Tag: furnizori

  • Baietii destepti vor sa aprinda becul

    Jack Cutisteanu, directorul Petprod, al doilea furnizor privat de energie electrica de pe piata, le prezenta acum un an celor cinci colegi ai sai o noua achizitie, mica, dar importanta: un program software cu care sa poata urmari micii consumatori.

    Programul software era parte din planul lui Cutisteanu de a intra, imediat dupa liberalizarea pietei de energie (care a avut loc la 1 iulie 2007), in segmentul micilor consumatori, „de apartament”.

    „Acest segment iti schimba radical structura de vanzari, dar eu am cochetat mult cu ideea, deoarece il consider un segment important si stabil”, spune Cutisteanu. Petprod, firma prin care Jack Cutisteanu livreaza energie catre combinatul siderurgic Arcelor Mittal, nu a fost singura care a luat in considerare intrarea in acest segment, micii consumatori fiind vizati si de o parte din ceilalti furnizori privati din piata de energie – precum EGL Power & Gas, Energy Financing Team (EFT) sau Luxten.

    Prima faza a interesului nu se va concentra direct pe cei mai mici dintre consumatori, adica pe cei casnici, ci pe micii institutionali – companii mici si medii, cu consum stabil din activitati precum mica productie sau utilizarea intensa a serverelor, dar si consumatori medii de curent pentru iluminare, precum magazinele sau cafenelele si cluburile.

    Primul anunt de acest fel a fost facut la sfarsitul anului trecut de EFT, trader de energie care spune ca principalul obiectiv al grupului pentru acest an este patrunderea in segmentul de consumatori intre 1 si 10 MW. EFT, care a avut anul trecut afaceri de 40 de milioane de euro, a vandut pana acum energie pe piata en-gros, avand ca parteneri grupuri ca CEZ, ENEL, E.ON, Romelectro, Petprod, Grivco si Elcomex.

    „Acesti consumatori intre 1 si 10 MW sunt o piata destul de mica din punct de vedere valoric, insa destul de pretioasa din punctul de vedere al stabilitatii”, spune Jean Cutisteanu, analist independent al pietei de energie. Asadar, desi un client de 5 MW va aduce mult mai putini bani decat unul de 50 sau 500 MW, acesta nu va fi vanat, cum sunt marii consumatori, mai spune Cutisteanu.

    Pe langa ca sunt vanati, marii consumatori mai au un dezavantaj – dupa cum spune Jean Cutisteanu: vor cam disparea de pe listele de clienti, deoarece marile companii consumatoare de energie, precum Alro, Petrom sau chiar unele fabrici de dimensiuni medii iau in calcul fie constructia unor centrale pentru a-si produce singure energia, fie participarea la proiecte de dezvoltare a unor producatori de energie.

    De ce nu au aparut astfel de intentii mai devreme, mai precis imediat dupa liberalizarea totala a pietei de energie? Cel mai important raspuns este ca acesti clienti mici nu au fost destul de atractivi pentru furnizorii alternativi, care vizeaza marii consumatori – strategia lor de lucru fiind lucrul cu putini angajati si putini clienti, asadar costuri reduse si profituri mari.

    „Furnizorii alternativi de astazi nu sunt interesati de consumatorii mici, nici macar de cei industriali mici, cu atat mai putin de cei casnici. Costurile lor cu furnizarea sunt mari si prefera sa aloce resursele catre consumatorii mari, cu consum in banda previzibil”, spune Adrian Borotea, corporate affairs la CEZ Romania, companie care a cumparat Electrica Oltenia, avand, asadar, si un important portofoliu de clienti captivi. „Experienta internationala arata ca mai mult de 95% din consumatorii casnici prefera sa nu-si exercite eligibilitatea si sa ramana protejati cu tarife reglementate, fiind in continuare alimentati de furnizorul traditional”, spune Adrian Borotea.

    Dupa cum arata datele pietei, pretul reglementat se va mai mentine o perioada destul de lunga pe piata: „Toate statele membre au ales sa pastreze o perioada de tranzitie de maxim sase ani pana la eliminarea definitiva a preturilor reglementate, iar Romania va adera cu siguranta la aceasta optiune”, spune Jean Cutisteanu.

    Asadar, deocamdata cel putin, investitia intr-un sediu mare si in infrastructura necesara nu se justifica pentru a atrage niste clienti acum captivi, cu un consum mic si care beneficiaza, deocamdata, de un pret reglementat – minim garantat de catre Autoritatea Nationala de Reglementare a Energiei.

    Jack Cutisteanu explica faptul ca, pentru a intra pe piata acestor consumatori, furnizorii ar trebui sa construiasca un pret destul de apropiat de cel reglementat, prin adunarea unor costuri fixe si reglementate (precum acciza care merge la buget, pretul transportului energiei, platit la Transelectrica, taxa de distributie platita distribuitorului zonal si TVA) cu unele variabile (pretul energiei si profitul propriu al furnizorului).

  • De ce nu merg utilitatile in Bucuresti

    Saptamanile trecute, in BUSINESS Magazin a aparut un articol despre prima generatie de locatari ai noilor complexuri imobiliare, cei ce se vor muta in casa noua si al caror grad de satisfactie va influenta viitoarele dezvoltari imobiliare. Gradul de satisfactie de care e vorba depinde insa si cat de des le va pica reteaua electrica sau cat de des se vor opri gazele. Cum fac fata, asadar, companiile de utilitati dezvoltarii imobiliare rapide?

    „Fac fata greu“, este de parere Andreas Baude, directorul general al Veolia Apa Nova, concesionarul serviciilor publice de apa si canalizare din Capitala. Andreas Baude considera ca problemele vor aparea in special in partile orasului care se dezvolta brusc si dezordonat, precum zona de nord a Bucurestiului: „Zone precum Pipera sau comunele limitrofe, in care se construieste mult, vor intampina probleme cu utilitatile, deoarece nu s-au dezvoltat logic“. Explicatia lui Jean Constantinescu, analist al pietei energetice si presedinte al Institutului pentru Conservarea Energiei (IRE), este ca e greu ca actualele retele de utilitati sa faca fata cererii actuale, „mai ales atunci cand sunt diferente climatice“, iar principalele probleme tin de continuitatea asigurarii utilitatilor. „Cu atat mai greu va fi odata cu cresterea permanenta a numarului de clienti“, spune Constantinescu.

    Continuitatea (mai exact lipsa de continuitate) a serviciilor este insa numai consecinta cu care consumatorii se confrunta cand cade curentul, cand se opreste gazul sau apa calda. Cand clientii furiosi suna la call-center, furnizorii occidentali intrati pe piata romaneasca prin privatizari isi amintesc ca au stiut inca de cand au achizitionat respectivele companii ca presiunea care apasa asupra retelelor si asa invechite si suprasolicitate ale Bucurestiului va deveni problema lor.

    Pentru ca, asa cum stie de fapt toata lumea, Bucurestiul are cel mai mare ritm de crestere la consumul de utilitati din toata tara. La energie electrica, cel putin, Jean Constantinescu spune ca este „o mare greseala“ ca Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei si Guvernul fac strategia energetica pe baza cresterii medii a consumului populatiei din toata tara: „Cresterea medie a consumului de energie electrica, raportata pentru anul trecut, a fost undeva la 1,6% la nivel national, iar in Bucuresti a fost de aproape 7%“. Iar aceasta are relevanta pentru consumatorul final, deoarece furnizorii de energie si de gaze investesc in retele sumele provenite din tariful de distributie, dupa cum spune Jean Constantinescu – tarif care este decis prin strategie in baza unei cresteri medii a consumului. Asadar, consum subestimat, incasari mai mici din bugetele de distributie si sume mai mici de investit in imbunatatirea retelelor – acesta e lantul vicios care leaga contorul din apartament de Palatul Victoria.

    Totusi, fiecare dintre cei responsabili cu utilitatile au bugetele pentru investitii pregatite. Dar sunt ele suficiente? „Facem tot ce putem cu resursele disponibile“, raspunde diplomatic Andreas Baude, directorul Veolia Apa Nova. Strategia francezilor, prezentata cand au semnat contractul de concesionare a serviciilor de apa si canalizare cu Primaria Capitalei, a fost ca in primii cinci ani de contract (intervalul 2000-2005) sa se ocupe de contorizarea apartamentelor, de calitatea apei si de continuitatea serviciului, iar pana in 2010 sa se ocupe de dezvoltarea retelei.

    Asadar, daca in 2000 suma alocata extinderii retelei nu depasea 20% din buget, in 2007 a reprezentat 65% din bugetul anual de 25 de milioane de euro, iar acest procent va fi mentinut in urmatorii trei ani, spune Baude. Nu numai procentul va fi acelasi, mai estimeaza francezul, ci si suma va fi aproximativ aceeasi, deoarece cifra de afaceri a companiei va tinde sa se mentina la 120 de milioane de euro (nivelul din 2007) si in urmatorii trei-patru ani. „Oamenii au inceput sa reduca din consumul de apa, pentru ca si-au dat seama ca e scumpa, iar consumul s-a injumatatit, de la 450 de litri pe zi de persoana in 2000 la 220 de litri pe zi de persoana acum“, spune Baude, care spera ca pana in 2011 consumul sa se stabilizeze, pentru a putea face si planuri de crestere pentru companie.

    In contextul scaderii consumului, si mentinerea acestei cifre de afaceri poate fi dificila. Insa Andreas Baude se bazeaza pe doua sanse pe care piata i le poate oferi: reducerea pierderilor (prin imbunatatirea retelelor si prin lichidarea legaturilor clandestine la retele) si constructia continua de locuinte noi. „Spre deosebire de alte companii de utilitati care au depasit de mult capacitatea de baza a retelei, noi avem acum posibilitatea tehnica de a alimenta 3 milioane de consumatori, fata de 1,67 milioane, cati avem acum“, explica Andreas Baude.

    Ca sa ajunga la noii consumatori, Baude estimeaza ca ar trebui sa construiasca anual aproape 80 de kilometri de retea pe an pentru a alimenta viitoarele spatii rezidentiale si industriale care se dezvolta in jurul Capitalei. Deocamdata insa, ritmul de crestere a retelei este de 50-60 de kilometri pe an, ceea ce inseamna, conform unul calcul facut de seful Apa Nova, alimentarea a 2.500 de noi locuinte si a 150.000 de consumatori pe an.

  • Argumentele coreenilor

    Productie la Oradea. Anul acesta, Hanil Electronics, unul dintre furnizorii Samsung, a investit aproape 40 de milioane de euro intr-o uzina greenfield de langa Oradea unde sunt produse ecrane pentru monitoare LCD. Samsung negociaza aducerea altor patru furnizori in aceeasi zona.

    Telefoane In retea. Grupul israelian MCS Communications, care detine si distribuitorul telefoanelor mobile Samsung in Romania, a preluat reteaua de 46 de magazine Turbo GSM si si-a propus ca numarul de magazine sa ajunga la 200 in 2008. MCS este astfel un retailer cu atat mai interesat de vanzarea produselor pe care le importa si distribuie propria companie, HAT Group.

    Marketingul In Romania. Incepand cu luna septembrie, ca urmare a unui proces de descentralizare la nivelul Europei de Est, Samsung Romania coordoneaza si operatiunile de pe piata bulgara si depinde intr-o mai mica masura de centrul regional de la Viena.

  • Al doilea intre baietii destepti

    Sase luni au durat negocierile cu indienii de la Mittal Steel pana cand Jack Cutisteanu, directorul general si proprietarul Petprod, unul dintre furnizorii privati de energie, a semnat contractul care prevedea furnizarea de curent electric pentru toate cele patru filiale ale grupului indian din Romania. Pe 11 decembrie 2007 se implinesc trei ani de cand Mittal a semnat si Cutisteanu a intrat efectiv in acest business al furnizarii de energie, dupa ce din 1996 isi incercase norocul in mai multe tipuri de afaceri.

    Petprod vine de la „petroleum products“ (produse petroliere), comertul cu produse petroliere fiind primul tip de afacere in care Jack Cutisteanu a intrat imediat dupa ce s-a intors in Romania din Israel, unde plecase cu parintii inca din copilarie. „Am facut initial trading cu produse petroliere, deoarece ma ocupasem de acest domeniu si in Israel si il cunosteam, apoi am facut trading industrial (echipamente si materii prime), pentru ca ulterior, in 2003, sa ne gandim la energie“, povesteste Cutisteanu.

    Dupa ce a semnat contractul cu Mittal, care presupunea livrarea a 100 MWh (din 230 MWh de care are nevoie combinatul, restul fiind furnizat de Electrica) spre cele patru combinate ale grupului indian (Galati, Iasi, Hunedoara si Roman), Petprod a devenit imediat si unul dintre cei mai mari furnizori de electricitate – atat din punctul de vedere al volumelor vandute, cat si din cel al veniturilor. Mai precis, a intrat direct in top, alaturi de Energy Holding (lider al pietei inca de la inceput), Grivco (companie controlata de Dan Voiculescu) sau de EGL Power & Gas Romania, filiala locala a EGL Elvetia, parte a grupului AXPO, unul dintre cei mai mari furnizori de energie din Europa.

    La trei ani de la semnarea contractului, Petprod se afla inca intre primii pe piata la furnizarea privata de energie, iar combinatele siderurgice ale Mittal sunt si acum cel mai important client al Petprod, aducandu-i peste 60% din cifra de afaceri. Cifra de afaceri care a fost de 41 de milioane de euro in 2005, la un an dupa semnarea contractului, si s-a dublat la sfarsitul lui 2006, ajungand la 87 de milioane de euro. Principalele cauze ale saltului sunt, conform lui Jack Cutisteanu, intrarea de noi clienti in portofoliu (precum Chimcomplex Borzesti) si cresterea preturilor energiei, care a dus la o renegociere a contractelor.

    Pentru 2007, saltul nu va mai fi insa atat de mare, iar cifra de afaceri a companiei este estimata sa ajunga la 92 de milioane de euro. Doua motive determina o crestere atat de mica a afacerilor, spune Cutisteanu. Primul a fost renuntarea la unul dintre clientii sai – Combinatul Mittal Steel Hunedoara, al doilea din cele patru ale Mittal dupa capacitate (700.000 de tone de otel anual, al doilea dupa Galati, cu 5,5 milioane de tone si inaintea combinatelor de la Iasi si Roman, cu 380.000, respective 500.000 de tone). „Deoarece acest combinat avea o curba de sarcina foarte proasta si impredictibila, am convenit sa devina client direct al unui complex energetic de la Craiova, care sa ii poata livra mai bine energia de care are nevoie“, spune Cutisteanu. Cu celelalte trei combinate, contractul a ramas in picioare si deocamdata este semnat pana la sfarsitul anului 2008, spune Cutisteanu, recunoscand ca acest contract de 14 luni semnat cu indienii este destul de neobisnuit, 12 luni fiind perioada cea mai des intalnita. Al doilea motiv pentru cresterea mai mica a cifrei de afaceri este faptul ca 2007 a fost un an „asezat“, spune Cutisteanu. A fost un an cand marjele de profit au fost putin mai scazute din cauza achizitiilor de pe bursa de energie, iar salturi nu au prea putut fi in conditiile in care contractele pentru companiile mari erau luate deja de unii dintre furnizori, iar piata si-a pastrat structura.

    Toate acestea nu il deranjeaza pe intreprinzator atat timp cat clasamentul celor mai importanti furnizori de electricitate nu si-a schimbat nici el structura, iar Petprod este in continuare pe locul al doilea, dupa Energy Holding. Al doilea intr-adevar, dar la o distanta de mai bine de 200 de milioane de euro de compania cumparata anul trecut de elvetienii de la Société Bancaire Privée Geneva (comparatia este facuta pe cifrele de afaceri din 2006, cand Energy Holding a avut afaceri de 306 milioane de euro, iar PetProd de 87 de milioane de euro). Cutisteanu spune ca serviciile pe care le ofera Energy Holding clientilor sunt aproximativ aceleasi oferite de majoritatea furnizorilor din piata (cum ar fi managementul de sistem). Insa Energy Holding are o structura mai complexa atat ca numar de angajati (peste 50), dar si ca investitii, datorita numarului mai mare de clienti si tipologiei de business. „Investitiile facute de ei au fost facute pentru extinderea regionala“, spune Cutisteanu. Energy Holding detine 20% din piata livrarilor pentru consumatorii eligibili din Bulgaria si are planuri de extindere regionala in Serbia si Grecia. Pe piata bulgara, Energy Holding estimeaza pentru 2007 livrarea a 55.000 MWh lunar consumatorilor industriali si atingerea unei cifre de afaceri de circa 30 de milioane de euro.

    Energy Holding este singurul furnizor roman care tranzactioneaza energie in afara Romaniei. „Multi furnizori exporta energie, insa a exporta e una si a livra direct consumatorului local e alta“, explica Victor Ionescu, presedintele Operatorului Comercial al Pietei de Energie (OPCOM) – bursa de energie de la Bucuresti, parte din Transelectrica, transportatorul national de energie. Pentru a lucra direct pe o piata dintr-o alta tara, fie si vecina, trebuie ca furnizorul sa aiba licenta in acea tara de la operatorul pietei de acolo. „De asta este atat de important ca Europa de Est sa decida unde va fi bursa regionala, pentru ca acea bursa regionala sa dea licente valabile doritorilor in toata regiunea“, spune Victor Ionescu, care a depus candidatura ca OPCOM sa devina bursa regionala de energie. Insa ambitii similare au si operatorii din Praga si Budapesta. „Odata deschisa piata regionala, va fi mai simplu sa intram si pe pietele vecine, dar pana atunci nu intentionam asta“, spune Jack Cutisteanu.


    Topul furnizorilor privati

  • Topul furnizorilor privati

    Anul trecut, cotele de piata ale furnizorilor privati s-au format in functie de contractele obtinute de fiecare. In 2007, acestea s-au pastrat in mare parte datorita asezarii pietei.
     
     Companie
    Cota de piata*
    Cifra de afaceri 2006 (mil. euro)
     Energy Holding
    12,0%
    306
     Petprod
    2,67%
    87
     Euro – P.E.C.
    1,75%
    51
     Elcomex
    1,30%
    18
     Green Energy
    0,78%
    50
     Buzmann
    0,75%
    24
     Interagro
    0,48%
     Luxten
    0,39%
    92**
     EGL
    0,36%
    61
     ENOL
    0,29%
    45
     Grivco
    0,28%
    55
     
    Nu au fost luate in calcul companiile de distributie desprinse din Electrica SA, privatizate sau nu; acestea vor aparea in clasamentul pentru 2008, deoarece procesul de separare a activitatii de distributie de cea de furnizare a avut loc la mijlocul acestui an.
     
    *   Cotele de piata sunt ordonate in functie de volumul de energie livrat clientilor.
    ** Cifra de afaceri a Luxten include atat furnizarea, cat si contractele de iluminat public si productia.
     

    Sursa: Ministerul Economiei si Finantelor