-un salariu lunar, au dat buzna să cumpere televizoare, care erau principalul mijloc de entertainment.  O rată de 500.000 de lei putea fi destul de uşor plătită de foarte multă lume, aşa că a urmat un boom de vânzări de electrocasnice.

    Însă nimeni nu prea şi-a dat seama că acea rată de 500.000 de lei era echivalentul unei dobânzi de 60%.

    Tot ce contează este rata lunară, şi mai puţin dobânda.

    Aşa că prea puţină lume ştie că, într-un an, dobânzile la lei au scăzut cu aproape 50%.

  • Acţiunile Netflix cresc cu 12% după ce compania a depăşit pragul de 200 de milioane de subscripţii plătite. Netflix nu mai are nevoie de împrumuturi pentru dezvoltare

    Netflix a încheiat cel mai important an din istoria companiei cu o veste bună pentru investitori, după ce a depăşit ritmul înrolărilor pe care şi l-a propus, şi a ajuns în punctul în care mai trebuie să împrumute bani pentru dezvoltare, potrivit Bloomberg.

    Cea mai populară platformă de streaming de conţinut din lume a atras încă 8,51 de milioane de clienţi în ultimele trei luni ale anului 2020, ajutată de popularitatea unor seriale precum „Bridgerton” sau „The Queen s Gambit”. Evoluţia a fost atât peste estimările Netflix, cât şi peste cele ale Wall Street-ului, unde analiştii estimau 6,06 milioane de utilizatori noi.

    Acţiunile Netflix înregistrau un plus de 12% în orele dinainte de începerea şedinţei de tranzacţionare.

    Raportul Netflix aduce două noutăţi care bucură investitorii: Compania a trecut pentru prima dată de borna de 200 de milioane de utilizatori şi a ajuns pentru prima dată în poziţia în care se poate baza pe cash flow pentru dezvoltare, nu pe noi împrumuturi.

    Cu 8,2 miliarde în cash – şi o linie de credit care nu a fost oprită încă – Netflix a anunţat că nu mai are nevoie de finanţare externă. Mai mult, compania plănuieşte răscumpărări, ceea ce nu s-a mai întâmplat în ultimul deceniu.

    Pandemia a ajutat mult activitatea Netflix, întrucât oamenii au stat în casele lor, iar opţiunile de divertisment au fost extrem de limitate. Compania a câştigat 25,9 milioane de clienţi în primele şase luni ale anului 2020. Pentru întreg anul trecut, compania a atras 36,6 milioane de clienţi noi, reprezentând un nivel record.

  • În prima zi de licitaţii din 2021, Ministerul de Finanţe a împrumutat 1 mld. de lei de la bănci, cu dobânda de 2,60% pe an şi scadenţa în 2024

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de titluri scadentă în noiembrie 2024, şi s-a împrumutat cu 1,01 mld. lei în prima şedinţă de licitaţii din acest an, cu peste 300 mil. lei faţă de nivelul de 700 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 2,60%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 1,25 mld. lei, din care ofertele competitive au totalizat 1,21 mld. lei, iar cele necompetitive 38 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 3,70%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 2,61%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 1,01 mld. lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 824 milioane lei, iar în contul clienţilor la 150 mil. lei

    Ofertele necompetitive au fost de 38 mil. lei.

    În prima săptămână din 2021, Ministerul de Finanţe a programat trei licitaţii pe piaţa internă: una cu certificate pe 12 luni  în valoare de 400 milioane lei, una cu titluri scadente în noiembrie 2024, de 805 milioane lei, şi una cu titluri, cu scadenţa în octombrie 2030, de 575 milioane lei, specifică o analiză a Băncii Transilvania.

    În ianuarie, administraţia a programat licitaţii pe piaţa internă în volum de 5,1 miliarde lei, cu 14,9% sub nivelul realizat în luna decembrie 2020.

  • Firma RCS&RDS, compania controlată de miliardarul orădean Zoltan Teszari, a semnat un contract de 150 mil.euro cu un sindicat bancar pentru refinanţări, capital de lucru şi investiţii

    Firma RCS&RDS, compania controlată de miliardarul orădean Zoltan Teszari, a semnat un contract pentru două împrumuturi în valoare totală de 150 milioane euro, cu un sindicat bancar format din Citigroup Europe- Dublin Romanian Branch, ING Bank-Bucharest Branch şi Unicredit Bank, fondurile urmând să acopere refinanţarea altor credite şi investiţii.

    Primul împrumut, în valoare de 100 milioane euro, echivalent în lei, va fi folosit de societate pentru refinanţarea sumelor puse la dispoziţie în baza unui contract de facilitate semnat în octombrie 2016.

    Sumele din al doilea împrumut, de tip revolving, în valoare de 50 milioane euro, echivalent în lei, pot fi folosite pentru cheltuieli de capital, investiţii, scopuri corporative generale sau capital de lucru (inclusiv imprumuturi intra-grup) al grupului Digi.

    RCS&RDS a semnat contractul cu sindicatul bancar pe 15 decembrie.

    Societăţile DIGI Tavkozlesi (subsidiara din Ungaria a RCS & RDS), INVITEL Távközlési Zrt  şi DIGI Spain Telecom (subsidiara din Spania a RCS & RDS) acţionează ca garanţi iniţiali. ING Bank este şi agent de garanţie al celorlalte părţi finanţatoare.

    Grupul Digi a raportat pentru cele nouă luni încheiate la 30 septembrie 2020 venituri în creştere cu 8,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (950,6 milioane de euro faţă de 874,6 mili­oane de euro) şi o creştere cu 12 % a numărului de abonamente, până la 17,7 mi­lioane de la 15,8 milioane, pentru perioada încheiată la 30 septembrie 2019. Rezultatul net la nivelul primelor nouă luni a fost o pierdere de 24 mil. euro.

    Operaţiunile de pe piaţa din România au continuat să fie principalul generator de venituri în cadrul grupului (62% din totalul veniturilor), de servicii (71% din totalul abonamentelor) şi cu o contribuţie semnificativă la profitul operaţional consolidat (76% din totalul EBITDA).

     

     

     

  • Firma RCS&RDS, compania controlată de miliardarul orădean Zoltan Teszari, a semnat un contract de 150 mil.euro cu un sindicat bancar pentru refinanţări, capital de lucru şi investiţii

    Firma RCS&RDS, compania controlată de miliardarul orădean Zoltan Teszari, a semnat un contract pentru două împrumuturi în valoare totală de 150 milioane euro, cu un sindicat bancar format din Citigroup Europe- Dublin Romanian Branch, ING Bank-Bucharest Branch şi Unicredit Bank, fondurile urmând să acopere refinanţarea altor credite şi investiţii.

    Primul împrumut, în valoare de 100 milioane euro, echivalent în lei, va fi folosit de societate pentru refinanţarea sumelor puse la dispoziţie în baza unui contract de facilitate semnat în octombrie 2016.

    Sumele din al doilea împrumut, de tip revolving, în valoare de 50 milioane euro, echivalent în lei, pot fi folosite pentru cheltuieli de capital, investiţii, scopuri corporative generale sau capital de lucru (inclusiv imprumuturi intra-grup) al grupului Digi.

    RCS&RDS a semnat contractul cu sindicatul bancar pe 15 decembrie.

    Societăţile DIGI Tavkozlesi (subsidiara din Ungaria a RCS & RDS), INVITEL Távközlési Zrt  şi DIGI Spain Telecom (subsidiara din Spania a RCS & RDS) acţionează ca garanţi iniţiali. ING Bank este şi agent de garanţie al celorlalte părţi finanţatoare.

    Grupul Digi a raportat pentru cele nouă luni încheiate la 30 septembrie 2020 venituri în creştere cu 8,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (950,6 milioane de euro faţă de 874,6 mili­oane de euro) şi o creştere cu 12 % a numărului de abonamente, până la 17,7 mi­lioane de la 15,8 milioane, pentru perioada încheiată la 30 septembrie 2019. Rezultatul net la nivelul primelor nouă luni a fost o pierdere de 24 mil. euro.

    Operaţiunile de pe piaţa din România au continuat să fie principalul generator de venituri în cadrul grupului (62% din totalul veniturilor), de servicii (71% din totalul abonamentelor) şi cu o contribuţie semnificativă la profitul operaţional consolidat (76% din totalul EBITDA).

     

     

     

  • CE a acordat a treia tranşă a împrumutului SURE pentru 5 ţări. România a primit 3 miliarde de euro

    Comisia Europeană a alocat, marţi, 8,5 miliarde de euro în cadrul celei de-a treia tranşe a împrumutului acordat prin instrumentul SURE unui număr de cinci ţări. România a primit 3 miliarde de euro.

    Potrivit unui comunicat al CE, în cadrul sprijinului financiar acordat marţi, Belgia a primit 2 miliarde de euro, Ungaria 200 de milioane, Portugalia şi România câte 3 miliarde de euro, iar Slovacia a primit 300 de milioane de euro.

    Acest sprijin, sub formă de împrumuturi acordate în condiţii avantajoase, le va permite acestor state să facă faţă creşterilor bruşte ale cheltuielilor publice efectuate în vederea menţinerii locurilor de muncă. Mai exact, sprijinul financiar la acoperirea costurilor legate direct de finanţarea sistemelor naţionale de şomaj tehnic şi a altor măsuri similare instituite ca răspuns la pandemia de Covid-19 şi destinate inclusiv lucrătorilor independenţi.

    Cu sprijinul financiar acordat marţi, 15 state membre au primit aproximativ 40 de miliarde de euro în cadrul instrumentului SURE al UE în perioada cuprinsă între sfârşitul lunii octombrie şi sfârşitul lunii noiembrie. Conform reprezentanţilor CE, odată ce se vor aloca toate sumele în cadrul SURE, Belgia va primi 7,8 miliarde de euro, Ungaria 504 milioane, Portugalia 5,9 miliarde, România 4,1 miliarde, iar Slovacia 631 milioane de euro.

    „Prioritatea noastră este de a salva atât vieţi omeneşti, cât şi mijloacele de subzistenţă ale acestora. UE mobilizează 100 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate ţărilor din UE pentru a finanţa sistemele de şomaj tehnic. Le vom oferi astfel sprijin întreprinderilor, ajutându-le să îşi menţină angajaţii. Astăzi, alte cinci state membre primesc finanţare prin SURE, 15 state membre beneficiind deja de o astfel de finanţare. În curând şi mai multe state vor putea beneficia de această oportunitate”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele CE.

  • Florin Cîţu anunţă că vin banii împrumutaţi de la UE. Prima tranşă este de trei miliarde de euro

    Ministrul Florin Cîţu a anunţat că în câteva zile va veni prima transă din împrumutul obţinut de România prin instrumentul SURE. Prima tranşă are valoare de trei miliarde de euro.

    Cîţu a mai spus că Uniunea Europeană a acordat României în cadrul instrumentului SURE, conform cererii părţii române, un împrumut în valoare de 4,1 miliarde de euro pentru susţinerea a nouă mãsuri adoptate de Guvernul României în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

    Banii vor fi folosiţi pentru a finanţa deficitul bugetar apărut în urma creşterii cheltuielilor bugetare cu şomajul tehnic, programul flexibil de muncã şi alte mãsuri similare menite sã protejeze angajaţii şi persoanele care desfãşoarã o activitate independentã, precum şi pentru finanţarea, în subsidiar a unor mãsuri legate de sãnãtate, în special la locul de muncã.

    Din punct de vedere al costurilor, împrumutul este acordat în aceiaşi termeni financiari cu care Comisia s-a împrumutat de pe piaţã, cupon 0%, a precizat Florin Cîţu. Prima transă din acest împrumut, în valoare de trei miliarde de euro şi cu maturitate de 14,5 ani, urmează a fi disponibilizată României în zilele următoare.