Tag: fonduri europene

  • Arhiepiscopul Tomisului, pus sub control judiciar pentru o şpagă de 500 de euro

    Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Snagoveanu, a fost pus sub control judiciar de către procurorii anticorupţie constănţeni într-un dosar de luare de mită şi fals în documente sau declaraţii având drept consecinţă obţinerea de fonduri UE, potrivit unui comunicat al DNA. Deşi ar fi obţinut importante fonduri europene, procurorii DNA mai susţin că Teodosie Snagoveanu ar fi luat mită de la o persoană 500 de euro pentru ca, în calitatea sa de arhiepiscop, să-i găsească un post într-o parohie.

    De asemenea, procurorii anticorupţie au mai dispus efectuarea urmăririi penale faţă de mandatarii înaltului prelat, la data comiterii faptelor, respectiv Stere Beca, Bogdan Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Ciprian Cojocaru, care au şi ei calitatea de suspecţi. Cei patru sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Un alt suspect, Aurelian Ştefan, este cercetat cu privire la complicitate la această infracţiune.

    „În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalţi inculpaţi au folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene”, se arată într-un comunicat al DNA.

    În concret, arhiepiscopul Tomisului este suspectat că personal sau prin mandatarii săi a raportat către APIA în mod nereal că utilizează anumite suprafeţe agricole având categoriile de folosinţă „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Arhiepiscopul Tomisului, pus sub control judiciar pentru o şpagă de 500 de euro

    Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Snagoveanu, a fost pus sub control judiciar de către procurorii anticorupţie constănţeni într-un dosar de luare de mită şi fals în documente sau declaraţii având drept consecinţă obţinerea de fonduri UE, potrivit unui comunicat al DNA. Deşi ar fi obţinut importante fonduri europene, procurorii DNA mai susţin că Teodosie Snagoveanu ar fi luat mită de la o persoană 500 de euro pentru ca, în calitatea sa de arhiepiscop, să-i găsească un post într-o parohie.

    De asemenea, procurorii anticorupţie au mai dispus efectuarea urmăririi penale faţă de mandatarii înaltului prelat, la data comiterii faptelor, respectiv Stere Beca, Bogdan Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Ciprian Cojocaru, care au şi ei calitatea de suspecţi. Cei patru sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. Un alt suspect, Aurelian Ştefan, este cercetat cu privire la complicitate la această infracţiune.

    „În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalţi inculpaţi au folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene”, se arată într-un comunicat al DNA.

    În concret, arhiepiscopul Tomisului este suspectat că personal sau prin mandatarii săi a raportat către APIA în mod nereal că utilizează anumite suprafeţe agricole având categoriile de folosinţă „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Guvernul oferă tuturor românilor plecaţi în străinătate 40.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere acasă. Ce trebuie să facă pentru a primi banii

    Românii plecaţi de acasă cu spirit antreprenorial, care se întorc în ţara, vor putea primi fonduri europene de până la 40.000 Euro, pentru a-şi deschide o afacere în România, prin programul Diaspora Start-up lansat ieri de către Ministerul Fondurilor Europene.

    Cei care vor să se întoarcă în  România şi au idei de afaceri pot depune solicitările în perioada 13 octombrie-29 noiembrie în sistemul MySMIS. Aceştia trebuie să aibă vârsta minimă de 18 ani, să posede cetăţenie română, să facă dovada domiciliului sau a rezidenţei în străinătoate pentru cel puţin 1 an în ultimii 3,

    Aplicanţii trebuie şi să “demonstreze experienţa antreprenorială prin documente de înfiinţare a unei societăţi comerciale în străinătate, sau să demonstreze capacitatea tehnică şi profesională prin: contract de muncă, contract de colaborare, etc în domeniul în care doreşte să iniţieze o afacere prin intermediul programului sau să demonstreze expertiza prin documente, recunoscute de Statul Roman, care să ateste finalizareastudiilor de specializate în cadrul unor institutii de învăţământ superior din străinătate, precum şi alte documente ce atestă certificări/formări ca urmare a unor cursuri de scurtă durată în domeniul în care doreşte să iniţieze o afacere prin intermediul programului”

    Bugetul total al programului se ridică la 30 de milioane de euro.

    Mai multe detalii despre acestă iniţiativă puteţi afla aici

  • Ministerul Fondurilor Europene scoate copiile legalizate şi cazierele din procedura de finanţare

    Solicitanţii de fonduri nerambursabile, dar şi aceia care depun proiecte pe fonduri naţionale nu mai sunt obligaţi – de la la 1 octombrie – să îşi probeze bonitatea cu documente legalizate şi caziere judiciar sau fiscal, conform MFE.

    Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene (MFE), a semnat recent un ordin de adoptare a ordonanţei ANAF prin care se elimină solicitarea de copii legalizate, cazierul judiciar este înlocuit de declaraţie pe proprie răspundere, iar cazierul fiscal rămâne în sarcina solicitat de către MFE direct de la ANAF.

    “Referitor la copiile legalizate ale unor documente, funcţionarul însărcinat în acest sens din cadrul structurilor MFE va asigura certificarea conformităţii cu originalul a copiilor depuse. În ceea ce priveşte cazierul judiciar, în cazul achiziţiilor publice, operatorul economic va da o declaraţie pe proprie răspundere, iar funcţionarii responsabili din MFE vor consulta Sistemul Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar (SNEICJ) sau vor solicita Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) un extras al acestuia”, precizează MFE.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • FOCUS Topul piedicilor din calea accesării fondurilor nerambursabile

    Potrivit Ministerului Economiei, care este parte – alături de alte 11 ministere – în Acordul de Parteneriat privind dezvoltarea prin accesul la fonduri nerambursabile, cele mai mari bariere identificate în accesul la banii europeni este neadecvarea la noua schemă de accesare a fondurilor UE a administraţiei centrale şi locale, adică lipsa capacităţii administrative care să genereze, implementeze şi monitorizeze proiecte mature, finanţabile din FESI, precum şi complexitatea procedurilor de proiect”.

    Din punctul de vedere al unor autorităţi locale, lipsa personalului specializat şi a unor ghiduri practice explicite completează lista piedicilor care stau în calea accesului comunităţilor la banii europeni.

    Deşi se află la început, inclusiv în exerciţiul de finanţare 2014 – 2020 au apărut breşe în absorbţia completă a fondurilor pentru anul în curs. Din cauza întârzierii deblocării programelor, multe dintre liniile de finanţare deschise au generat deja ”economii” – sume pe care beneficiarii au anunţat că le doresc, dar nu le-au luat fiindcă n-au prezentat proiecte sustenabile.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rată de absorbţie efectivă a fondurilor UE, 71,76%. Paşi esenţiali pentru a lua bani europeni

    La împlinirea a o sută de zile de mandat, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat că rata de absorbţie a fondurilor nerambursabile a crescut la 76,69%, dar din documentele oficiale rezultă că rata efectivă e de 71,76%, relatează Mediafax

    Documentele MFE relevă că absorbţia efectivă a fondurilor a crescut cu circa două procente într-o lună, dar nu şi rata curentă, aceasta reprezentând doar suma cheltuielilor declarate de promotorii de proiecte Comisiei Europene. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, explică paşii pe care-i consideră esenţiali pentru buna implementare a proiectelor europene, amintind că România are alocate, pentru următorul exerciţiu de finanţare 2014 – 2020, nu mai puţin de 32,966 miliarde de euro, din care au fost deja deblocate circa 13 miliarde euro.

    Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a prezentat luni, 22 august, la împlinirea a 100 de zile de mandat guvernamental, un raport complet asupra activităţii instituţiei şi a explicat că ”rata de absorbţie curentă a fondurilor avute la dispoziţie de România în exerciţiul bugetar european 2007 – 2013 a crescut la 76,69%, faţă de 58,67% în noiembrie 2015 şi 66,21% la preluarea mandatului”.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Fondurilor Europene Cristian Ghinea: 2,9 miliarde de euro au intrat în ţară anul acesta şi am lansat ghiduri de 13,3 miliarde de euro

    “2,9 miliarde euro intraţi efectiv în România din fonduri europene 2007 – 2013 în acest an. (…) La 31 iulie aveam 13,3 miliarde de euro şi 39 de ghiduri. În 100 de zile (deci ce am lansat acum două zile nici nu intră în raport)”, a anunţat ministrul, duminică, pe Facebook.

    De asemenea, Ghinea a spus că luni va fi lansat raportul la 100 de zile de mandat şi că echipa cu care a venit la minister are de ce să fie mândră.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşte un oraş din România să concureze cu destinaţii de vacanţă ca Barcelona sau Viena

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari.

    Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.

  • FOCUS Criză de specialişti în fonduri europene: comunităţile mici, incapabile să ia bani UE

     O analiză realizată de MEDIAFAX reflectă faptul că între Centru şi provincie există o distanţă ca de la cer la pământ în materie de personal profesionalizat pentru accesarea banilor europeni pe care România îi are alocaţi în perioada următoare pentru proiecte din fonduri structurale şi nu numai.

    Dacă la nivelul ministerelor şi al celorlalte structuri centrale s-au pregătit deja planurile strategice pentru stabilirea direcţiilor de finanţare, ba chiar s-au deschis, în unele ministere, cum ar fi acela al Agriculturii, programe punctuale de finanţare, nu acelaşi lucru se întâmplă în localităţile mici, sărace, unde se simte acut lipsa investiţiilor în infrastructură. Vorbim aici despre cele 80% din comunele României, în care drumurile sunt presărate cu gropi sau n-au cunoscut niciodată asfaltul, şcolile şi grădiniţele, spitalele şi dispensarele au toaleta în fundul curţii, iar locurile de muncă lipsesc cu desăvârşire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acest oraş din România a reuşit să obţină sute de milioane de euro din fonduri europene. Care este secretul succesului?

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari. Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.