BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Locomotiva Europei continuă să se clatine: Încrederea investitorilor în economia Germaniai a scăzut pentru prima dată în ultimul an în contextul lipsei de performanţă din sectorul industriei

    Încrederea investitorilor în economia Germaniei s-a înrăutăţit pentru prima dată în ultimul an, deoarece industria nu reuşeşte să ţină pasul cu redresarea treptată din alte sectoare, raportează Bloomberg.

    Un indice al aşteptărilor compilat de institutul ZEW a scăzut la 41,8 în iulie de la 47,5 în iunie, arată datele publicate marţi. Aceasta a fost uşor mai mare decât prognoza de 41 de puncte înregistrată într-un sondaj Bloomberg.

    „Perspectivele economice se înrăutăţesc”, a declarat preşedintele ZEW, Achim Wambach. „Faptul că exporturile germane au scăzut mai mult decât era de aşteptat în mai, incertitudinea politică din Franţa şi lipsa de claritate cu privire la viitoarea politică monetară a BCE au contribuit la această evoluţie.”

    Deşi cea mai mare economie a Europei „îşi recapătă echilibrul”, potrivit Bundesbank, redresarea va fi lentă: aceasta prevede o creştere de doar 0,3% în acest an. În spatele acestei performanţe slabe se află nemulţumirea persistentă în rândul producătorilor, cifrele privind producţia industrială şi comenzile din fabrică fiind dezamăgitoare în ultima perioadă.

    Bloomberg Economics consideră că este posibil ca industria germană să fi suferit o lovitură permanentă. Jumătate din deficitul de capacitate de producţie estimat la 7% este structural, se arată într-un raport recent, ceea ce sugerează că va fi greu să se revină complet după aproape doi ani de stagnare.

    În plus, Institutul de politică macroeconomică al Fundaţiei Hans-Böckler a declarat luni că indicatorul său de risc de recesiune a crescut pentru prima dată de la începutul anului 2025, deşi a subliniat că o recesiune nu este iminentă.

  • Costul imens al pregătirii pentru război: Potenţiala decizie a Germaniei de a introduce serviciul militar obligatoriu ar costa până la 70 de miliarde de euro pe an

    Reintroducerea serviciului militar obligatoriu în Germania ar putea costa până la 70 de miliarde de euro, se arată într-un nou studiu realizat de institutul Ifo.

    Aceste costuri enorme provin din faptul că tinerii ar începe să acumuleze capital mai târziu în viaţă.

    Tinerii chemaţi în armată vor fi nevoiţi să îşi adapteze obiectivele de carieră şi cele educaţionale. Iar, dacă doar o parte mică a populaţiei ar fi chemată procesul ar ridica semne de întrebare în privinţa corectitudinii acestuia.

    Studiul realizat de ifo a mai arătat că persoanele care vor fi obligate să facă armata se confrunta cu venituri mai mici pe tot parcursul vieţii.

    „Ca o alternativă la serviciul militar obligatoriu, ar avea mai mult sens ca armata germană să plătească salarii mai mari pentru a deveni un angajator atractiv”, a arătat Panu Poutvaara, cercetător ifo. Această soluţie ar costa până la 37 de miliarde de euro.

  • Semnal de îngrijorare: Producătorii germani au început în număr record să producă echipamente militare. ”Germania pare pregătită să facă o schimbare istorică”

    Un număr din ce în ce mai mare de întreprinderi germane se orientează către echipamente şi servicii militare, încălcând un tabu larg răspândit de a furniza industriei de armament în urma invaziei Rusiei în Ucraina, scrie FT. 

    Săptămâna trecută, acţiunile producătorului de motoare Deutz au crescut cu peste 20% după ce acesta a declarat că intenţionează să construiască motoare pentru tancuri pe lângă operaţiunile sale cu motociclete. Grupul de ingineri se numără printre companiile de producţie şi inginerie din Mittelstand care reconsideră sau pun capăt interdicţiei de a încheia contracte în domeniul apărării.

    O mare parte din întreprinderile germane au evitat mult timp asocierea cu sectorul apărării din cauza moştenirii cooperării industriale cu regimul nazist. Cu toate acestea, începând din februarie 2022, unii actori-cheie din lanţul de aprovizionare al ingineriei din ţară, precum producătorul de lasere Trumpf şi firma de componente Hawe Hydraulik, au pus contractele militare în vizorul lor.

    Cathryn Clüver Ashbrook, politolog şi fost director al Consiliului German pentru Relaţii Externe, a declarat că atitudinile îndelungate cu privire la sectorul apărării se schimbă rapid.

    “După trei ani de război pe continentul european, cu pierderi economice crunte, Germania pare pregătită să facă o schimbare istorică”, a spus ea.

     

     

  • Recordurile doborâte la Euro 2024. Cel mai tânăr, cel mai bătrân şi cel mai longeviv jucător

    Cel mai tânăr jucător din istorie: Lamine Yamal (Spania) – 16 ani şi 338 de zile

    Adolescentul spaniol Lamine Yamal a intrat în istorie, devenind cel mai tânăr jucător care a jucat la o finală Euro, când a fost titular în victoria Spaniei cu 3-0 împotriva Croaţiei, pentru a da startul campaniei din Grupa B.

    Precedentul record era deţinut de polonezul Kacper Kozłowski, care avea 17 ani şi 246 de zile când a jucat în remiza 1-1 cu Spania la Euro 2020. Cu toate acestea, Yamal a depăşit cu uşurinţă acest record, intrând pe teren la Berlin la doar 16 ani şi 338 de zile, talentatul debutant reuşind o pasă de gol, pentru a încununa o zi specială. „El continuă să doboare recorduri”, a declarat ulterior antrenorul Luis de la Fuente. „Trebuie să continue să crească şi sunt sigur că într-o zi va fi unul dintre cei mai buni”.

    Cel mai tânăr antrenor din istorie: Julian Nagelsmann (Germania) – 36 de ani şi 327 de zile

    Julian Nagelsmann se va fi bucurat din plin de primul meci al acestei finale Euro. Nu numai că echipa sa, Germania, a învins Scoţia cu 5-1 pe teren propriu, la Munchen, dar fostul antrenor de la Leipzig şi Bayern a stabilit un record personal, devenind cel mai tânăr om care a preluat conducerea unei naţiuni la acest turneu, la vârsta de 36 de ani şi 327 de zile, devansându-l pe fostul selecţioner al Sloveniei, Srečko Katanec, cu doar şase zile.

    „Echipa îmi dă multă energie – este foarte distractiv cu acest grup de jucători”, a fost verdictul lui Nagelsmann după meci.

    Cel mai tânăr căpitan din istorie: Dominik Szoboszlai (Ungaria) – 23 de ani şi 243 de zile

    Exemplificând faptul că nu ai neapărat nevoie de o vârstă înaintată pentru a fi un mare lider, Dominik Szoboszlai a fost căpitanul echipei Ungariei în primul meci cu Elveţia la vârsta de 23 de ani şi 243 de zile. Astfel, el a depăşit recordul la Euro al lui Giuseppe Bergomi, de 24 de ani şi 171 de zile, când a condus Italia împotriva Germaniei în 1988.

    „Cred că m-am schimbat mai mult ca persoană decât ca jucător”, a spus Szoboszlai despre funcţia de căpitan înaintea turneului. „Încerc să fiu un model de urmat şi să ajut cu orice are nevoie orice alt jucător”.

    Cel mai bătrân marcator din istorie: Luka Modrić (Croaţia) – 38 de ani şi 289 de zile

    Unul dintre cele mai memorabile goluri ale turneului de până acum îi aparţine căpitanul Croaţiei, Luka Modrić, care a marcat împotriva Italiei, aducându-şi echipa în avantaj la doar câteva momente după ce ratase un penalty.

    Deşi Squadra Azzurra a reuşit să egaleze pe final, golul va fi întotdeauna special pentru Modrić, deoarece a depăşit recordul fostului atacant austriac Ivica Vastić, devenind cel mai vârstnic marcator la un Euro, la vârsta de 38 de ani şi 289 de zile. Mijlocaşul lui Real Madrid nu a trecut în cele din urmă de faza eliminatorie. „Mi-ar plăcea să joc mereu, dar probabil va veni o vreme când va trebui să-mi agăţ ghetele în cui”, a spus spăşit legendarul căpitan al croaţilor.

    Cel mai bătrân jucător: Pepe (Portugalia) – 41 de ani şi 117 zile

    La celălalt capăt al scalei, cu aproape 25 de ani mai în vârstă decât Yamal, veteranul fundaş portughez Pepe a devenit cel mai vârstnic jucător la o finală Euro, în timpul victoriei cu 2-1 a echipei sale în faţa Cehiei în Grupa F – un record pe care l-a depăşit în faţa Turciei la 41 de ani şi 117 zile.

    Fundaşul central de la Porto devenise deja cel mai vârstnic marcator din UEFA Champions League în sezonul trecut şi a adăugat în mod corespunzător un alt record pe lista sa după ce a jucat la 41 de ani şi 113 zile în victoria împotriva Cehiei.

    Precedentul cel mai vârstnic jucător, portarul Ungariei, Gábor Király, avea 40 de ani şi 86 de zile când a înfruntat Belgia în optimi la Euro 2016. „Felicitări lui Pepe pentru că este cel mai în vârstă jucător din istoria Campionatului European!” a scris Király pe social media după aceea. „Mare respect şi toate cele bune!”

    Cele mai multe campanii finale: Cristiano Ronaldo (Portugalia) – 6

    Croatul Modrić s-a alăturat lui Cristiano Ronaldo şi mai târziu lui Pepe, devenind unul dintre singurii jucători care au figurat la cinci turnee finale la Euro, când a jucat în înfrângerea cu 3-0 a ţării sale în faţa Spaniei la Berlin.

    Însă, trei zile mai târziu, Ronaldo l-a depăşit, intrând pe teren la al şaselea Euro diferit, primul său turneu având loc în 2004. De asemenea, Ronaldo şi-a extins recordul de apariţii în cele mai multe meciuri ale turneului la un total de 28, dar încă nu şi-a îmbunătăţit recordul de 14 goluri în competiţie. „Sunt mândru să fiu primul jucător care joacă în şase turnee EURO”, a declarat Ronaldo. „Sunt încântat de acest lucru, deoarece arată longevitatea carierei mele fotbalistice”.

    Cel mai rapid gol la Euro: Nedim Bajrami (Albania) – 23 de secunde

    Suporterii abia îşi ocupaseră locurile când extrema Nedim Bajrami a oferit Albaniei un avantaj surprinzător în primul meci al celui de-al doilea Euro împotriva Italiei. Mingea a pătruns adânc în jumătatea de teren a Squadrei Azzurra încă de la lovitura de începere, iar Bajrami a profitat de o pasă înapoi ezitantă pentru a-şi aduce echipa în avantaj şi a stârni delirul pe stadionul BVB din Dortmund.

    Italia a revenit pentru a câştiga, dar este un moment pe care Bajrami nu îl va uita niciodată. Jucătorul lui Sassuolo a doborât precedentul record de cel mai rapid gol aparţinând rusului Dmitri Kirichenko, care şi-a pus echipa în avantaj împotriva Greciei în 2004 după 1 minut şi 7 secunde. „Să înscriu pentru Albania la un Euro a fost un vis pentru mine”, a declarat Bajrami. „Am visat la asta când eram copil şi am muncit din greu pentru asta”.

    Alte realizări notabile

    Germania a devenit prima echipă care înscrie cinci goluri într-un meci de deschidere de la primul din istoria Euro, în 1960, când Iugoslavia a învins Franţa cu 5-4. Victoria cu 5-1 a Die Mannschaft împotriva Scoţiei a reprezentat, de asemenea, succesul la cea mai mare diferenţă de goluri înregistrat vreodată într-un meci de deschidere la un EURO.

    Arda Güler din Turcia a devenit cel mai tânăr jucător care a marcat la debutul său la Euro, când a înscris împotriva Georgiei la vârsta de 19 ani şi 114 zile. El a eclipsat recordul lui Cristiano Ronaldo de 19 ani şi 128 de zile, stabilit în 2004.

    Prin golul marcat împotriva Cehiei pentru Portugalia, Francisco Conceição s-a alăturat unui club exclusivist de taţi şi fii care au marcat la un Euro, tatăl său, Sergio Conceição, marcând la Euro 2000. Singurul alt cuplu tată-fiu care a marcat este format din italienii Enrico Chiesa (1996) şi Federico Chiesa (2020).

    Mijlocaşul englez Jude Bellingham a devenit cel mai tânăr jucător care a participat la două turnee finale EURO, la 20 de ani şi 353 de zile, depăşind recordul anterior al germanului Jamal Musiala, de 21 de ani şi 109 zile.

     

  • Condiţiile de pace ale lui Putin, criticate la summitul de pace din Elveţia. Giorgia Meloni: „Planul de pace al lui Putin sugerează că Ucraina trebuie să se retragă din Ucraina”

    Condiţiile de pace propuse de Vladimir Putin au fost criticate în prima zi a summitului de pace din Elveţia de mai mulţi lideri care au luat parte la eveniment, scrie BBC.

    Summitul pentru pace privind Ucraina are loc în Elveţia, în perioada 15-16 iunie, iar la acest eveniment şi-au confirmat participarea reprezentanţi din peste 90 de ţări. În cadrul întâlnirii, aceştia au purtat discuţii pentru ca războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei să ia sfârşit.

    Liderii Italiei şi Germaniei au respins cu fermitate termenii de încetare a focului stabiliţi de preşedintele Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

    Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a calificat planul preşedintelui rus drept „propagandă”, care sugerează efectiv că Ucraina „trebuie să se retragă din Ucraina”, notează BBC.

    Cancelarul german Olaf Scholz l-a respins ca fiind o „pace dictatorială”.

    În aceeaşi notă, premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, l-a acuzat pe preşedintele rus că învârte „o naraţiune falsă despre dorinţa sa de a negocia”. De asemenea, el a adăugat că ţările care susţin efortul de război al Rusiei cu livrări de arme „sunt de partea greşită a istoriei”.

    Andrii Yermak, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat pentru BBC la summitul elveţian că nu va exista „niciun compromis în ceea ce priveşte independenţa, suveranitatea sau integritatea teritorială”.

    Yermak a dat la o parte absenţa Chinei şi a sugerat că, atunci când un plan comun pentru discuţii de pace va fi gata, acesta ar putea fi prezentat Rusiei. „Credem că acest lucru se poate întâmpla la cel de-al doilea summit de pace”, a spus el, notează BBC.

    Ce vrea Putin ca să termine războiul din Ucraina

    Vineri, Vladimir Putin şi-a dezvăluit cerinţele pentru a pune capăt ostilităţilor în Ucraina, cu o zi înainte de începerea summitului de pace din Elveţia privind Ucraina.

    Acesta a afirmat că ar fi de acord cu o încetare a focului dacă Ucraina şi-ar retrage trupele din Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, cele patru regiuni pe care Rusia le ocupă parţial şi pe care susţine că le-a anexat.

    Pe lângă această cerinţă, a doua condiţie a lui Putin este ca Ucraina să renunţe oficial la ideea de a adera la NATO.

    Liderul de la Kremlin a exclus deja orice fel de proces de pace în condiţiile Ucrainei.

    Peste 90 de ţări şi instituţii globale participă la eveniment. Este cea mai mare adunare pentru Ucraina de la invazia rusească la scară largă.

  • Condiţiile de pace ale lui Putin, criticate la summitul de pace din Elveţia. Giorgia Meloni: „Planul de pace al lui Putin sugerează că Ucraina trebuie să se retragă din Ucraina”

    Condiţiile de pace propuse de Vladimir Putin au fost criticate în prima zi a summitului de pace din Elveţia de mai mulţi lideri care au luat parte la eveniment, scrie BBC.

    Summitul pentru pace privind Ucraina are loc în Elveţia, în perioada 15-16 iunie, iar la acest eveniment şi-au confirmat participarea reprezentanţi din peste 90 de ţări. În cadrul întâlnirii, aceştia au purtat discuţii pentru ca războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei să ia sfârşit.

    Liderii Italiei şi Germaniei au respins cu fermitate termenii de încetare a focului stabiliţi de preşedintele Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

    Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a calificat planul preşedintelui rus drept „propagandă”, care sugerează efectiv că Ucraina „trebuie să se retragă din Ucraina”, notează BBC.

    Cancelarul german Olaf Scholz l-a respins ca fiind o „pace dictatorială”.

    În aceeaşi notă, premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, l-a acuzat pe preşedintele rus că învârte „o naraţiune falsă despre dorinţa sa de a negocia”. De asemenea, el a adăugat că ţările care susţin efortul de război al Rusiei cu livrări de arme „sunt de partea greşită a istoriei”.

    Andrii Yermak, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat pentru BBC la summitul elveţian că nu va exista „niciun compromis în ceea ce priveşte independenţa, suveranitatea sau integritatea teritorială”.

    Yermak a dat la o parte absenţa Chinei şi a sugerat că, atunci când un plan comun pentru discuţii de pace va fi gata, acesta ar putea fi prezentat Rusiei. „Credem că acest lucru se poate întâmpla la cel de-al doilea summit de pace”, a spus el, notează BBC.

    Ce vrea Putin ca să termine războiul din Ucraina

    Vineri, Vladimir Putin şi-a dezvăluit cerinţele pentru a pune capăt ostilităţilor în Ucraina, cu o zi înainte de începerea summitului de pace din Elveţia privind Ucraina.

    Acesta a afirmat că ar fi de acord cu o încetare a focului dacă Ucraina şi-ar retrage trupele din Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, cele patru regiuni pe care Rusia le ocupă parţial şi pe care susţine că le-a anexat.

    Pe lângă această cerinţă, a doua condiţie a lui Putin este ca Ucraina să renunţe oficial la ideea de a adera la NATO.

    Liderul de la Kremlin a exclus deja orice fel de proces de pace în condiţiile Ucrainei.

    Peste 90 de ţări şi instituţii globale participă la eveniment. Este cea mai mare adunare pentru Ucraina de la invazia rusească la scară largă.

  • Scoţia a fost zdrobită de Germania în meciul de deschidere al Euro 2024 cu 5-1

    Scoţia a avut un start de groază la Euro 2024, fiind învinsă cu 5-1 de Germania în meciul de deschidere al Euro 2024.

    Scoţia a avut o prestaţie jalnică, dar managerul echipei spune că obiectivul de a obţine patru puncte în faza grupelor rămâne acelaşi.

    Ei au avut un deal mare de urcat încă de la început, după ce un gol deschis de Florian Wirtz în minutul 10 a fost urmat de un al doilea de Jamal Musiala.

    Ryan Porteous a fost eliminat pentru fault asupra lui Ilkay Gundogan în careu, chiar înainte de pauză, iar Kai Havertz de la Arsenal a transformat penalty-ul.

    Germania a dominat şi după pauză, iar Niclas Fullkrug a mai adăugat un gol pentru 4-0.

    A existat o fărâmă de consolare, deoarece un autogol al lui Antonio Rudiger în minutul 87 le-a oferit fanilor scoţieni un scurt moment de sărbătoare.

    Cu toate acestea, Emre Can a marcat în prelungiri şi scorul a devenit 5-1 – cea mai mare înfrângere din meciul de deschidere la Euro.

  • Germania introduce Cardul de Oportunitate pentru a atrage muncitori non-UE

    O nouă schemă ce permite sosirea muncitorilor calificaţi din afara UE în Germania în căutarea de joburi a intrat recent în vigoare, scrie Deutsche Welle. Eligibilitatea pentru noul Card de Oportunitate se bazează pe competenţele lingvistice, educaţie şi experienţa profesională printre altele.

     

  • Atenţionare de călătorie pentru Germania: Avertismente de furtuni puternice în Bavaria

    Ministerul Afacerilor Externe a emis duminică o atenţionare de călătorie pentru Germania, unde în landul Bavaria au fost emise avertismente de furtuni puternice.

    MAE informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Landul Bavaria că autorităţile locale au emis avertismente Cod portocaliu de furtuni puternice pentru mai multe localităţi, urmare a precipitaţiilor abundente care au produs inundaţii locale şi ruperea unor baraje.

    Au loc evacuări punctuale, iar riscurile meteorologice persistă în continuare.

    De asemenea, există şi unele perturbări ale traficului feroviar şi rutier.

    Pentru gestionarea situaţiei, autorităţile bavareze au mobilizat circa 40.000 de persoane din forţele de intervenţie pentru protecţia civilă.

    MAE recomandă cetăţenilor să se informeze în timp real în legătură cu situaţia meteorologică, accesând pagina de Internet https://www.dwd.de/DE/wetter/warnungen_gemeinden/warnWetter_node.html.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la München: +4989553307, +498998106143, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului în regim de permanenţă.

    Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie următorul telefon de permanenţă al oficiului consular: +491602087789.

  • Macron ajunge în Germania în prima vizită de stat prezidenţială franceză din ultimii 24 de ani

    Preşedintele francez Emanuel Macron aterizează duminică în Germania pentru o vizită de stat de trei zile, urmată de o reuniune bilaterală a cabinetului, în contextul în care cele două mari puteri ale UE încearcă să dea dovadă de unitate înainte de alegerile europarlamentare din 9 iunie.

    Călătoria lui Macron în capitala Berlin, Dresda, în est, şi Muenster, în vest, este prima vizită de stat a preşedintelui francez în Germania în ultimii 24 de ani, scrie Reuters.

    Vizita va fi privită ca o verificare a stării relaţiei germano-franceze care conduce elaborarea politicilor UE, într-o perioadă de provocări majore pentru Europa: de la războiul din Ucraina la posibila alegere a lui Donald Trump ca preşedinte al SUA în noiembrie.

    Macron şi cancelarul german Olaf Scholz au stiluri de conducere foarte diferite şi s-au confruntat în mod public pe teme de la apărare la energie nucleară de când acesta din urmă a preluat puterea la sfârşitul anului 2021.

    Cu toate acestea, în ultima vreme au ajuns la compromisuri pe diverse fronturi, de la reforma fiscală la modificări ale subvenţiilor de pe piaţa energiei, ceea ce a permis UE să ajungă la înţelegeri şi să prezinte un front mai unit.

    „Există tensiuni în relaţia germano-franceză, dar în parte tocmai pentru că au abordat unele subiecte dificile”, a declarat Yann Wernert de la Institutul Jacques Delors din Berlin, menţionând că cele două ţări au convenit şi asupra necesităţii de a extinde UE spre est.

    Vizita este „o încercare la cel mai înalt nivel politic de a demonstra că relaţia funcţionează”, a declarat Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la grupul de reflecţie Eurasia Group. „Dar există încă lacune fundamentale cu privire la întrebări majore care planează asupra UE”. Un astfel de decalaj cheie este în ceea ce priveşte apărarea europeană, în special dacă Trump va câştiga alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie din SUA. Experţii în apărare îl consideră un aliat mult mai puţin previzibil şi de încredere pentru Europa decât rivalul său democrat, preşedintele Joe Biden.

    La începutul acestui an, fostul preşedinte republican nu numai că a declarat că nu va proteja membrii NATO de un viitor atac al Rusiei dacă contribuţiile acestor ţări la alianţa de apărare vor fi în urmă, dar că va încuraja Rusia „să facă ce naiba vrea”.

    Franţa, care deţine arme nucleare, a făcut presiuni pentru o Europă mai autonomă în materie de apărare şi s-a simţit lezată de decizia Germaniei de a cumpăra în principal echipamente americane pentru umbrela de apărare aeriană a Iniţiativei europene Sky Shield.

    Germania spune că nu există o alternativă credibilă la umbrela militară americană şi că Europa nu are timp să aştepte ca o industrie de apărare autohtonă să fie pregătită pentru ameninţări precum ostilitatea Rusiei.