Tag: Iasi

  • 3Pillar Global inaugurează un nou centru de dezvoltare IT în România

    Activitatea 3Pillar Global în România a început în 2009 şi se întinde pe aproape un deceniu, timp în care compania a crescut organic, constant, de la preluarea unei companii locale din Cluj-Napoca până la inaugurarea celui de-al treilea centru de dezvoltare, majoritatea operaţiunilor desfăşurându-se acum din România. De altfel, 3Pillar Global este una din puţinele companii internaţionale care deschide birouri operaţionale în toate cele trei centre secundare din România, Timişoara, Cluj şi Iaşi.

    Centrul de dezvoltare din Iaşi este un pas strategic, pregătit temeinic mai bine de un an; această inaugurare fiind o referinţă pentru 3Pillar Global. Capitala Moldovei a fost în concurenţă cu alte centre din ţară, inclusiv Bucureşti, dar şi oraşe din străinătate. Modelul de succes aplicat în Cluj-Napoca şi Timişoara şi nivelul ridicat al specialiştilor IT din cele două birouri având ca rezultat extinderea operaţiunilor a avut o greutate aparte în luarea deciziei finale. Alţi factori determinanţi au fost indicatorii favorabili specifici oraşului Iaşi – existenţa unui centru universitar important şi a unui număr mare de absolvenţi cu studii în IT, nivelul de calificare a specialiştilor IT şi disponibilitatea acestora pe piaţa muncii, posibilităţile de extindere a operaţiunilor şi infrastructura oraşului. În urma unui amplu proces de analiză care a durat mai bine de un an,  managementul companiei s-a arătat favorabil deschiderii celui de-al treilea centru de dezvoltare tot în România şi tot într-un oraş secundar.

    Biroul cu o suprafaţă totală de 700 de metri pătraţi situat în zona centrală a oraşului, în ansamblul Moldova Business Center, va găzdui aproximativ 50 de ingineri şi specialişti IT până la finalul acestui an. După modelul birourilor din Cluj-Napoca şi Timişoara, 3Pillar Global ia în considerare extinderea suprafeţei închiriate în centrul din Iaşi pentru a ajunge la cel puţin 100 de angajaţi.

    În centrul de dezvoltare din Iaşi, 3Pillar Global vizează să atragă specialişti senior şi de nivel mediu cu o experienţă de minim 2 ani de zile în IT şi competenţe dovedite în tehnologii utilizate pentru dezvoltarea de aplicaţii web (Java, Phyton, Ruby on Rails, Front End), mobile (iOS şi Android) şi testare care se vor alătura celor 450 de angajaţi din România.

    3Pillar Global Romania face parte dintr-o organizaţie globală cu operaţiuni pe trei continente şi 800 de angajaţi. Cu 450 de angajaţi şi managementul operaţional în România, 3Pillar Global Romania are o importanţă strategică pe harta globală a organizaţiei. Experţii IT 3Pillar Global Romania îmbină gândirea de business şi expertiza tehnică în tehnologii de ultimă generaţie, cu aplicabilitate în mobile computing, cloud şi big data, pentru a dezvolta produse solicitate de clienţi de top din media şi entertainment, informare, sănătate şi financiar, printre care: PBS, televiziunea publică din SUA, CARFAX, lider în furnizarea de informaţii despre istoricul autovehiculelor, respectiv Equinox, leader mondial în sport şi servicii de întreţinere.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     
  • Culmea nesimţirii bugetare: Ce primă fabuloasă a primit şefa Radio Iaşi pentru ziua de naştere

    Nimeni din sistemul bugetar n-a mai auzit de o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naştere. Claudia Crăcăleanu a luat banii prin decizie directă a preşedintelui Radiodifuziunii, Ovidiu Miculescu. Un membru CA al Radio Iaşi confirmă: „S-au dat prime de zile de naştere. Au luat şi alţii”. 95% din veniturile Radioului de stat provin din taxa obligatorie şi din alocări bugetare, informează Reporter de Iaşi.

     De ce plătesc ieşenii câte 2,5 lei/lună taxă radio, firmele mici câte 10 lei şi firmele mari câte 30 de lei? Pentru a asigura o primă pentru ziua de naştere a managerului Radio Iaşi de 18.000 de lei, adică 4.000 de euro dintr-un foc. Pe 29 mai 2016, când împlinea 47 de ani, Claudia Crăcăleanu pleca de la casieria Radio Iaşi cu 30.000 de lei în geantă. Salariul de 12.000 de lei – al patrulea cel mai bine plătit director la stat – şi prima de 18.000 de lei.

    Reporterii publicaţiei citate mai sus au încercat să vorbească cu şefa Radio Iaşi însă au fost refuzaţi în mai multe rânduri.

     „Sunt toţi în şedinţă. Nu aveţi voie să intraţi”. Lipsa de transparenţă într-o instituţie finanţată în proporţie de 95% din bani publici poate semnifica lipsa de respect faţă de cei care te susţin financiar sau faptul că sunt lucruri de ascuns.

    Neoficial, în Radio Iaşi sunt controverse privind acordarea primei pentru zile de naştere. Unii nu auziseră de aşa ceva, alţii ştiau că acestea înlocuiesc primele de vacanţă, scoase anul trecut din contractul colectiv de muncă. Liderul de sindicat George Pruteanu spune că e prima oară când aude de un cadou de 4.000 de euro pentru ziua de naştere: „Conform contractului colectiv de muncă, s-au acordat până la finalul anului trecut prime de vacanţă în cuantum de 80% din salariul brut. S-au promis nişte vouchere de vacanţă, dar nu s-au mai dat. De prime date cu ocazia zilei de naştere a angajaţilor eu nu am auzit. Nu ştiu să fi luat vreun angajat aşa ceva“.

    Cititi mai multe pe www.reporteris.ro

  • Wizz Air a anunţat şase rute noi din România. Unde veţi putea zbura cu tarife care pornesc de la 85 de lei

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Wizz Air va lansa şase rute noi din Iaşi spre Eindhoven (Olanda), Dortmund (Germania), Salonic (Grecia), Billund (Danemarca), Malmö (Suedia) şi Paris Beauvais (Franţa). Noile rute, alături de creşterea frecvenţelor pe rutele populare spre Milano Bergamo, Tel Aviv şi Roma Fiumicino, sunt parte din programul de vară 2018 WIZZ din Iaşi.

    Wizz Air şi-a început operaţiunile de la Aeroportul Internaţional Iaşi în 2013; investiţia la baza din Iaşi ajunge astfel la aproape 200 de milioane de dolari (în aeronave Airbus, potrivit preţului mediu de listă al producătorului). Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei, în 2018, odată cu creşterea operaţiunilor cu 70%, compania va oferi în total mai mult de 650.000 de locuri, pe 14 rute, spre 10 ţări. Noua aeronavă va sosi pe 29 aprilie 2018 şi va asigura operarea zborurilor pe şase noi rute din Iaşi. Noile rute WIZZ spre Suedia, Olanda, Grecia şi Danemarca sunt singurele conexiuni directe din Iaşi cu ţările respective. Odată cu sosirea noii aeronave, frecvenţele pe trei dintre cele mai populare curse WIZZ din Iaşi vor creşte la patru/săptămână spre Tel Aviv şi Milano Bergamo şi la trei/săptămână spre Roma Ciampino. Ca urmare a extinderii operaţiunilor sale la două aeronave moderne în 2018, Wizz Air va avea o echipă locală mai mare de 70 de angajaţi, iar noi sesiuni de recrutare au fost deja programate în septembrie, octombrie şi noiembrie, la Iaşi.

    Odată cu anunţul de azi, Wizz Air a pus în vânzare zborurile din programul de vară 2018 pentru Iaşi. Biletele vor fi disponibile pentru achiziţie de către toţi pasagerii de pe 25 august 2017. Ei pot călători din vara anului 2018 spre 14 destinaţii în 10 ţări din Europa şi în alte regiuni, cu tarife care pornesc de la 85 de lei (pe un singur segment de zbor), inclusiv cele şase rute noi spre Eindhoven, Dortmund, Salonic, Billund, Malmö şi Paris Beauvais.

    În 2018, WIZZ oferă în total mai mult de 9,2 milioane de locuri la vânzare de la 10 aeroporturi din România, pe 142 de rute, spre 20 de ţări. Deja cea mai mare companie aeriană din România, Wizz Air va avea anul viitor 24 de aeronave alocate bazelor din ţară, inclusiv 7 Airbus A321 noi,  cu 230 de locuri; în companie va lucra cu o echipă de peste 800 de angajaţi locali.

     

     

  • Wizz Air a anunţat şase rute noi din România. Unde veţi putea zbura cu tarife care pornesc de la 85 de lei

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Wizz Air va lansa şase rute noi din Iaşi spre Eindhoven (Olanda), Dortmund (Germania), Salonic (Grecia), Billund (Danemarca), Malmö (Suedia) şi Paris Beauvais (Franţa). Noile rute, alături de creşterea frecvenţelor pe rutele populare spre Milano Bergamo, Tel Aviv şi Roma Fiumicino, sunt parte din programul de vară 2018 WIZZ din Iaşi.

    Wizz Air şi-a început operaţiunile de la Aeroportul Internaţional Iaşi în 2013; investiţia la baza din Iaşi ajunge astfel la aproape 200 de milioane de dolari (în aeronave Airbus, potrivit preţului mediu de listă al producătorului). Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei, în 2018, odată cu creşterea operaţiunilor cu 70%, compania va oferi în total mai mult de 650.000 de locuri, pe 14 rute, spre 10 ţări. Noua aeronavă va sosi pe 29 aprilie 2018 şi va asigura operarea zborurilor pe şase noi rute din Iaşi. Noile rute WIZZ spre Suedia, Olanda, Grecia şi Danemarca sunt singurele conexiuni directe din Iaşi cu ţările respective. Odată cu sosirea noii aeronave, frecvenţele pe trei dintre cele mai populare curse WIZZ din Iaşi vor creşte la patru/săptămână spre Tel Aviv şi Milano Bergamo şi la trei/săptămână spre Roma Ciampino. Ca urmare a extinderii operaţiunilor sale la două aeronave moderne în 2018, Wizz Air va avea o echipă locală mai mare de 70 de angajaţi, iar noi sesiuni de recrutare au fost deja programate în septembrie, octombrie şi noiembrie, la Iaşi.

    Odată cu anunţul de azi, Wizz Air a pus în vânzare zborurile din programul de vară 2018 pentru Iaşi. Biletele vor fi disponibile pentru achiziţie de către toţi pasagerii de pe 25 august 2017. Ei pot călători din vara anului 2018 spre 14 destinaţii în 10 ţări din Europa şi în alte regiuni, cu tarife care pornesc de la 85 de lei (pe un singur segment de zbor), inclusiv cele şase rute noi spre Eindhoven, Dortmund, Salonic, Billund, Malmö şi Paris Beauvais.

    În 2018, WIZZ oferă în total mai mult de 9,2 milioane de locuri la vânzare de la 10 aeroporturi din România, pe 142 de rute, spre 20 de ţări. Deja cea mai mare companie aeriană din România, Wizz Air va avea anul viitor 24 de aeronave alocate bazelor din ţară, inclusiv 7 Airbus A321 noi,  cu 230 de locuri; în companie va lucra cu o echipă de peste 800 de angajaţi locali.

     

     

  • Evenimentul care se concentrează pe crearea relaţiilor de business între antreprenoare

    Printre cele care vor împărtăşi din experienţa lor se numără Doina Cepalis (proprietar Te-Rox Prod), Ruxandra Hurezeanu (fondator Ivatherm), Mihaela Stroe (coach), Lorena Buhnici (antreprenor online, Cavaleria.ro), Loredana Preda (fondator Noblesse Group), Raluca Radu (country manager ANSWEAR), Maria Nadolu (instructor hatha yoga), Andreea şi Silvia Stefanuca (proprietari Conac Polizu), Alina Dumitru (PR manager ZEPTER). În cadrul evenimentului cei prezenţi vor participa atât la workshop-uri informaţionale construite în jurul expertizei profesorilor, cât şi activitati recreative. 

    „4 din 7 zile sunt plecată din ţara. Am parteneri de business în peste 50 de ţări. Pare plăcut din afară, dar nu a fost uşor să construiesc relaţii şi să le câştig încrederea. Veneam dintr-o ţară cu grad mare de risc, şi am obţinut totuşi credite de milioane de euro. E necesar să fii o prezenţă agreabilă, să vorbeşti fluent limbi străine, să fii diplomat şi să ţi se simtă personalitatea. Nu m-am dus niciodată umilă să cuceresc pieţe externe”, spune Doina Cepalis, proprietar Te-Rox Prod. 

     

  • Românca de 17 ani care a devenit campioana lumii la şah

    Pentru această performanţă, tânăra a fost felicitată de preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins: “Sincerele mele felicitări pentru Diana Mîrza din Limerick pentru câştigarea Campionatului Mondial Şcolar de Şah U17 Fete”, este mesajul postat pe Twitter de preşedintele Irlandei. Presa irlandeză a declarat-o pe Diana “regina şahului”.

    Diana Mîrza s-a născut în 2000 şi a descoperit şahul datorită tatălui ei, care preda acest joc în cursurile aftershool. Diana avea doar patru-cinci ani când a învăţat să mute piesele pe tabla de şah „şi aşa a început să îi bată pe toţi pe-aici”, spune tatăl ei, potrivit celor de la viaţa-liberă.ro.

    De la vârsta de zece ani Diana a jucat în Campionatul UE de Juniori, iar anul următor, în 2011 a obţinut prima medalie de bronz la Campionatul UE de juniori, apoi în 2012 – argintul, şi 2013 – aur, devenind Campioana Uniunii Europene la Fete sub 13 ani, scriu cei de la viaţa-liberă.ro.

    Tot atunci, în 2013, Diana Mîrza a câştigat Campionatul Irlandei la Femei, iar anul următor a jucat pentru Irlanda la Masa 1 femei la Olimpiada din Norvegia. Anul trecut a participat la Olimpiada din Baku, Azerbaidjan.

    Diana a jucat, până anul trecut, toate Campionatele Mondiale de juniori: în 2011 în Brazilia, în 2012 – Maribor, Slovenia, în 2013 – Al-Ain, Emiratele Arabe Unite, 2014 – Africa de Sud, mai notează sursa citată.

    Foto: RTE

  • Românca de 17 ani care a devenit campioana lumii la şah

    Pentru această performanţă, tânăra a fost felicitată de preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins: “Sincerele mele felicitări pentru Diana Mîrza din Limerick pentru câştigarea Campionatului Mondial Şcolar de Şah U17 Fete”, este mesajul postat pe Twitter de preşedintele Irlandei. Presa irlandeză a declarat-o pe Diana “regina şahului”.

    Diana Mîrza s-a născut în 2000 şi a descoperit şahul datorită tatălui ei, care preda acest joc în cursurile aftershool. Diana avea doar patru-cinci ani când a învăţat să mute piesele pe tabla de şah „şi aşa a început să îi bată pe toţi pe-aici”, spune tatăl ei, potrivit celor de la viaţa-liberă.ro.

    De la vârsta de zece ani Diana a jucat în Campionatul UE de Juniori, iar anul următor, în 2011 a obţinut prima medalie de bronz la Campionatul UE de juniori, apoi în 2012 – argintul, şi 2013 – aur, devenind Campioana Uniunii Europene la Fete sub 13 ani, scriu cei de la viaţa-liberă.ro.

    Tot atunci, în 2013, Diana Mîrza a câştigat Campionatul Irlandei la Femei, iar anul următor a jucat pentru Irlanda la Masa 1 femei la Olimpiada din Norvegia. Anul trecut a participat la Olimpiada din Baku, Azerbaidjan.

    Diana a jucat, până anul trecut, toate Campionatele Mondiale de juniori: în 2011 în Brazilia, în 2012 – Maribor, Slovenia, în 2013 – Al-Ain, Emiratele Arabe Unite, 2014 – Africa de Sud, mai notează sursa citată.

    Foto: RTE

  • Un ieşean cere daune de 30.000 de lei Poştei Române pentru 2 scrisori care nu au ajuns la destinaţie

    În decurs de cinci luni ieşeanul a trimis, prin avocat, două recomandate în Marea Britanie, însă niciuna nu a ajuns la destinaţie, iar răspunsul din partea Poştei Române a fost că s-au pierdut la transport. Pentru că plicurile conţineau notificări prin care destinatarul era obligat să restituie 27.000 de lei, omul cere acum 30.000 de lei daune morale

    „Am trimis o scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, conţinând titlu executoriu, o notificare prin care i-am pus în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea prezentei scrisori să ne restituie suma de 27.000 de lei reprezentând împrumutul acordat de către clientul meu. Pe data 23 august, neprimind niciun răspuns de la Poşta Română, să ni se întoarcă fie plicul, fie confirmarea de primire, am mers personal la un oficiu poştal din Iaşi şi am depus o sesizare. Am cerut lămuriri cu privire la scrisoarea recomandată trimisă de noi.(…) Am primit şi un răspuns, mi s-a explicat, cu scuzele de rigoare, că nu ştie ce s-a întâmplat cu scrisoarea, că nu a ajuns la destinatar şi mi s-a pus în vedere să trimit un cont bancar unde să se ne trimită anumite despăgubiri”, a explicat avocata Mihaela Moraru, care îl reprezintă pe ieşeanul nemulţumit de serviciul prestat şi care cere daune morale Poştei Române.

    Mihaela Moraru a precizat că i s-a cerut, de către clientul său, să încerce pentru a doua oară să expedieze documentele către adresa din Marea Britanie. Cea de-a doua recomandată a fost trimisă în luna noiembrie a anului trecut şi a avut aceaşi soartă ca prima: nu a ajuns la destinaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un ieşean cere daune de 30.000 de lei Poştei Române pentru 2 scrisori care nu au ajuns la destinaţie

    În decurs de cinci luni ieşeanul a trimis, prin avocat, două recomandate în Marea Britanie, însă niciuna nu a ajuns la destinaţie, iar răspunsul din partea Poştei Române a fost că s-au pierdut la transport. Pentru că plicurile conţineau notificări prin care destinatarul era obligat să restituie 27.000 de lei, omul cere acum 30.000 de lei daune morale

    „Am trimis o scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, conţinând titlu executoriu, o notificare prin care i-am pus în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea prezentei scrisori să ne restituie suma de 27.000 de lei reprezentând împrumutul acordat de către clientul meu. Pe data 23 august, neprimind niciun răspuns de la Poşta Română, să ni se întoarcă fie plicul, fie confirmarea de primire, am mers personal la un oficiu poştal din Iaşi şi am depus o sesizare. Am cerut lămuriri cu privire la scrisoarea recomandată trimisă de noi.(…) Am primit şi un răspuns, mi s-a explicat, cu scuzele de rigoare, că nu ştie ce s-a întâmplat cu scrisoarea, că nu a ajuns la destinatar şi mi s-a pus în vedere să trimit un cont bancar unde să se ne trimită anumite despăgubiri”, a explicat avocata Mihaela Moraru, care îl reprezintă pe ieşeanul nemulţumit de serviciul prestat şi care cere daune morale Poştei Române.

    Mihaela Moraru a precizat că i s-a cerut, de către clientul său, să încerce pentru a doua oară să expedieze documentele către adresa din Marea Britanie. Cea de-a doua recomandată a fost trimisă în luna noiembrie a anului trecut şi a avut aceaşi soartă ca prima: nu a ajuns la destinaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro