BusinessMagazin

Tag: fructe

  • Hortifruct, o organizaţie cu şapte producători, şi-a bugetat afaceri de peste 40 mil. euro

    Hortifruct, organizaţie din care fac parte şapte producători de fructe şi legume, estimează pentru acest an o creştere a vânzărilor între 5% şi 10% de la valoarea de 37 de milioane euro realizată anul trecut, 44% din aceasta fiind generată de castraveţi şi tomate.

    Vânzările Hortifruct ar putea depăşi astfel 40 de milioane de euro în acest an. Producătorii care fac parte din Hortifruct sunt: Leoser, Berser, Leader International, Frank ’93 Prod, Ostrovit, Lio Agro Com şi Ilser Oltenia. Organizaţia a fost înfiinţată în 2007. În 2012, cele şapte companii au produs şi comercializat aproximativ 36.000 de tone de legume.

    Referitor la preţuri, Hortifruct precizează că până în prezent producătorii nu au anunţat scumpiri faţă de anul anterior. Hortifruct cumulează sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2.000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp. În ceea ce priveşte fructele, Hortifruct livrează pe piaţa autohtonă şi la export 10.000 de tone de caise, piersici, struguri, prune, cireşe şi pepeni verzi şi 15.000 de tone de struguri de masă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • De ce va creşte anul acesta producţia Hortifruct

    Atât producţia mare din acest an, cât şi cererea mare de piaţă de produse autohtone ne face să credem că legumele şi fructele româneşti vor avea o revenire în forţă pe piaţă. Membrii Hortifruct au reuşit în plină criză economică să implementeze cele mai noi tehnologii de combatere biologică a dăunătorilor, eliminând total insecticidele”, declară Valeria Trică, administrator Hortifruct.

    Hortifruct este o organizaţie înfiinţată în 2007 la iniţiativa celor mai importanţi producători de legume şi fructe proaspete din România. Hortifruct funcţionează ca promotor al produselor româneşti, un sprijin real pentru fiecare producător în sensul creşterii calităţii şi pentru îmbunătăţirea comercializării produselor. Un alt obiectiv al Hortifruct este promovarea în rândul producătorilor români a tehnicilor de cultivare prietenoase mediului.

    Companiile care fac parte din organizaţie sunt: Leoser SA, Berser SA, Leader International SA, Frank ’93 Prod SRL, Ostrovit SA, Lio Agro Com SRL, Ilser Oltenia SRL. Acestea deţin sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp.
    Fructele pe care Hortifruct le livrează pe piaţa autohtonă şi la export sunt: caisele, piersicile, strugurii, prunele, cireşele sau pepenii verzi. Producţia anuală pe acest sector se ridică la peste 10.000, plus o cantitate de 15.000 de tone de struguri de masă.

    “Ţările unde exportăm legumele şi fructele Hortifruct sunt: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, dar exporturile nu se vor opresc aici. Avem în vedere şi alte pieţe europene.

    Aproximativ 35 de procente din producţia pe acest an este deja contractată de parteneri externi, restul fiind destinată pieţei autohtone unde avem deja contracte ferme. Un argument în favoarea produselor noastre sunt condiţiile excelente de producţie, tehnicile moderne, lipsa insecticidelor din sere, respectarea legislaţiei europene privind folosirea de îngrăşăminte şi sistemele de polenizare naturală” precizează Valeria Trică.

    În 2012 cifra de afaceri pe care a atins-o Hortifruct este de peste 37 milioane de euro, 44 de procente din aceasta fiind generata de castraveţi şi de tomate.
     

  • De ce va creşte anul acesta producţia Hortifruct

    Atât producţia mare din acest an, cât şi cererea mare de piaţă de produse autohtone ne face să credem că legumele şi fructele româneşti vor avea o revenire în forţă pe piaţă. Membrii Hortifruct au reuşit în plină criză economică să implementeze cele mai noi tehnologii de combatere biologică a dăunătorilor, eliminând total insecticidele”, declară Valeria Trică, administrator Hortifruct.

    Hortifruct este o organizaţie înfiinţată în 2007 la iniţiativa celor mai importanţi producători de legume şi fructe proaspete din România. Hortifruct funcţionează ca promotor al produselor româneşti, un sprijin real pentru fiecare producător în sensul creşterii calităţii şi pentru îmbunătăţirea comercializării produselor. Un alt obiectiv al Hortifruct este promovarea în rândul producătorilor români a tehnicilor de cultivare prietenoase mediului.

    Companiile care fac parte din organizaţie sunt: Leoser SA, Berser SA, Leader International SA, Frank ’93 Prod SRL, Ostrovit SA, Lio Agro Com SRL, Ilser Oltenia SRL. Acestea deţin sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp.
    Fructele pe care Hortifruct le livrează pe piaţa autohtonă şi la export sunt: caisele, piersicile, strugurii, prunele, cireşele sau pepenii verzi. Producţia anuală pe acest sector se ridică la peste 10.000, plus o cantitate de 15.000 de tone de struguri de masă.

    “Ţările unde exportăm legumele şi fructele Hortifruct sunt: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, dar exporturile nu se vor opresc aici. Avem în vedere şi alte pieţe europene.

    Aproximativ 35 de procente din producţia pe acest an este deja contractată de parteneri externi, restul fiind destinată pieţei autohtone unde avem deja contracte ferme. Un argument în favoarea produselor noastre sunt condiţiile excelente de producţie, tehnicile moderne, lipsa insecticidelor din sere, respectarea legislaţiei europene privind folosirea de îngrăşăminte şi sistemele de polenizare naturală” precizează Valeria Trică.

    În 2012 cifra de afaceri pe care a atins-o Hortifruct este de peste 37 milioane de euro, 44 de procente din aceasta fiind generata de castraveţi şi de tomate.
     

  • Rémy Martin Coeur de Cognac este disponibil şi în România

    Astfel, băuturile distilate din amestecul Coeur de Cognac sunt alese pentru gust, armonie şi aromă, mai degrabă decât pe criterii de vârstă. Deşi vârsta medie a noului coniac este situată undeva între XO (Extra Old) şi VSOP (Very Superior Old Pale), această menţionare este intenţionat omisă de pe etichetă. Scopul este ca băutura să fie mai uşor de identificat de către consumatorii mai puţin iniţiaţi în diferenţierea categoriilor de coniac.

    Rémy Martin produce unele dintre cele mai fine coniacuri încă de la 1724.Toate băuturile distilate utilizate în amestecul Coeur de Cognac provin din producţiile celor mai bune podgorii Rémy Martin, chiar din inima regiunilor Petite Champagne şi Grande Champagne. Acest teritoriu calcaros este mediul ideal pentru cultivarea şi producerea strugurilor Ugni Blanc, Colombard şi Folle Blanche – toţi utilizaţi în producţia de coniac.

    Rémy Martin este renumit pentru calitatea şi intensitatea aromatică a băuturilor sale obţinute în urma procesului unic de distilare. Pentru Coeur de Cognac s-a elaborat un proces şi mai lent, mai delicat. Vase unice, de mici dimensiuni sunt folosite pentru a aduna şi proteja aromele şi proprietăţile onctuoase ale strugurilor copţi.

    Coeur de Cognac este mai apoi învechit în butoaie mici de stejar. Pierrette Trichet, Cellar Master Rémy Martin, îşi utilizează experienţa vastă şi abilitatea de a selecta cele mai alese băuturi distilate pentru a crea un amestec unic: Coeur de Cognac. Rezultatul este încapsulat într-o băutură unică, proaspătă, fructată.

    Istoria Casei Rémy Martin începută în anul 1724 se confundă cu istoria unei familii, o familie de viticultori, care de cinci generaţii este ghidată de aceeaşi pasiune. Unul dintre secretele coniacului produs de Rémy Martin este solul regiunilor Grande Champagne şi Petite Champagne, care asigură condiţiile pentru cultivarea soiurilor de struguri folosiţi în producţia de coniac.

    Fine Champagne Cognac este singurul blend, amestec, obţinut din două regiuni protejate prin Appellation d’Origine Contrôlée (AOC), ceea ce certifică în mod oficial calităţile unice ale cogniacului obţinut din podgoriile Grande Champagne şi Petite Champagne. Din anul 2011, Rémy Martin este deţinut de către Grupul Rémy Cointreau.

    Compania B.D.G. Import a fost înfiinţată în anul 1996, având ca obiect de activitate importul şi distribuţia de băuturi alcoolice premium şi super premium. În prezent B.D.G. Import este importatorul nr.1 din România, cu o cifră de afaceri de 37 milioane euro în 2011. B.D.G. Import este singura companie importatoare de produse premium ce deţine în parteneriat o reţea de distribuţie HoReCa în Bucureşti, Cluj şi Timişoara, cu o cifră de afaceri de peste 15 milioane euro în anul 2011.

    Din portofoliul BDG Import fac parte mărcile: Jack Daniel’s, Finlandia, Remy Martin, Cointreau, Metaxa, Evian, Jagermeister, Corona Extra, Budweiser Budvar, Southern Comfort, Bols, Herradura, Laurent Perrier, Baron Philippe De Rothschild, Bacardi, Martini, Grey Goose, Bombay Sapphire, Dewars, The Famous Grouse, The Macallan, Armand de Brignac.

  • Prăjitura Barni acum cu 45% fruct în umplutură

    ”Aceste rezultate ne-au încurajat să dezvoltăm gama”, adaugă Andreea Bogdan, care precizează că varianta cu măr este una nou lansată iar cea cu căpşune are acum o reţetă îmbunătăţită.

    Barni este o prăjitură fără coloranţi sau conservanţi. Toate cele patru arome sunt disponibile atât în formatul de 30g, cât şi în cutia de 150g.
    Lansarea Barni, 45% fruct în umplutură este susţinută printr-o campanie de comunicare media integrată: reclamă TV, promovare online, degustari şi proiecte speciale.

    Mondelēz International activează în industria snack-urilor şi a înregistrat un venit de 35 miliarde de dolari în 2012, fiind prezentă în 165 de ţări. La nivel mondial, Mondelez International este lider în categoriile de: ciocolată, biscuiţi, gumă, bomboane, cafea şi băuturi, cu mărci cum sunt ciocolata Cadbury, Cadbury Dairy Milk şi Milka, cafeaua Jacobs, biscuiţii LU, Nabisco şi Oreo, băuturile Tang şi guma Trident.

    Kraft Foods România este parte a Mondelez International. Mondelez International este prezentă pe piaţa din România din anul 1994. Mărcile Mondelēz International din România sunt: Jacobs, Nova Brazilia, Milka, Poiana, Africana, LU Pepito, LU Pimâs, Barni, Oreo, Tuc, Belvita.

  • Antreprenorul care a văzut toată lumea vrea să facă bani dintr-un sport de care puţini au auzit

    Are 36 de ani, a văzut toată lumea, a studiat management financiar bancar, a lucrat în industria hotelieră şi acum conduce un lanţ de pizzerii cu afaceri de 5,8 milioane de lei anul trecut. Cea mai recentă pagină a biografiei sale vorbeşte şi despre deschiderea unui club de squash, în parteneriat cu un polonez.Prima dată a jucat squash acum câţiva ani în Polonia în timpul deplasărilor pe care le avea aici în interes de lucru. “La întoarcerea în România am continuat.” În vara anului trecut s-a gândit să îşi deschidă propriul club, în parteneriat cu un manager din Polonia care supervizează activitatea Pizza Dominium în România.

    Lanţul polonez de pizzerii Pizza Dominium a intrat pe piaţa locală în septembrie 2007, iar Daniel Grigorescu se află la conducere încă de la început.
    Despre experienţa de a conduce o companie care abia se lansează pe piaţă el spunea anterior că a fost dificil, mai ales la început, când începea lucrul dis-de-dimineaţă şi ajungea acasă după miezul nopţii. L-a ajutat însă faptul că timp de nouă ani a lucrat pe vase de croazieră, unde muncea şi câte 14 ore pe zi, uneori şapte zile pe săptămână. Aşa a ajuns să vadă toată lumea şi să cunoască foarte mulţi oameni. Printre locurile sale preferate din lume se numără Ushuaia – cel mai sudic oraş al lumii, Saint Marteen şi Alaska, unde a mers la pescuit de somon.

    De-a lungul acestor nouă ani a făcut cursuri de barman, ospătar, somelier şi de asemenea şi-a luat un brevet în turism. A pornit de jos şi a ajuns la nivel de middle management. “Este un bagaj de cunoştinţe pe care greu îl acumulezi altfel.”A început să lucreze pe vase de croazieră deşi studiase management financiar bancar. S-a întors în România după ce s-a căsătorit şi a rămas aici.

    Astăzi el conduce un business de cinci localuri cu afaceri de 5,8 milioane de lei (1,3 milioane de euro) anul trecut. Înainte de Pizza Dominium a lucrat pentru fostul Hotel Bucureşti (actualul Radisson Blu). În momentul în care acesta a fost preluat şi a început procesul de renovare, Grigorescu ocupa funcţia de F&B manager – manager pe zona de baruri, restaurante şi room-service – în zona de aparthotel.

    Ulterior a mers în Polonia la interviul pentru poziţia de general manager pe care o ocupă şi astăzi. După două zile de discuţii şi teste a fost acceptat. Clubul de squash Squash4all este prima încercare proprie în business. “Credeam că este un business care va merge mai mult de la sine, însă nu este aşa.” De aceea îi dedică timpul său liber.

    Deşi ideea i-a venit acum aproape un an, clubul a fost deschis în noiembrie anul trecut pentru că au fost necesare câteva luni pentru a găsi un spaţiu potrivit. “Ai nevoie de o înălţime de minim cinci metri.” Dacă găsea spaţiul potrivit, chiria era prea mare şi invers. După mai multe luni de căutări a preluat un spaţiu de 500 mp pe calea Vitan, în spaţiul unei foste fabrici. Spaţiul permite amenajarea a şase terenuri de squash – fiecare teren are 65 mp -, însă din cauza costurilor ridicate cei doi asociaţi au realizat doar două.

    Costul doar al unui teren este de 30.000 de euro, însă acestuia i se adaugă altele precum sistemul de iluminat, de încălzire, vestiarele. “Am investit în acest business economiile noastre.” Planurile pentru acest an vizează deschiderea a două noi săli, însă pentru acestea Daniel Grigorescu vorbeşte de atragerea unui investitor care să vină cu măcar jumătate din sumă. “Planul este să îi rambursăm banii în câţiva ani, cu o dobândă corespunzătoare. Nu vrem un alt acţionar permanent, ci doar un investitor.” Ultimele două terenuri vor fi deschise când celelalte patru vor fi pline pe toate sloturile orare. “Ai nevoie de trei terenuri ca să faci profit.

  • Imaginile disperării: Cum s-au luptat grecii între ei la Atena pentru legume şi fructe gratuite

    Imaginile cu grecii luptându-se pentru pungile cu legume şi fructe aruncate dintr-un camion aflat în apropierea Ministerului Agriculturii au creat o dezbatere privind sărăcia care a cuprins populaţia elenă, relatează dailymail.co.uk.

    “Aceste imagini mă scot din sărite. Sunt supărat pentru un popor mândru care nu are mâncare şi nu îşi poate permite să aibă căldură”, a declarat Kostas Barkas, un parlamentar aparţinând partidului de stânga Syriza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toate importurile de fructe din Turcia vor fi supuse controlului amănunţit

    “E vorba de o cantitate importantă – 120 de tone de grapefruit. A fost un control al ANSVSA şi al ministerului Agriculturii, iar cantitatea a fost distrusă. E vorba de un pesticid, mai exact de un fungicid identificat într-o doză peste cea admisă de către regulamentele europene. E un fungicid folosit pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la aceste plante care, folosit în cantităţi maxime, poate aduce efecte negative şi animalelor, dar în special consumului uman”, a spus Constantin. Întrebat dacă din cauza acestei probleme Turcia este un “punct suspect” în ceea ce priveşte importurile, Constantin a răspuns că “deja este”. “De aceea, cel puţin o perioadă de acum înainte trebuie să analizăm cu mai mare atenţie toate importurile de fructe din Turcia”, a spus Constantin.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Imaginea sărăciei în Grecia: Sute de oameni, la coadă pentru a primi gratuit fructe şi legume

    Grecia este dependentă de împrumuturile din partea altor ţări din zona euro şi de la Fondul Monetar Internaţional încă din mai 2010. În schimb, Atena a fost obligată să taie drastic cheltuielile, salariile şi pensiile şi să crească taxele. Măsurile au condus ţara într-o recesiune dură, cu o rată a şomajului de 22 la sută şi sute de mii de afaceri închise, relatează Daily Mail, în ediţia electronică. Imaginea sărăciei care afectează ţara a fost pe deplin ilustrată de sute de greci ce stăteau la coadă în centrul Atenei pentru a primi pachete cu legume gratuit.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • România primeşte circa zece milioane de euro de la UE pentru distribuirea de fructe în şcoli

    Alocarea de bani de către UE în cadrul programului de distribuire de fructe în şcoli – School Fruit Scheme – pentru anul şcolar 2012-2013 a fost aprobată de statele membre din Comitetul de Management, iar Comisia urmează să adopte formal o decizie în următoarele săptămâni, informează un comunicat al Executivului european.

    Finanţarea UE va fi de 90 de milioane de euro, sumă care va fi distribuită celor 24 de state membre care participă la acest program. Suedia, Finlanda şi Marea Britanie au decis să nu participe la acest program.

    Principalii beneficiari ai acestor fonduri vor fi, în anul şcolar 2012-2013, Italia, care va primi 20,5 milioane de euro, urmată de Germania cu 11,6 milioane de euro şi România, cu 9,8 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro