BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Visul european şi realitatea grecească

    Măcelarii din piaţa centrală din Atena au fost printre primii care au simţit impactul măsurilor de control al capitalului. Cu mai puţini euro în buzunar, clienţii au renunţat să mai cumpere carne. Vânzătorii de la tarabe au spus că vânzările au scăzut la jumătate faţă de nivelul normal şi se aşteaptă la timpuri şi mai grele dacă Grecia ar ieşi din zona euro.

    Majoritatea produselor din carne comercializate în Grecia provin din Franţa, astfel că achiziţiile de carne de vită, al cărei preţ este calculat în euro, în drahme, ar fi împovărătoare. „Vă rugăm, europeni, ajutaţi Grecia. Ajutaţi poporul elen“, a spus un măcelar.

    Peste drum de piaţă, un farmacist spune că o mulţime de oameni au venit să facă stocuri de medicamente, îngrijoraţi că acestea vor dispărea din farmacii. Un alt farmacist a explicat că finanţarea din partea statului a medicamentelor compensate, comercializate cu reţetă, ar putea fi redusă în curând la jumătate, sau chiar oprită.
    Spitalele greceşti riscă să se confrunte în curând cu o penurie de materiale medicale consumabile, în contextul în care băncile sunt închise şi sunt în vigoare măsuri de control al capitalurilor, rezervele de la furnizori scad, iar aceştia nu pot apela la importuri. O problemă importantă este generată de refuzul furnizorilor de produse farmaceutice de a oferi bunuri pe credit, inclusiv unor spitale mari din Atena. Astfel, numeroase spitale caută noi furnizori. „Stocurile pe care le avem în prezent le dăm spitalelor. Problema este ce se întâmplă când se termină aceste stocuri“, a explicat Pavlos Arnaoutis, liderul sindicatului furnizorilor de produse farmaceutice, adăugând că noua criză înrăutăţeşte şi mai mult o situaţie deja dificilă.

    Grecii nu fac numai stocuri de medicamente, ci au format cozi şi la supermarketuri şi fac provizii „pentru orice eventualitate“, aşa cum s-a exprimat un locuitor dintr-o suburbie a Atenei, împovărat cu patru sacoşe grele.

    Între timp, teama de haosul financiar umbreşte perspectivele sezonului turistic de vară din Grecia. „Nu există nicio îndoială că rezervările au scăzut în ultimele câteva zile“, a declarat directorul Sunvil Group, o agenţie de turism din Marea Britanie.

    Turismul a contribuit cu circa 16% la PIB-ul Greciei în 2013 şi cu 19% în 2014, potrivit datelor Consiliului Mondial pentru Călătorii şi Turism. Criza financiară, consideră analiştii, va afecta numărul de vizitatori. Euromonitor International anticipează pentru acest an o creştere de 3% a numărului sosirilor de turişti, o scădere dramatică comparativ cu avansul de 23% înregistrat în 2014.

    „Principala problemă cu care s-ar putea confrunta turiştii în Grecia este lipsa lichidităţilor“, a spus Angelo Rossini, analist la Euromonitor.

    Retragerile de numerar de la bancomate au fost limitate la 60 de euro, în cazul localnicilor. Deocamdată, tour operatorii au recomandat turiştilor să aibă numerar suficient asupra lor, chiar dacă guvernul a decis să limiteze impactul, exceptând vizitatorii de controlul capitalului. Astfel, restricţiile referitoare la retragerile de fonduri nu se aplică tranzacţiilor de la bancomate cu carduri emise în străinătate.

    Pe fondul incertitudinilor, zeci de mii de oameni au demonstrat în ultimele zile în centrul Atenei pentru a susţine guvernul şi a spune nu austerităţii promovate de creditorii ţării.

    Grecia ar mai fi avut de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro din partea zonei euro şi FMI care a expirat pe 30 iunie.

    Premierul  Tsipras a explicat grecilor că referendumul de pe 5 iulie are ca obiectiv prelungirea negocierilor Greciei cu creditorii săi şi nu ieşirea din zona euro şi le-a transmis că dacă se pronunţă pentru austeritate să nu se bazeze pe el pentru aplicarea acestor politici. Liderul stângii radicale Syriza s-a declarat din nou convins, în faţa miilor de susţinători din Atena, de faptul că creditorii nu doresc ieşirea Greciei din zona euro, din cauza „costului considerabil“ al unei asemenea iniţiative.

    Analişti intervievaţi de Bloomberg au avertizat că puterea de cumpărare a grecilor ar scădea cu 40% dacă Grecia ar reveni la drahmă.

    „Iniţial vor avea loc vânzări masive care vor duce la o depreciere de 30%-40% faţă de dolar. Vom înregistra noi minime record pentru drahmă“, a declarat Neil Jones, director de vânzări la Mizuho Bank în Londra.

    Jones şi analişti ai ING şi Crédit Agricole spun că ieşirea statului elen din uniunea monetară nu este scenariul lor de bază, dar că au început să analizeze care ar fi cursul drahmei în eventualitatea unui exit.

  • Yannis Varoufakis: UE nu îşi permite colapsul financiar al Greciei. Creditorii practică “terorismul”

    “Dacă Grecia va intra în colaps financiar se vor pierde 1.000 de miliarde de euro… Sunt prea mulţi bani şi nu cred Europa va permite aşa ceva”, a declarat Varoufakis într-un interviu acordat cotidianului spaniol El Mundo.

    “Ceea ce fac creditorii internaţionali cu Grecia poate fi numit într-un singur fel: terorism. De ce ne forţează să închidem băncile? Pentru a speria oamenii. Iar când teroarea este generalizată, se numeşte terorism”, a spus Varoufakis.

    “Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional speră că majoritatea cetăţenilor greci vor răspunde afirmativ la referendum pentru a putea umili în continuare poporul elen”, a subliniat Varoufakis.

    Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a decis organizarea unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

    Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie de incapacitate de plăţi nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.

  • Isărescu: Cred că negocierile cu partenerii internaţionali vor continua şi este bine să continue

    “Contextul internaţional, dar şi cel intern, respectiv nevoia de consolidare, de a arăta că tot ce am făcut în aceşti patru ani se consolidează, să creadă şi partenerii noştri, solicită menţinerea acordului cu UE şi cu FMI sub diverse forme. Eu cred că negocierile vor continua şi este bine. (…) Nu vedem cum un program fiscal atât de ambiţios poate să devină credibil fără cooperarea partenerilor internaţionali şi cu atât mai mult în contraargumente cu dânşii”, a afirmat Isărescu miercuri după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe teme de politică monetară.

    El a arătat că este esenţială continuarea negocierilor.

    “Mai mult, dacă pentru noi, la BNR, datele care există în prezent nu ne ajută încă să sprijinim cu argumente aceste măsuri, nu cu dorinţe, vă daţi seama în ce situaţie sunt partenerii noştri”, a punctat Isărescu.

    Şeful băncii centrale apreciază că discuţiile cu FMI şi Comisia Europeană trebuie să continue, întrucât acordul cu instituţiile financiare internaţionale dau credibilitate României, nu reprezintă doar nişte ancore. Mai mult, orice decizie politică în contradicţie cu legităţile economice “va fi plătită scump”, costurile de finanţare majorându-se.

    “Credinţa mea este că negocierile vor continua şi vom adânci toate problemele care sunt încă în discuţie. (…) Noi trebuie să arătăm că nu mergem din şanţ în şanţ, în zig-zag. Ci că avem capacitatea să luăm măsuri graduale şi să ţinem o linie. Asta arată maturitate în politicile economice. Reacţia noastră este imediată. Am şi spus că pe actualul proiect de Cod Fiscal noi nu mai putem să reconsiderăm toată politica monetară ca să păstrăm un anumit echilibru al mixului”, a menţionat guvernatorul.

    Referitor la majorarea bruscă a deficitului cu aproape două puncte procentuale de la un an la altul, Isărescu spune că aceasta denotă neseriozitate.

    “Nu sună deloc a seriozitate. Adică strângi economia şi apoi îi dai drumul. O majorare brutală cu două puncte procentuale de la an la an pune problema de seriozitate”, a punctat şeful băncii centrale.

    Totodată, guvernatorul a arătat că logica politica nu se împacă niciodată cu cea macroeconomică.

    “Nu poţi să dai o lege în Parlament care să contrazică o legitate economică. Dacă ar creşte nivelul de trai printr-o lege în Parlament, de ce nu ar creşte şi în Burkina Faso (stat din Africa – n.r.)?. Echilibrele macroeconomice sunt legităţi economice. (…) Venim cu o lege în Parlament să crească cutare. Nu o să crească, dacă nu se îmbină cu legităţile economice”, a concluzionat Isărescu.

  • Preţurile petrolului scad cu peste 1 dolar pe fondul crizei din Grecia

    Banca Centrală Europeană a menţinut dar a îngheţat nivelul de finanţare a băncilor elene prin programul de asistenţă de urgenţă ELA, în urma eşuării negocierilor dintre autorităţile elene şi creditori, respectiv Comisia Europeană, BCE şi FMI.

    În aceste condiţii, autorităţile elene nu au avut altă soluţie decât să închidă băncile până după referendumul referitor la măsurilor de austeritate, programat pe 5 iulie.

    Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, este în declin cu 1,36 dolari, la 61,9 dolari pe baril, atingând cel mai redus nivel de după 5 iunie.

    Cotaţia petrolului de referinţă pe piaţa americană este în scădere cu 1,25 dolari, la 58,38 dolari pe bari, nivel minim după 9 iunie.

    Analiştii anticipează că preţurile petrolului vor continua să aibă o evoluţie negativă în această săptămână, înainte de referendumul de duminică.

    Un alt factor care ar putea influenţa preţurile ţiţeiului în această săptămână este evoluţia negocierilor referitoare la programul nuclear iranian. Duminică, oficiali occidentali au sugerat că autorităţile de la Teheran dau înapoi în privinţa angajamentelor asumate într-un acord interimar convenit în urmă cu trei luni. Oficiali americani şi iranieni au spus la rândul lor că discuţiile privind acordul final ar putea depăşi termenul limită fixat pentru 30 iunie.

  • Lagarde: FMI nu va mai finanţa Grecia dacă ratează plata de pe 30 iunie

    Lagarde a afirmat, într-un interviu acordat BBC, că referendumul programat pe 5 iulie va cere grecilor să analizeze propuneri ale creditorilor care nu mai sunt luate în considerare.

    “Nu pot vorbi despre programul cu FMI, care este în derulare, dar programul de finanţare convenit cu Uniunea Europeană expiră pe 30 iunie. Cel puţin din punct de vedere legal referendumul se va referi la propuneri şi aranjamente care nu vor mai fi valide”, a explicat şefa Fondului.

    Dacă Grecia nu va plăti FMI datoria de 1,7 miliarde de dolari scadentă pe 30 iunie nu va mai avea acces la finanţare până nu îşi achită datoriile, a explicat Lagarde, reiterând politica instituţiei financiare în domeniul arieratelor.

    FMI nu va ajuta nici băncile elene, pentru necesarul imediat de lichidităţi, care va trebui acoperit de Banca Centrală Europeană şi Banca Greciei.

    Grecia se află în pragul falimentului, iar negocierile dintre autorităţile de la Atena şi oficialii de la Atena au eşuat din cauza diferenţelor de opinie legate de reformele în domeniul pensiilor şi taxelor şi a credibilităţii planului elen de îndeplinire a ţintelor fiscale.

    Negocierile ar putea fi reluate dacă votaţii greci îşi vor contrazice liderii şi vor dori să rămână în zona euro, a precizat Lagarde.

    “Dacă răspunsul va fi da, vrem să rămânem în zona euro, vrem să facem parte din uniunea monetară, vrem să refacem economia, să fim sustenabili pe termen lung, atunci vom mai încerca” a spus şefa FMI.

    Parlamentul grec a aprobat duminică dimineaţă planurile premierului Alexis Tsipras de a organiza un referendum, la 5 iulie, pe tema propunerilor de reforme ale creditorilor internaţionali ai Greciei, relatează BBC News Online.

    Premierul Tsipras, care se opune unor noi reduceri bugetare, a propus vineri seara organizarea referendumului şi le-a cerut alegătorilor greci să respingă pachetul de reforme propuse de creditori.

    Moţiunea sa pentru convocarea referendumului a primit 178 de voturi din totalul de 300 de parlamentari.

    Tsipras a declarat, chiar înaintea votului, că propunerile creditorilor reprezintă un “ultimatum jignitor” şi a apreciat că respingerea pachetului prin referendum va consolida poziţia de negociere a Greciei.

    Partenerii din zona euro au criticat anunţul lui Tsipras privind referendumul şi au respins încă de sâmbătă, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, cererea Greciei de prelungire a programului de ajutor dincolo de data-limită de 30 iunie.

    Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro din programul internaţional de finanţare de 240 de miliarde de euro care expiră pe 30 iunie. În lipsa fondurilor, statul elen riscă să nu plătească o datorie de 1,54 de miliarde de euro cătrre FMI, scadentă în aceeaşi zi.

  • Oficial FMI: Există riscul considerabil ca majorarea dobânzilor de către Fed să aibă un efect negativ

    Fed a anunţat de mai multe luni că va începe să crească dobânzile, aflate în prezent la nivelul zero, până la sfârşitul acestui an.

    “Riscul este ca odată cu schimbarea percepţiei pieţei, determinată de normalizarea dobânzilor, randamentele să crească puternic, iar fluxul de capital să se inverseze”, a spus Furusawa la o conferinţă internaţională de la Seul, adăugând că acest proces ar putea deveni dezordonat.

    Oficialul FMI a arătat că Fed poate reduce riscul unor retrageri dezordonate de capital prin continuarea comunicării intenţiilor înstituţiei în domeniul politicii monetare, în timp ce economiile pieţelor emergente trebuie să întărească indicatorii macroeconomici.

    Furusawa a subliniat totodată importanţa adoptării de reforme structurale de către statele emergente, pentru a promova o creştere economică solidă, sustenabilă şi echilibrată.

    O serie de oficiali la nivel mondial şi-au exprimat îngrijorarea că s-ar putea repeta situaţia din 2013, când investitorii la nivel mondial, îngrijoraţi de primul anunţ al Fed privind intenţia de a începe inversarea măsurilor monetare extraordinare de stimulare a economiei americane, au început să retragă capitalul de pe anumite pieţe.

    Furusawa a arătat că ţările pot face faţă volatilităţii pieţei prin intervenţii pe piaţa valutară sau prin măsuri de management al circulaţiei capitalului, dar acestea nu trebuie să reprezinte un substitut pentru ajustare macroeconomică.

    Oficialul FMI a mai spus că FMI anticipează că creşterea economică de pe pieţele emergente se va intensifica anul viitor, după tendinţa de încetinire înregistrată în ultimii cinci ani.

  • Alexis Tsipras îndeamnă creditorii internaţionali să evite “umilirea” Greciei

    “Strangularea unei ţări este o problemă de ordin moral, care intră în contradicţie cu principiile fondatoare ale Uniunii Europene. Scopul acordului trebuie să fie găsirea unei soluţii, nu umilirea unui popor”, a spus Tsipras.

    “Negocierile sunt într-o etapă crucială, dar propunerile creditorilor nu sunt realiste. Planul creditorilor este un moment prost pentru Europa, un truc specific negocierilor ineficiente”, a adăugat premierul de extremă-stânga.

    Guvernul Greciei ar putea decide convocarea alegerilor parlamentare anticipate pentru a depăşi impasul negocierilor cu creditorii internaţionali, afirma vineri un oficial guvernamental elen citat de Reuters. “Creditorii vor să ne impună măsuri dure. Dacă nu renunţă la această atitudine de şantaj, Guvernul va trebui să caute soluţii alternative – convocarea alegerilor anticipate”, a declarat Dimitris Stratoulis, adjunctul ministrului grec pentru Afaceri Sociale.

    Ministrul grec al Economiei, George Stathakis, a catalogat drept “inacceptabile” condiţiile prezentate de creditorii internaţionali – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. “Guvernul nostru are mandat să menţină ţara în zona euro şi să obţină un acord mai bun…, să modifice condiţiile acordului cu partenerii europeni. Grecia trebuie să rămână în zona euro”, a precizat Stathakis.

    Guvernul Greciei a cerut în mod oficial, joi seară, Fondului Monetar Internaţional (FMI) amânarea până la sfârşitul lunii iunie a ratelor care au scadenţa luna aceasta, primind un răspuns pozitiv. Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Guvernul de la Atena mai are de primit din partea instituţiilor financiare 7,2 miliarde de euro prin programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro care se încheie în această lună.

  • Tolosa: Proiectul de Cod Fiscal va trebui revizuit semnificativ pentru încadrarea în ţinta de deficit

    “Discuţiile din cadrul misiunii tehnice au mers bine, am făcut progrese mari în a înţelege situaţia fiscală, am descoperit însă că va apărea un gol semnificativ la venituri în 2016. Credem că ţintele Guvernului pentru acest an vor fi atinse, dar pentru anul viitor este mult de lucru pentru a fi capabil să-şi atingă obiectivele”, a afirmat Tolosa, prezent la Euromoney Conferences.

    O misiune tehnică formată din reprezentanţii FMI, CE şi Banca Mondială s-a aflat la Bucureşti în perioada 19-26 mai, având întrevederi în principal la Guvern, Parlament şi BNR pentru discuţii pe marginea măsurilor de relaxare fiscală prevăzute în proiectul noului Cod Fiscal, inclusiv reducerea TVA, precum şi planul de măsuri de reformă în economie, angajamente prevăzute în programul cu instituţiile financiare internaţionale.

    Tolosa a arătat că deficitul bugetar în 2016 este considerabil, estimând astfel că proiectul de Cod Fiscal în forma actuală va trebui revizuit semnificativ, întrucât doar prin tăierea cheltuielilor pentru compensarea măsurilor nu se va acoperi golul creat.

    El a sugerat că unele măsuri ar trebui revizuite sau chiar eliminate.

    Pentru ca programul să continue cu succes, FMI aşteapă de la Guvernul României îmbunătăţiri viitoare, astfel încât să poată fi modificată proiecţia asupra deficitului şi Guvernul să se încadreze în ţinte.

    Deficitul anticipat pentru anul viitor este în jur de 3%.

    De altfel, la sosirea misiunii tehnice, FMI şi CE şi-au exprimat rezerve în ceea ce priveşte măsurile ambiţioase de relaxare fiscală, instituţiile financiare internaţionale fiind sceptice că Guvernul va avea capacitatea să compenseze veniturile la buget în urma reducerii taxelor, în special a TVA.

    Instituţiile internaţionale nu cred în creşterea automată a veniturilor din tăierea taxelor şi aşteaptă soluţii pentru acoperirea golurilor.

    De asemenea, la misiunile anterioare ale FMI în România, cele două părţi nu au căzut de acord asupra liberalizării preţurilor pe piaţa gazelor şi asupra problemelor de la complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara.

    “Am petrecut destul de mult timp analizând şi agenda structurală. Am văzut ceva progrese în ceea ce priveşte preţul la energie şi situaţia companiilor de stat din sectorul energiei, unde au fost luate recent nişte decizii. Cu certitudine, sectorul de energie este în mijlocul preocupărilor noastre, are pierderi mari şi credem că trebuie să avem o înţelegere profundă de ce există aceste pierderi şi să se ia măsuri pentru a rezolva problemele. (…) Recomandăm Guvernului să întreprindă studiile şi analizele necesare pentru a restabili viabilitatea acestor companii (Oltenia şi Hunedoara – n.r.) pentru că acum sunt compromise”, a mai spus Tolosa.

    Al treilea acord încheiat cu instituţiile financiare internaţionale în 2013, de tip stand-by, în valoare de 4 miliarde euro, expiră pe 27 septembrie, cu posibilitatea ca România să nu încheie toate reformele la care s-a angajat.

    Reprezentanţii Fondului şi ai CE se aşteaptă ca o parte dintre obiectivele asumate să fie atinse, iar pentru acest lucru Guvernul să găsească soluţii pentru rezolvarea unei părţi dintre probleme, astfel încât programul să poată fi evaluat înainte de a expira.

    Aceştia urmau să programeze o nouă misiune pentru evaluarea acordului, după ce analizau progresele şi măsurile propuse de Guvern, dorind să se asigure că reformele nu vor afecta obiectivele României pe termen mediu.

    În a doua parte a lunii iunie este prevăzută o misiune la Bucureşti cu reprezentanţi ai Comisiei Europene.

    Astfel, Executivul ar trebui să reevalueze, să amâne sau să elimine o parte dintre măsurile propuse în proiectul Codului Fiscal cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2016, dintre cele mai importante şi cu impact major asupra bugetului fiind reducerea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, astfel încât să poată reduce deficitul pentru a se încadra în ţinte.

    În condiţiile în care acest lucru nu se întâmplă, misiunea de evaluare ar putea chiar să nu mai aibă loc, iar programul se va încheia fără revizuirea acordului.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, declara la jumătatea lunii mai că Guvernul ar putea lua în calcul continuarea parteneriatului cu instituţiile financiare internaţionale dacă actualul acord se încheie cu succes în toamnă, însă ar dori unul mai flexibil, pe modelul polonez.

    Întrebat dacă, în urma discuţiilor nu se va ajunge la un acord cu cei de la FMI pe Codul Fiscal, Guvernul va sacrifica acordul cu FMI sau Codul Fiscal, ministrul a spus că Guvernul nu sacrifică nimic şi că trebuie să “facă ceea ce face pentru binele ecnomiei naţionale”.

  • Grecia avertizează că, în lipsa unui acord, nu va achita rata de 300 de milioane de euro către FMI

    Creditorii internaţionali au semnalat miercuri că sunt dispuşi la compromisuri în negocierile cu Guvernul de la Atena, în scopul evitării intrării Greciei în incapacitate de plăţi.

    Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, se va deplasa miercuri seară la Bruxelles, unde va avea discuţii cu oficiali ai Uniunii Europene.

    Grecia trebuie să plătească o rată de 300 de milioane de euro către FMI până vineri, dar un reprezentant al Syriza, principalul partid de guvernământ din Grecia, a declarat că banii nu vor fi viraţi dacă nu se va ajunge rapid la un acord cu creditorii internaţionali.

    “Dacă nu există perspectiva unui acord până vineri sau cel târziu până luni, nu vom plăti”, a spus Nikos Filis, purtătorul de cuvânt al formaţiunii de centru-stânga Syriza, citat de Wall Street Journal.

    Grecia mai are încă trei rate de achitat către FMI în iunie, în total de 1,23 miliarde de euro.

    Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65 % către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7 % către Banca Centrală Europeană (BCE).

    Guvernul de la Atena mai are de primit din partea instituţiilor financiare 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro care se încheie în această lună.

  • Yanis Varoufakis: Grecia va achita datoria către FMI scadentă la începutul lunii iunie

    Întrebat dacă Grecia va putea achita rata săptămâna viitoare, Yanis Varoufakis a declarat: “În mod clar, pentru că, până pe 5 iunie, se va ajunge la un acord cu creditorii”.

    Grecia trebuie să restituie Fondului Monetar Internaţional 1,6 miliarde de euro în iunie, în patru tranşe: prima rată, scadentă pe 5 iunie, este de 312 milioane de euro.

    În plus, Yanis Varoufakis a anunţat marţi o taxă suplimentară pe tranzacţii bancare şi impozitarea cu 15% a depozitelor bancare pe care cetăţenii greci le ascund în străinătate.

    Grecia a reluat marţi negocierile cu creditorii internaţionali pentru deblocarea asistenţei financiare, Yanis Varoufakis atribuind impasul discuţiilor insistenţei acestora pentru mai multă austeritate. Blocajul negocierilor a dus la evaporarea lichidităţilor în Grecia, împingând economia în recesiune. Retragerile masive de fonduri din bănci şi dificultăţile tot mai mari ale ţării de a respecta obligaţiile financiare au relansat temerile legate de capacitatea ţării de a rămâne în zona euro.