BusinessMagazin

Tag: Gigant

  • Cea mai mare bancă din Statele Unite îmbrăţişează criptomonedele: Gigantul JPMorgan vrea să ofere un fond de Bitcoin clienţilor înstăriţi ai companiei

    JPMorgan Chase se pregăteşte să ofere un fond de Bitcoin clienţilor bogaţi ai băncii, semn că Wall Street-ul continuă să adopte folosirea criptomonedelor, conform Bloomberg.

    Fondul gestionat activ va fi disponibil începând din vară, a raportat CoinDesk, citând mai multe surse familiare cu planurile băncii. Între timp, serviciile de custodie vor fi furnizate de firma New York Digital Investment Group (NYDIG), specializată în Bitcoin.

    Reprezentaţii JPMorgan au refuzat să comenteze informaţiile.

    Bitcoin a crescut luni cu peste 12% şi ajunge în prezent la 54.640 de dolari, înregistrând una dintre cele mai mari creşteri de la începutul lunii februarie încoace.

    Băncile de pe Wall Street încearcă să ajungă la o decizie în ceea ce priveşte expunerea clienţilor la criptomonede, în condiţiile în care instituţiile financiare au stat deoparte pe măsură ce Bitcoin-ul şi alte active digitale au crescut în popularitate.

    JPMorgan a efectuat eforturi semnificative în acest sens, adăugând în ultimul an exchange-urile de criptomonede Coinbase şi Gemini Trust pe lista de clienţi ai băncii. De asemenea, compania şi-a îndreptat atenţia monedelor digitale în 2019, când şi-a lansat propria sa monedă digitală, JPM Coin, într-un efort de accelerare a plăţilor corporative.

    Săptămâna trecută, valoarea pieţei criptomonedelor a pierdut peste 200 de miliarde de dolari, rezultate alimentate de decizia preşedintelui american Joe Biden de a dubla taxele pe câştigurile de capital ale cetăţenilor bogaţi.

  • Care erau ambiţiile lui Daniel Dines, şeful gigantului IT UiPath, în 2018: Vrem să fim un Google sau Facebook în România. VIDEO

    Daniel Dines, CEO-ul UiPath şi cel mai bogat român la momentul actual, a prezentat în premieră la ZF Live planurile sale pentru UiPath. IT-istul din Oneşti avea ca obiectiv aducerea companiei sale la un nivel similar cu cel al celor mai mari companii tech din lume.

    „Vrem să fim, şi o spunem deschis, fără niciun fel de aroganţă, un soi de Google sau Facebook în România. Vrem să creăm un nou tip de companie aici” a declarat Daniel Dines în 2018 în cadrul emisiunii ZF Live.

    Daniel Dines se putea lăuda încă de acum trei ani cu o echipă solidă, formată din oameni care puteau acoperii toate ariile unui business, care a reprezentat un element important în ceea ce priveşte succesul gigantului IT.

    „Există un beneficiu foarte important la a lucra într-o companie de top. Lucrezi cu oameni de top din toate domeniile. Nu suntem o firmă care are doar 50 de programatori, avem oameni de top din toate domeniile, din legal, din finante, vânzări, marketing. Este o foarte interesantă dinamică a relaţiilor interumane” a mai spus la ZF Live CEO-ul UiPath.

    Urmăriţi materialul video integral AICI

     

  • Povestea miliardarului discret al României. Cum a luat naştere cea mai de succes poveste din imobiliarele româneşti

    Cea mai de succes poveste din imobiliarele româneşti a început în Iaşi, în urmă cu 20 de ani, odată cu deschiderea primului centru comercial din afara Bucureştiului şi a celui de al doilea mall al ţării.

    De atunci, investiţiile Iulius, dezvoltatorul imobiliar creat de antreprenorul ieşean Iulian Dascălu, au continuat, s-au diversificat, au crescut, au depăşit graniţele oraşului de origine, ajungând, cu proiectele deja dezvoltate şi cele ce urmează să fie lansate, la o valoare totală de peste 1 miliard de euro.

    Viziunea Iulius nu s-a schimbat în toţi aceşti ani de la inaugurarea primului mall, ci a fost mereu în consens cu reperele de dezvoltare internaţionale la care ne raportăm, realizând proiecte complexe de regenerare urbană, în adevăratul sens al cuvântului. Activitatea Iulius este definită prin construirea unor proiecte relevante pentru comunitate, în care oamenii să se regăsească, să îşi petreacă timpul, să evolueze profesional şi să-şi atingă potenţialul”, descriu reprezentanţii grupului Iulius reperele după care s-au ghidat în activitatea companiei.

    Cunoscut drept unul dintre cele mai discrete personaje din businessul românesc, povestea de succes a lui Iulian Dascălu este scrisă de proiectele Iulius dezvoltate în cele două decenii de existenţă ale grupului.

    Istoria Iulius a început cu proiectul Iulius Mall Iaşi, care, la vremea deschiderii, în anul 2000, a fost primul mall din afara Bucureştiului şi al doilea din ţară. În prezent, compania este cel mai mare dezvoltator şi operator de proiecte mixte din România, cu un portofoliu operaţional care cuprinde peste 300.000 mp de spaţii de retail şi 146.200 mp de spaţii office clasa A.

    De-a lungul timpului, grupul Iulius a revoluţionat piaţa autohtonă de real estate şi a implementat concepte în premieră în România: după Iulius Mall, a urmat primul ansamblu urbanistic multifuncţional, Palas Iaşi. Treptat, compania a transformat conceptul de centru comercial într-o reţea formată din patru shopping mall-uri regionale (în Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Suceava), Palas Iaşi – primul proiect mixt din România, Iulius Town Timişoara – primul proiect mixt din vestul ţării.

    În 2008, grupul Iulius a început expansiunea şi pe segmentul office, unde s-a extins la nivel naţional cu brandul United Business Center. În prezent, Iulius se află în topul naţional al companiilor care dezvoltă şi operează clădiri de birouri clasa A, cu un portofoliu care cuprinde 12 clădiri operaţionale (6 clădiri la Iaşi, 3 la Cluj-Napoca, 3 la Timişoara), cu o suprafaţă totală închiriabilă de peste 146.200 mp.

    Oraşele din oraş, repere în real estate-ul românesc

    Cu un trafic anual de peste 68 milioane de vizitatori, proiectele companiei sunt lidere de piaţă la nivel regional. „Palas Iaşi şi, mai recent, Iulius Town Timişoara au confirmat aşteptările noastre, în sensul că aceste mari dezvoltări au reconfigurat oraşele, au devenit noi poli urbani şi au oferit infrastructura necesară dezvoltării întregii regiuni, pentru că oamenii găsesc aici tot ceea ce au nevoie şi se identifică cu un stil de viaţă facil, modern şi actual”, spun reprezentanţii companiei.

    Ansamblul Palas este primul proiect mixed-use din România şi cea mai mare investiţie din regiune. Acesta este un proiect regional, fiind principala destinaţie de petrecere a timpului liber pentru locuitorii Iaşiului, ai judeţelor învecinate, dar şi al celor din Republica Moldova. În 2019, traficul înregistrat a fost de aproximativ 19 milioane de persoane.

    „Palas Iaşi a urmărit revitalizarea socială, economică, urbanistică şi turistică a Iaşiului, precum şi reabilitarea centrului istoric, prin punerea în valoare a vestigiilor descoperite în urma lucrărilor de construcţie, dar şi a Palatului Culturii, clădirea simbol a Iaşului”, spun reprezentanţii companiei. Acolo se regăseşte şi cea mai frumoasă grădină cu caracter public din Iaşi, în urma unei investiţii în valoare de peste 2,5 milioane de euro. Conceput de peisagişti români şi italieni, întregul spaţiu verde de la Palas – de 50.000 mp – este de inspiraţie renascentistă, după modelul celebrelor grădini de la Versailles şi Schönbrunn.

    Un alt proiect regional este Iulius Town din Timişoara – acesta se adresează Timişoarei, clienţilor din judeţele limitrofe şi celor din ţările din proximitate, Serbia şi Ungaria. Pe segmentul office, Iulius Town integrează trei clădiri de birouri clasa A operaţionale, cu o suprafaţă însumată la 50.000 mp. În prezent, aici îşi desfăşoară activitatea aproximativ 30 de companii, cu peste 5.000 de angajaţi. Potrivit reprezentanţilor grupului Iulius, Iulius Town a presupus investiţii semnificative în infrastructură, în valoare totală de 13 milioane de euro. Străzile din proximitatea proiectului au fost lărgite şi modernizate, un tunel auto cu două benzi pe sens, care traversează ansamblul, contribuie la fluidizarea traficului din zonă, iar toate aceste investiţii au fost donate municipalităţii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Complicaţii pentru tranzacţia cu Orange. Concurenţa a făcut inspecţii inopinate la Telekom România: gigantul e suspectat de abuz de poziţie dominantă – ar fi mărit arbitrar unele tarife pentru emiterea unor avize tehnice

    Consiliul Concurenţei a anunţat că derulează o investigaţie privind un posibil abuz de poziţie dominantă al companiei Telekom Romania Communications SA – fostul Romtelecom – pe piaţa serviciului de emitere a avizului tehnic de amplasament, investigaţie ce ar putea complica procesul prin care pachetul majoritar de acţiuni al operatorului urmează să fie achiziţionat de Orange România.

    “Pentru a obţine autorizaţie de construire sunt necesare avize de la administratorii/furnizorii de utilităţi urbane, numite avize de amplasament. Aceste avize, enumerate în certificatul de urbanism, sunt necesare pentru a stabili dacă construcţia propusă nu creează dificultăţi în funcţionarea reţelelor edilitare din zonă, iar operatorii le emit contra cost.

    Astfel, autoritatea de concurenţă deţine indicii că, fără a avea o justificare economică, Telekom Romania Communications SA a impus, în anul 2019, un tarif mult mai mare comparativ cu anul anterior pentru emiterea avizului necesar pentru autorizarea executării construcţiei.

    Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediul companiei, documentele ridicate aflându-se în analiza autorităţii de concurenţă, în cadrul procedurii specifice de investigaţie.

    Inspecţiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigaţiei, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunţare a autorităţii de concurenţă în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.

    În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri”, a anunţat Concurenţa.
     

  • UE se chinuie de doi ani să-şi construiască cazul împotriva gigantului Amazon: Oficialii europeni nu reuşesc să înţeleagă încă algoritmul americanilor

    Autorităţile de reglementare de la Bruxelles încă se chinuie să adune dovezi pentru a-şi susţine acuzaţiile conform cărora gigantul american Amazon ar fi încălcat legile de concurenţă, în ciuda faptului că lucrează la acest caz deja de doi ani, conform unor surse citate de FT.

    În iulie 2019, oficialii UE au acuzat retailerul online că ar manipula algoritmul din platformă pentru a-şi promova „artificial” propriile produse în detrimentul celor care vând pe platforma gestionată de Amazon. Drept rezultat, oficialii UE au susţinut că utilizatorii ajung să cumpere produse de o calitate mai proastă la preţuri mai mari.

    Cu toate acestea, oficialii UE nu reuşesc să înţeleagă încă modul în care funcţionează algoritmul Amazon, deşi au trimis o serie de întrebări detaliate referitoare la criteriile utilizate pentru a promova un produs sau altul, conform unor surse citate de publicaţia americană.

    Aceeaşi sursă a adăugat că nu prea sunt şanse ca oficialii UE să capete acces direct la algoritmul brevetat a Amazon în încercarea de a-şi construi cazul, întrucât intervine legislaţia secretelor comerciale.

    Anchetatorii din cazurile de concurenţă se confruntă adesea cu provocări când navighează prin problematica aceasta a algoritmului. „Cazurile care implică alogritmi sunt complexe. Însă UE nu trebuie să dicteze cum să funcţioneze un cod de computer. Este treaba companiei care utilizează un algoritm să livreze un rezultat corect raportat la piaţă”, a explicat pentru FT un specialist din Bruxelles.

    Cu toate acestea, publicaţia americană notează că investigaţia asupra Amazon avansează într-un ritm chiar mai lent decât alte investigaţii comparabile.

  • Facebook acţionează pe stilul „Coreea de Nord”: Compania blochează furios pagini în Australia şi a ajuns să-şi blocheze chiar şi propria pagină

    Gigantul Facebook a blocat în mod neaşteptat mai multe pagini de Facebook în Australia, odată cu implementarea interdicţiei de a distribui ştiri pe platformă, potrivit FT.

    Spre exemplu, când Zak Kirup şi-a început ziua de joi pentru a continua campania electorală aferentă alegerilor care vor avea loc în luna martie în Australia de Vest, liderul partidului de opoziţie a aflat că pagina lui a fost blocată odată cu interdicţia impusă de Facebook asupra distribuirii de ştiri. În acelaşi timp, pagina oponentului său politic nu a fost blocată.

    „A venit timpul să îmi reactivez contul de MySpace” a glumit Zak Kirup într-o postare pe Twitter.

    Destul de repede a devenit clar că mutarea furioasă a Facebook de a bloca tot conţinutul de ştiri din platformă la nivelul Australiei a avut repercursiuni majore, blocând total pagini precum cele ale unor agenţii guvernamentale.

    Mai multe organizaţii caritabile care luptă împotriva violenţei domestice, agenţia meteorologică din Australia şi chiar propria pagină a companiei Facebook s-au numărat printre victimele deciziei gigantului american de a evita o propunere legislativă care urma să impună ca marile companii de tehnologie – Big Tech – să plătească pentru ştirile care sunt afişate pe platformele pe care le operează.

    „Ne-am pierdut pagina de Facebook petnru o zi – toate postările noastre au dispărut brusc. (…) Este foarte îngrijorător pentru noi, întrucât dacă cineva ar fi căutat informaţii despre adăpostul nostru nu ar fi putut să le acceseze”, a declarat Janet Saunders, CEO al adăpostului pentru victime ale violenţei domestice Hobart Womenăs Shelter, citată de FT.

    Accesul la pagina adăpostului a fost deblocat pe parcursul zilei de vineri.

    Facebook a dat vina pe o definiţie prea largă a conceptului de ştiri, aşa cum este el definit în propunerea legislativă care a declanşat întregul scandal.

    Vineri, gigantul american şi-a cerut scuze şi a început să deblocheze paginile care nu erau ale unor editori de ştiri. Cu toate acestea, eşecul companiei de a notifica guvernul sau editorii de ştiri înainte de a închide paginile a stârnit un val de furie în Australia.

    „Se comportă mai mult ca Coreea de Nord decât ca o companie americană”, a declarat Mark McGowan, premierul Australiei de Vest şi oponentul politic al lui Zak Kirup.

  • După ce a scăpat din iadul falimentului, fostul gigant croat Agrokor se gândeşte la expansiune prin preluări în străinătate

    Grupul croat Fortenova, succesorul gigantului local prăbuşit Agrokor, a lansat o ofertă de achiziţie a participaţiei de 3,85% pe care acesta nu o deţine în cadrul producătorului sârb de ulei Dijamant, relatează Seenews.

    Fortenova intenţionează să achiziţioneze 10.498 de acţiuni comune ale companiei sârbe la un preţ de 31.975 de dinari (271,9 euro) pe acţiune. Oferta este valabilă în perioada 18 februarie – 10 martie. Fortenova deţine în prezent 261.987 acţiuni Dijamant, sau 96,15% din capitalul companiei.

    Dijamant este un producător de ulei şi margarină, iar în ofertă se specifică faptul că principala activitate a companiei nu se va schimba, businessul va fi îmbunătăţit şi vor fi realizate investiţii în dezvoltarea strategică a companiei, potrivit Serbian Monitor.

    Implementarea planurilor strategice nu va afecta politica de angajări şi situaţia muncitorilor, a anunţat Fortenova.

    Operaţiunile de business ale Agrokor au fost transferate către nou formatul grup Fortenova în aprilie 2019 în cadrul unui acord încheiat cu creditorii Agrokor susţinut de o instanţă din Zagreb în iunie 2018.

    Problemele Agrokor au fost scoase la iveală în 2017. Cu venituri de 6,5 miliarde de euro în 2015, echivalând aproape cu 16% din PIB-ul Croaţiei, Agrokor era cea mai mare companie privată din Croaţia, cu un rol uriaş în economia acesteia.

    Aflat în pragul colapsului din cauza unei crize a datoriilor, grupul Agrokor a fost preluat de către stat. Ulterior, mana­ge­mentul de stat al grupului a dezvăluit nereguli contabile masive în cadrul acestuia, după care Ante Ramljak, primul adminis­trator extraordinar al grupului desemnat de stat, a formulat acuzaţii penale împotriva fondatorului acestuia, Ivica Todoric.

    În iulie 2018, creditorii Agrokor au ajuns la un acord, cel mai mare acţionar al noului Agrokor fiind banca rusă Sberbank.

    Din insolvenţă, grupul a înregistrat un profit peste aşteptări pe primele opt luni ale anului respectiv.

     

  • Avertismentul analiştilor: Acţiunile gigantului Air France-KLM s-ar putea prăbuşi până la 1 euro

    Gigantul Air France-KLM este cea mai vulnerabilă companie aeriană cu istorie din Europa, iar prelungirea perioadei cu trafic aerian aproape de zero ar putea prăbuşi acţiunile companiei până la preţul de 1 euro per acţiune, conform analiştilor de la Bernstein, citaţi de Bloomberg.

    Marţi, la 12.50 (ora României), acţiunile Air France-KLM se tranzacţionau la 4,98 euro per acţiune. 

    Operatorul are nevoie să fie salvat din nou cu un ajutor guvernamental de ordinul miliardelor de euro şi „nu are suficientă lichiditate pentru a continua în 2022”, notează echipa de analişti printre care se numără şi Daniel Roeska.

    „Dimensiunea lipsurilor din bilanţul Air France-KLM este foarte mare, iar capacitatea de a se îndatora este foarte mică, ceea ce înseamnă că o diluţie semnificativă este extrem de probabilă”.

    Guvernele din Franţa şi din Olanda sunt în discuţii deja de câteva luni pentru un nou pachet de sprijin care vizează gigantul aerian – în care cele două guverne deţin o participaţie combinată de 28%.

    Bruno Le Maire, ministrul Finanţelor din Franţa, a anunţat săptămâna aceastsa că derulează discuţii „intense” şi cu Comisia Europeană, care le cere guvernelor să găsească o soluţie mai bună decât un nou ajutor de stat.

    Gigantul Air France-KLM se confrunta cu probleme încă dinainte de venirea şocului Covid-19, care a lovit puternic industria. Anul trecut, operatorul a primit împrumuturi de stat şi garanţii de 10,4 miliarde de euro.

     

  • Cea mai ciudată veste. De ce se bucură Uber că a avut pierderi de 6,8 miliarde de dolari anul trecut

    Pierderile raportate de Uber la nivelul anului 2020 s-au ridicat la 6,8 miliarde de dolari, dar acestea sunt, de fapt, veşti bune pentru companie, scrie CNN. Cu toate că cifra este uriaşă, suma este în scădere semnificativă faţă de cele 8,5 miliarde de dolari pe care gigantul le-a pierdut în 2019. În cursul anului, Uber a vândut segmentele de business costisitoare, a redus personalul şi s-a concentrat asupra a ceea ce executivul anterior numea „creştere profitabilă”.

    Compania a raportat pierderi de 968 milioane de dolari doar în ultimele trei luni ale anului 2020, în scădere de la aproape 1,1 miliarde dolari în anul precedent. Directorul financiar, Nelson Chai, a declarat că Uber rămâne „pe drumul cel bun spre atingerea obiectivelor de rentabilitate în 2021”.

    La fel ca în cazul competitorului Lyft, care a raportat marţi rezultatele din trimestrul patru, Uber a raportat unele îmbunătăţiri faţă de al treilea trimestru al anului trecut, dar a înregistrat în continuare scăderi ale veniturilor din cauza impactului pandemiei asupra zonei de ridesharing. Jucătorul a înregistrat venituri de 3,2 miliarde de dolari în al patrulea trimestru, în scădere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Compania a continuat să se bazeze pe segmental Uber Eats, afacerea sa de food delivery, care a înregistrat o creştere a veniturilor cu 224%, până la 1,4 miliarde de dolari în al patrulea trimestru, comparativ cu anul precedent. Veniturile din curse cu pasageri au fost de 1,5 miliarde de dolari, în scădere cu 52% faţă de anul precedent.

    Businessul a lucrat la consolidarea portofoliului de livrări în ultimele luni. În iulie, Uber a achiziţionat unul dintre concurenţii săi mai mici de livrare de alimente, Postmates, pentru 2,65 miliarde de dolari. Săptămâna trecută, compania a anunţat că va achiziţiona şi start-up-ul de livrare de alcool Drizly.

  • Multinaţionala-gigant cu fabrici şi în România care începe să concedieze masiv. A anunţat că o să lase peste 8.000 de oameni fără loc de muncă

    Hineken NV intenţionează să reducă aproximativ 8.000 de locuri de muncă, a anunţat miercuri grupul olandez, care vrea să îşi restabilească marjele operaţionale la nivelurile pre-pandemice după o scădere bruscă a profitului din cauza restricţiilor coronavirusului, anunţă Reuters.

    Producătorul olandez de bere are patru fabrici în România, dar nu a anunţat unde vor fi concediaţi oameni. Mişcare vine pe fondul pandemiei care a afectat industria băuturilor, fiind cea mai gravă lovitură primită de industrie în ultimele decenii.

    Heineken are în România patru fabrici în România – în Constanţa, Craiova, Târgu Mureş şi Miercurea Ciuc şi 1.100 de angajaţi.
    Al doilea cel mai mare producător de bere din lume a declarat că va face economii de 2 miliarde de euro până în 2023 în cadrul planului „EverGreen” al directorului executiv Dolf van den Brink.

    Heineken a declarat că economiile vor fi realizate prin reproiectarea organizaţiei sale, prin reducerea complexităţii şi numărului de produse şi prin identificarea cheltuielilor cel mai puţin eficiente.

    Revizuirea operaţiunilor sale ar avea ca rezultat pierderi de aproximativ 8.000 de locuri de muncă – echivalând cu 9% din forţa de muncă la sfârşitul anului 2019. Cheltuielile cu personalul ar fi reduse cu aproximativ 350 de milioane de euro.
    Van den Brink, care a preluat conducerea companiei în iunie, a spus că programele de vaccinare din Europa, America de Nord şi unele ţări mai dezvoltate din Asia vor permite revenirea la normalitate.

    Producătorul de bere a spus că restricţiile în curs înseamnă că veniturile din 2021, profitul operaţional şi marja profitului operaţional vor fi sub nivelurile din 2019.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro