BusinessMagazin

Tag: firme

  • Creditarea privată şi-a redus în continuare ritmul de creştere în mai, cu un avans de 4,5% faţă de mai 2019. Împrumuturile în lei au crescut 6,2%, iar cele în valută cu 1,2%

    Creditarea privată a scăzut în luna mai cu 0,7% faţă de aprilie, la un total de 269 miliarde lei, în timp ce, raportat la perioada similară din 2019, împrumuturile populaţiei şi ale firmelor au avut un avans de 4,5%, arată datele BNR.

    Ritmul de creştere s-a diminuat, după ce în la finele lui aprilie 2020 soldul avea un avans de 5,7% faţă de aprilie 2019, cel mai redus nivel din decembrie 2017, în timp ce, raportat la luna martie 2020, împrumuturile se diminuaseră cu 0,5%.

    În termeni reali, în luna mai soldul creditului neguvernamental s-a diminuat cu 0,8% faţă de aprilie şi a crescut cu doar 2,2% faţă de mai 2019.

    Din suma totală, 181 miliarde lei reprezintă creditele în lei, în creştere cu 6,2% faţă de mai 2019 (3,8% în termeni reali), după ce împrumuturile populaţiei s-au majorat cu 11,3%, la 111 miliarde lei. În cazul firmelor, soldul s-a redus cu 1%, la 69 miliarde lei.

    Creditele în valută au crescut cu 1,2% faţă de perioada similară din 2019, la 87,9 miliarde lei, respectiv o scădere de 0,7% dacă indicatorul este exprimat în euro. Evoluţia a fost determinată de reducerea cu 8,3% a împrumuturilor luate de populaţie, la 33 miliarde lei, contrabalansate de majorarea cu 8,1% a celor luate de companii, la 54 miliarde lei.

    Creditul guvernamental s-a majorat în luna mai 2020 cu 4,7%  faţă de luna aprilie 2020, până la 136 miliarde lei.  În raport cu mai 2019, acesta a crescut cu 29,9% (27% în termeni reali).

    Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii mai 2020 un sold de 445 553,9 milioane lei. Faţă de luna aprilie 2020, aceasta a crescut cu 1,5 la sută (1,4 la sută în termeni reali), iar în raport cu mai 2019 masa monetară (M3) s-a majorat cu 14,5 la sută (11,9 la sută în termeni reali).

     

  • Tatiana Cimpoeşu, vicepreşedinte, Agricola: „Depinde de fiecare dintre noi să ne ascultăm instinctul bun al unei vieţi în care să ne simţim împliniţi”

    Printre cele mai recente realizări ale Tatianei Cimpoeşu se numără finalizarea rebranduirii întregului portofoliu al brandului Agricola într-o imagine nouă, precum şi lansarea unor produse noi. Ca obiectiv pentru anul în curs, ea menţionează finalizarea unui proiect important de modernizare adresat consumatorilor de carne de pui. „Continuăm inovaţia şi diferenţierea şi încercăm să ne inspirăm din tot ceea ce aşteaptă oamenii pentru a fi mai puţin singuri şi pentru a-şi îmbunătăţi starea de fericire. Am convingerea că hrana are un rol important în acest sens.” În opinia sa, când vine vorba de echilibrul între viaţa personală şi profesională, cariera este mai degrabă „chemarea de a face cu entuziasm şi inspiraţie un lucru deosebit într-un anume domeniu profesional; viaţa personală înseamnă timpul dedicat familiei, prietenilor,
    hobby-urilor, pasiunilor, acelor preocupări personale care ne definesc în esenţă ca oameni”. De altfel, adaugă ea, cele două planuri se completează reciproc. „Şi este adevărat că o viaţă personală fericită duce la relaxare şi la abordarea problemelor de serviciu cu o minte liberă, cu o stare proactivă şi concentrată spre rezolvarea lor. Nu se pune nicidecum problema de a alege o ipostază sau alta şi nici nu cred în expresia «echilibru fragil». Cred că s-a scris prea mult despre «work-life balance»; lucrurile sunt mult mai simple, depinde de fiecare dintre noi să ne ascultăm instinctul bun al unei vieţi în care să ne simţim împliniţi.”

    Profilul Tatianei Cimpoeşu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Firme din construcţii şi service-uri auto amendate cu 463.600 lei pentru muncă la negru, în numai 5 zile

    În numai 5 zile, Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova a controlat peste 100 de agenţi economici din domeniul construcţiilor şi service-uri auto, aplicând amenzi totale în valoare de 463.600 lei.

    Inspectorii din cadrul compartimentului Relaţii de muncă al ITM Prahova au efectuat, în perioada 18-23 mai, controale la 73 de agenţi economici şi au depistat 21 de persoane la muncă fără a avea încheiate contracte individuale de muncă şi încă o persoană care lucra, deşi avea contractul individual de muncă suspendat. Pentru aceste deficienţe au fost aplicate 9 amenzi în valoare totală de 420.000 de lei.

    Totodată, inspectorii din cadrul compartimentului Securitate şi Sănătate în muncă au efectuat controale la un număr de 46 de agenţi economici şi au aplicat 8 amenzi în valoare totală de 43.600 de lei.

    Iată care au fost principalele deficienţe constatate: nu erau luate măsurile necesare pentru amenajarea şi dotarea locurilor de muncă din punct de vedere tehnic şi organizatoric pentru lucru la înălţime, respectiv pentru prevenirea căderilor în gol şi a oricăror altor pericole; nu s-au prezentat fişele de aptitudine dovada efectuării examenului medical de medicina muncii anterior angajării pentru lucrătorii din şantier şi nu s-a asigurat o instruire adecvată şi suficientă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru lucrătorii care îşi desfăşurau activitatea în şantier. De asemenea, lucrătorii din domeniul întreţinerea şi repararea autovehiculelor nu aveau efectuate examinările medicale prin servicii medicale de medicina muncii şi nici instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

     

  • Paşii de business pe care trebuie să îi facă antreprenorii ca să îşi redeschidă afacerea, potrivit coach-ului de business Lorand Soares Szasz

    E ca şi cum ar fi pierdut semnalul la GPS şi nu reuşesc să reconfigureze traseul pentru a ajunge la destinaţie.
    Deşi, fiecare firmă este diferită şi are provocări diferite, putem să identificăm patru paşi pe care ar trebui să-i facă antreprenorii înainte să (re)deschidă afacerea.
    Este important de precizat că vom găsi mai uşor soluţii dacă identificăm anumite comportamente care ni se par normale în alte arii ale vieţii şi apoi, înţelegându-le, le putem aplica şi în afaceri.
    Dacă eşti şofer, cu siguranţă că ţi s-a întâmplat cel puţin o dată să intri într-o curbă cu viteză prea mare. Majoritatea şoferilor, într-o astfel de situaţie, fac patru paşi în mod inconştient. Din păcate sunt şi şoferi care ies de pe şosea sau se lovesc frontal de o altă maşină. La fel se va întâmpla şi în economie. Cu siguranţă, vom înregistra firme care vor falimenta şi angajaţi care îşi vor pierde locul de muncă.
    Primul pas pe care-l fac şoferii este să frâneze. Al doilea, este să ajusteze volanul pentru a nu ieşi de pe bandă. Al treilea este să se asigure că maşina îşi menţine aderenţa şi al patrulea este să accelereze, lucru care ajută maşina să se redreseze şi să iasă mai repede din curbă.
    Dialogând cu un prieten consultant, am aflat că la kart, dacă vrei să câştigi, nu contează atât de mult viteza cu care ai intrat în curbă, cât contează viteza cu care ieşi. Aşa este şi în antreprenoriat. Mulţi antreprenori au fost luaţi prin surprindere de pandemie, deşi, era de aşteptat o decelerare sau chiar recesiune în economie. Cum aplicăm acest comportament mecanic din condus, în afaceri?

    1. Reducere de costuri (= frânezi)
    Nu o să insist pe acest aspect, pentru că plecăm de la premisa că majoritatea antreprenorilor au făcut deja acest pas, obligaţi de circumstanţe. Iar cei care nu au făcut-o sau au fost optimişti când au făcut-o, crezând cu după ce ieşim din carantină, lucrurile vor reveni la normal, probabil că vor ieşi „în decor” cu afacerea lor sau se vor izbi frontal de realitate.

    2. Reajustarea planului de afaceri (= ajustezi volanul pentru a nu ieşi de pe banda ta)
    Din păcate, mulţi antreprenori îşi conduc afacerea fără un plan, dar pentru cei care au planificare anuală, trimestrială, lunară şi chiar săptămânală, a devenit destul de evident că planurile făcute în decembrie 2019 nu au cum să mai devină realitate. Ori va fi mai rău, ori va fi mai bine, dar probabilitatea să nu fii deloc influenţat de ce se întâmplă este spre zero.
    Aici sunt mai multe aspecte pe care merită să le luăm în considerare.
    Pentru unii, este vorba de o simplă schimbare a mesajelor de marketing. Pentru alţii, trece prin schimbarea canalului de vânzare, poate din offline în online. Pentru alte firme, este vorba de schimbarea totală a modelului de business sau chiar renunţarea la anumite linii de business sau produse/servicii.

    Totul trebuie să plece de la două aspecte importante:
    • Care sunt viziunea şi misiunea mea şi cum se manifestă acestea prin ce fac?
    • Cum s-a schimbat comportamentul clientului meu şi cum mă adaptez la el?

    Voi menţiona două exemple pentru a explica mai bine la ce mă refer.
    Mi-aş dori să văd restaurante care, după ce vor avea permisiunea să deschidă, sa aibă în loc de meniuri la mese, un QR code la intrare pe care-l sa il scanez şi să am automat acces la meniu. Să pot să comand de acolo, să pot să plătesc de acolo şi să pot să chem chelnerul pentru alte situaţii prin QR codul de la intrare.
    În acest fel ar reduce la maximum contactul uman şi s-ar îndrepta în zona de contactless. Companiile care vor implementa strategii de tip contactless vor avea de câştigat în următoarea perioadă, pentru că vor reduce frica clientului faţă de virus.
    Un alt exemplu, banal de altfel, este că la firmele unde traficul de clienţi este mai mare să existe uşi care se deschid automat, ca să evităm să punem mâna pe clanţă. Astfel de strategii până la altele mai complexe (cum ar fi schimbarea gamei de produse pentru a ne adapta la apetitul pentru a cheltui al clienţilor, din următoarea perioadă) ne vor ajuta să trecem de curbă.

    3. Testare (= verifică dacă maşina are aderenţă)
    Dacă în vremuri normale este recomandat să facem MVP-uri şi să testăm strategiile de marketing înainte să investim mulţi bani, acelaşi lucru e valabil şi acum, doar că trebuie să facem totul mult mai repede. Să testăm noul model de afacere, să testăm noul canal de vânzare, să testăm dacă produsul adus are tracţiune în piaţă.
    Tot aici intră şi analiza pe care o putem face pentru a afla care sunt acele lucruri pe care vrem să le păstrăm din această pandemie.
    Poate sunt antreprenori care, văzând că productivitatea angajaţilor nu a scăzut lucrând de acasă, vor propune angajaţilor şi această opţiune, economisind în acest fel bani.
    Poate sunt firme care în loc de team buildinguri scumpe şi cursuri de pregătire în săli de conferinţă vor rămâne la educaţia online pentru a câştiga timp şi bani.
    Poate sunt restaurante care nu au făcut delivery înainte de pandemie, dar vor să o facă de acum încolo sau firme care nu au vândut online şi vor să o facă în viitor.
    Analizează care sunt acele lucruri care au fost bune în această perioadă şi ai vrea să le păstrezi şi testează noua abordare cât mai repede pentru a vedea dacă ai aderenţă înainte să accelerezi.

    4. Relansează-ţi afacerea (= accelerează)
    E o perioadă oportună, înainte să deschizi, să dedici timp pentru planul de relansare.
    Cum o să deschizi? Vii pe 15 mai (sau în data în care îţi permite guvernul să-ţi deschizi afacerea) şi deschizi uşa ca şi cum ar fi o zi normală sau faci o deschidere oficială ca şi cum ai începe afacerea?
    O să faci „gălăgie” sau o să te comporţi ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic şi că perioada aceasta ar fi fost doar o glumă proastă?
    O să le vorbeşti clienţilor despre cum a fost perioada aceasta pentru tine şi echipa ta? O să le spui câte eforturi ai făcut ca să nu dai afară niciun om?
    Este o perioadă excelentă să planifici o deschidere care să atragă atenţia. Ca şi cum ai începe acum afacerea. Unii chiar o iau de la zero, deci am putea considera că încep din nou.
    Lucrează la planul de promovare. Stabiliţi mesajele pe care le veţi trimite la lansare. Programaţi postările pe social media.
    Trimiteţi comunicate de presă. Presa o să vrea să publice povestea celor care au supravieţuit!
    Este ca şi cum ai începe acum afacerea. Fă-o bine!
    Dacă eşti din industria de beauty, poate că nu o sa fie nevoie de prea multă gălăgie, pentru că oamenii s-au săturat deja să se tundă singuri, dar tu ai putea să vinzi deja primele programări de la deschidere, poate la un preţ un pic mai mare pentru clienţii VIP.
    Aceasta este perioada în care îţi focusezi atenţia şi asupra resurselor umane. Cine revine? Când revine? Cum revine? Cum le ridic moralul ca să mă ajute în relansare? Cum mă despart de cei pe care nu mai pot să îi aduc înapoi?

    Ai ocazia să faci lucrurile mult mai bine decât acum! Ai o „scuză” să schimbi orice şi să faci lucrurile la alt nivel.
    Ai ocazia să treci de la panică la planificare!
    Ai ocazia să ieşi din curbă cu viteză şi să câştigi cursa!
    Ai ocazia să fii unul dintre cei care ies mai puternici din această criză!

    Decizia e la tine!

  • Încotro merg autorulotele pe timp de pandemie

    Turismul este unul dintre sectoarele cel mai afectate de pandemia de Covid-19, ceea ce se vede pe toate nişele acestuia. Dacă la începutul anului în curs Florin Hriţuliac, fondatorul grupului Haff, care închiriază şi vinde autorulote şi rulote, credea că în 2020 va bifa afaceri de 7 milioane de euro, după cele două luni de stare de urgenţă se aşteaptă ca businessul să realizeze doar 5% din previziunile iniţiale.  

    Piaţa de autorulote şi rulote se numără printre cele mai afectate de noul coronavirus şi de măsurile implementate de autorităţi, iar actorii economici care formează întregul sector al turismului îşi regândesc planurile de acţiune, astfel încât businessurile lor să reziste în faţa noilor provocări şi să depăşească această criză cu cât mai puţine pagube.

    „A trebuit să regândim întreaga strategie de dezvoltare a activităţilor pentru următorii cinci ani. Întreg sectorul de camping – vânzare, închiriere, service rulote şi autorulote, locuri de campare – a fost închis ca urmare a măsurilor de prevenţie. Pe termen scurt vom reprograma toate vacanţele suspendate, astfel încât turiştii care deja au achitat să sufere cât mai puţin. Concomitent vom cere suspendarea ratelor către bănci şi societăţi de leasing, conform OUG37/2020”, a spus într-un interviu pentru BM Florin Hriţuliac, managing partner în cadrul Haff Premium Campers, companie ce face parte din grupul Haff. Având în vedere că vacanţele cu rulota sau autorulota sunt încă un trend în dezvoltare în România, Florin Hriţuliac consideră că „vom vedea autorulote circulând doar cu turiştii care au avut rezervările amânate din cauza pandemiei. Cred că vom vedea o revenire a interesului pentru turismul cu autorulota doar peste doi sau trei ani”.

    El spune că restricţiile de călătorie în Europa vor avea un efect negativ în acest sector, având în vedere că doar 10-12% dintre cei care închiriau autorulote nu treceau graniţele ţării, „de regulă, aceşti turişti închiriau doar pentru un weekend”.
     „S-a observat în anii trecuţi o creştere a numărului firmelor de închiriere, lunar apărând noi firme în domeniu. Multe vor dispărea în acest an din păcate. Acest gol rămas se va acoperi în timp de către mari firme de închiriere europene, afiliate de regulă producătorilor, în mod direct. Clienţilor români li se vor oferi tarife aliniate celor europene, cu garanţie de închiriere de câteva mii de euro. În contextul scăderii economiei acest lucru va duce la scăderea atractivităţii turismului cu autorulota în România”, crede antreprenorul.

    Un alt factor decisiv care stă la baza călătoriilor cu autorulota este reprezentat de partea financiară a turiştilor. Spre comparaţie, tariful de închiriere a unei autorulote poate fi mai mare cu circa 100 de euro pe zi, comparativ cu preţul de cazare într-o cameră de hotel. „În condiţiile în care tariful mediu de cazare în România va scădea undeva la 20-30 euro/zi, foarte puţini vor fi cei dispuşi să achite între 120 şi 180 euro/ziua de închiriere pentru o autorulotă, în sezonul de vârf. Un tarif minim de închiriere a unei autorulote este în jur de 70 euro/zi, pe parcursul unui grad de ocupare medie anuală de 70%, astfel încât deţinătorul autorulotei să îşi poată acoperi costurile”, a explicat Florin Hriţuliac.
    Nici în ţările dezvoltate, unde vacanţele cu autorulota şi rulota sunt deja o tradiţie, precum America şi ţările din Europa Occidentală, turiştii nu vor fi la fel de atraşi de închirierea unui astfel de vehicul, afirmă reprezentantul grupului Haff.
     „Din păcate sunt doar încercări ale entităţilor interesate în atragerea turiştilor care călătoreau cu avionul şi stăteau în hoteluri să le combine în turismul cu autorulota, este o abordare de tipul win-lose care nu este sustenabilă. Firmele americane şi, mai nou, şi cele europene, încearcă această abordare. Specialiştii în turismul cu RV-ul (recreational vehicle) au atras atenţia că acesta este o formă alternativă de turism, de nişă, care se îndestulează după ce turiştii au bifat celelalte forme de turism tradiţionale. De asemenea este şi mai scump decât turismul tradiţional, chiar şi în statele dezvoltate. O strategie de creştere pe conversia turistului tradiţional nu este realizabilă.
    Cele două luni de stare de urgenţă şi-au pus amprenta pe finanţele grupului Haff, astfel că dacă în anii trecuţi în această perioadă a anului compania realiza deja aproximativ 35% din cifra de afaceri şi avea peste 70% din întreagă capacitate anuală deja rezervată, în acest an încasările sunt pe zero. „Mai mult decât atât, avem multe cereri de anulare sau amânare a rezervărilor, ceea ce practic ne plasează pe încasare minus, încasarea zero ar fi fost fericită. Pe partea de rezervări pentru restul anului mai avem active 679 de zile de închiriere, faţă de 9.801 de zile anul trecut, înregistrând astfel o scădere de 93% a activităţii de închiriere.”
    Pe partea de vânzări de autorulote şi rulote, piese de schimb şi accesorii, Florin Hriţuliac spune că anul trecut grupul a realizat afaceri de aproximativ 3 milioane de euro până în această perioadă din an, iar „în acest moment suntem pe zero. Vânzările se fac de regulă între lunile aprilie -iunie ale fiecărui an, avem peste 180 de vehicule noi în depozite logistice pentru care nu avem cumpărători, în valoare de aproximativ 7 mil. euro. Aproape toate achiziţiile de rulote şi autorulote au fost amânate atât din cauza posibilităţilor reduse de finanţare, cât şi a conservării resurselor disponibile de către cei ce aveau lichidităţi.”
    El spune că întreaga industrie, la nivel global, şi-a tras obloanele în urma pandemiei şi a stării de urgenţă, iar producătorii internaţionali de autorulote şi rulote aşteaptă ca piaţa să îşi revină să reapară cererile de achiziţie. „Toţi dealerii de autorulote din Europa, în special cei de volum mare, sunt într-o poziţie delicată, cu stocuri uriaşe destinate vânzării, însă cu o piaţă cu cerere zero. Lucrăm în special cu producători germani, lideri în Europa (Buerstner, Hobby), care, au o bază foarte solidă din punct de vedere financiar, dar în curând vom asista la primele cereri de protecţie împotriva creditorilor dacă statul german nu intervine în acest domeniu, aşa cum a făcut-o şi în 2008-2009. Un alt producător din nordul Italiei, cu care am avut volume importante de vânzări, este paralizat complet, afectând astfel tot lanţul de aprovizionare.”
    Grupul Haff a înregistrat afaceri de peste 6 milioane de euro la finalul anului trecut, iar pentru anul în curs bugeta o cifră de afaceri de peste 7 mil. euro. Însă, având în vedere efectele negative ale pandemiei, Florin Hriţuliac estimează că grupul va realiza doar 5% din „ce planificaserăm pentru 2020”.
    „Veniturile din vânzări vor fi zero, iar pe partea de închiriere vom avea cifre cu minus. Pe întreg anul îmi este dificil să mă pronunţ, dar cred că vom avea cifre de afaceri incredibil de mici şi foarte mari presiuni din partea tuturor creditorilor clienţi, bănci, firme de leasing, salariaţi. Nu cred că vom depăşi o cifră de afaceri mai mare de 300.000 de euro.”
    Grupul gestionează o flotă de 140 vehicule, atât proprii, cât şi deţinute de alţi proprietari şi gestionate prin intermediul unei interfeţe automate de rezervare Haff, „în mod similar cu booking.com. Estimăm aproximativ 60 de unităţi noi pe platforma de închiriere în acest an. Sperăm că vom ajunge la aproximativ 200 unităţi destinate închirierii în acest sezon de vară”.
     Planul pe termen mediu prevede relansarea unor pachete de vacanţă de vară într-o formulă atractivă, astfel încât „să reuşim menţinerea unui cash-flow suficient pentru acoperirea cheltuielilor curente. Activitatea de vânzare vehicule se va relua cred cu mare greutate, majoritatea clienţilor noştri fiind flote comerciale de închiriere care sunt şi ele afectate, la rândul lor, de aceste scăderi”. Florin Hriţuliac consideră că pentru relansarea acestui sector, statul trebuie să ofere acces facil la finanţare (garantată de stat) pentru achiziţia de vehicule de acest tip, să inlcudă turismul cu autorulota sub umbrela Ministerului de Turism, să dezvolte campinguri şi spaţii de alimentare, parcare specializate pentru rulote şi autorulote.
     „Se poate oferi şi posibilitatea plăţii vacanţelor – închirierii de autorulote cu vouchere de vacanţă acordate gratuit de către stat bugetarilor. Iar antreprenorii trebuie să găsească soluţii de supravieţuire. România are o şansă uriaşă să reactiveze industria textilă şi cea alimentară, întrucât Europa va înlocui producţia din China cu cea în Europa de Est.” În noul context, compania şi-a amânat şi planurile de dezvoltare. Cu ajutorul partenerilor din Germania şi mentorilor din SUA, au cooptat un investitor asiatic spre sfârşitul anului trecut. Prin achiziţia pachetului de acţiuni al societăţii lor de către acest investitor voiau astfel să înceapă producţia de autorulote în România, la Braşov, cu o capacitate maximă de 800 unităţi pe an. „Însă, pandemia de COVID-19 a afectat China în primul rând şi apoi a ajuns şi la noi, astfel că fondurile necesare acestei investiţii vor fi deblocate mult mai târziu decât anticipam. Sperăm că o eventuală scădere a preţurilor terenurilor şi a spaţiilor de producţie să compenseze această întârziere, însă producţie de autorulote vom face, mai devreme sau mai târziu, la Braşov”, spune antreprenorul. 

  • Amenzi de 260.000 lei aplicate de ITM Prahova pentru două firme la care lucrau cei din şomaj tehnic

    Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova a aplicat două amenzi în valoare totală de 260.000 de lei la două firme la care, în timpul unor controale, au fost găsiţi salariaţi care figurau în şomaj tehnic.

    “O societate de fabricare a mobilei a primit amendă de 200.000 lei pentru 40 de angajaţi care erau la muncă, iar o alta firmă, care produce mase plastice, a primit 60.000 lei amendă pentru 3 salariati găsiţi la lucru, deşi în acte toţi aceştia figurau în şomaj tehnic”, a declarat Dumitra Ionescu, directorul ITM Prahova.

  • Numărul firmelor care şi-au deschis conturi online pentru a gestiona relaţia cu administraţiile locale a crescut de 6 ori în 2020. Timpul de rezolvare a problemelor birocratice a scăzut cu până la 10 ori

    Numărul contribuabililor care au ales, în timpul pandemiei, să-şi deschidă conturi online pentru a gestiona relaţia cu administraţiile locale a crescut de 6 ori în 2020, faţă de aceeaşi perioadă din 2019. În acelaşi timp, numărul de operaţiuni realizate prin intermediul platformelor informatice care deservesc administraţiile este de 12 ori mai mare. Prin desfăşurarea online a operaţiunilor, contribuabilii economisesc timp, iar problema le este rezolvată de până la 20 de ori mai rapide cele mai multe ori în maxim 1 oră, fără deplasare, potrivit datelor statistice comunicate de reprezentanţii Integrisoft Solutions.

    Datele statistice au fost culese prin intermediul unui sistem dezvoltat în peste 40% din oraşe şi peste 30% din oraşele municipii reşedinţe de judeţ.

     „De la o medie de înrolare de 50 contribuabili pe lună, în 2019, am ajuns la o medie de 600 conturi noi create în fiecare lună, din 2020, în platformă.  Proporţional, a crescut şi volumul operaţiunilor desfăşurate prin intermediul platformei. Spre exemplu, în 2019, am avut o medie de 50 de certificate fiscale emise în fiecare lună. În martie 2020, au fost peste 700, în aprilie mai mult de 1200, iar vârful estimăm că va fi în luna mai. Spre surprinderea noastră, 25% din solicitări au venit prin persoane de peste 50 de ani, ceea ce e un lucru foarte promiţător pentru dezvoltarea serviciilor online.”, a declarat Florian Simionescu, manager Integrisoft Solutions.

    Soluţiile informatice Avansis, dezvoltate de Integrisoft, permit,  printre altele: plăţi de la distanţă, prin intermediul dispozitivelor mobile, realizate printr-o simplă înregistrare pe baza  CNP, schimb de date automate între instituţii (de exemplu:  vânzare/cumpărare auto sau schimb domiciliu), operativitate maximă  prin integrarea automată a soluţiei front-office cu back-office,  verificarea automată a identităţii digitale, dar şi o modalitate smart  de declarare a imobilelor prin care se simplifică birocraţia. Pe viitor va fi posibil schimbul de date automat între instituţii (de exemplu: vânzare/cumpărare auto sau schimb domiciliu), fără să fie necesare deplasări ale contribuabililor sau schimbul de hârtii.

    Digitalizarea este cea mai bună variantă pentru păstrarea distanţei sociale şi relaxarea activităţii la ghişee şi implică şi un consum  mai mic de timp şi energie, atât din partea contribuabililor, cât şi din cea a reprezentanţilor autorităţilor.

    „După calculele noastre, pentru contribuabil, în funcţie de tipul de cerere pe care o adresează, fluxul de rezolvare poate fi între 3 şi 20 de ori mai rapid, iar pentru un inspector care gestionează o anumită cerere, se reduc timpii de până la 10 ori. În efortul depus de  oameni, o primărie de sector cu aproximativ 300.000 de locuitori, prin   automatizarea adusă de platformă şi cererile actuale, la nivelul lor  de volum, economiseşte lunar un efort echivalent a 3.5 oameni, în timp ce o primărie a unui oraş cu 20.000 de locuitori economiseşte munca  unui angajat full time în fiecare lună”,  a mai adăugat Florian  Simionescu.

    Conform datelor deţinute de INTEGRISOFT Solutions, de la declanşarea pandemiei, o treime dintre primarii din România şi-au exprimat disponibilitatea de implementare de soluţii informatice în administraţie.

    INTEGRISOFT Solutions este unul dintre cei mai reprezentativi producători de aplicaţii software pentru administraţia publică locală, cu o experienţă de peste 15 ani, care are peste 600 de implementări în 400 de instituţii de mărime medie-mare, 4000 de utilizatori şi singurul cel mai important furnizor de servicii şi soluţii integrate. Sistemul integrat Avansis dezvoltat de Integrisoft este utilizat în peste 40% din oraşe şi peste 30% din oraşele municipii reşedinţe de judeţ. Platforma poate prelua în mod prompt solicitări prin internet, 24/24 h, 7/7 zile pe săptămână.

     

  • Nu se dau bătuţi

    Cum tornadele se manifestă în special între aprilie şi iunie, nu toţi americanii vor sta acasă. Unii nu vor mai merge în grup şi vor pleca la vânătoare doar pe plan local, dotaţi cu ceea ce le trebuie ca să evite apropierea de alţi oameni. Alţii vor călători ceva mai departe pentru câteva zile, dar singuri ori în grupuri mici. Mai dificilă  este situaţia pentru firmele care organizează excursii de grup pe urmele furtunilor, care deja au fost nevoite să anuleze unele dintre excursii din cauza măsurilor impuse pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, acestea sperând că vor putea să ducă totuşi turişti la tornade, chiar dacă ceva mai târziu ca de obicei.

  • RBL începe înscrierile pentru acceleratorul ScaleOut, program prin care 10 firme sunt ajutate să facă export. Ce condiţii trebuie să îndeplinească companiile pentru a fi eligibile

    Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) începe înscrierile pentru ScaleOut Accelerator , un program prin care 10 firme româneşti sunt susţinute în vederea internaţionalizării. Prima cohortă, din care vor face parte 10 firme, va fi dedicată companiilor care fac deja business în străinătate sau vor să îşi extindă produsul prin activităţi de internaţionalizare. Printr-o curriculă tailor-made, adaptată obiectivelor de extindere prin export ale fiecărui antreprenor în parte, acceleratorul se adresează firmelor care au deja un model de business viabil pe piaţa românească.

    „Obiectivul nostru este să creştem numărul firmelor româneşti care fac business pe pieţele externe. Studiile arată că prezenţa internaţională directă a firmelor româneşti este modestă, iar deficitul comercial al ţării noastre se adânceşte. Multe dintre companiile româneşti au un potenţial mare şi pot furniza pe pieţele străine produse şi servicii de foarte bună calitate. Chiar dacă exporturile firmelor suferă acum ca urmare a evoluţiei COVID-19, în contextul reducerii cererii de anumite produse şi servicii, a problemelor legate de transport şi din cauza anulărilor contractelor comerciale, credem că economia multor ţări îşi va reveni rapid şi dezvoltarea internaţională a companiilor româneşti va fi o bază importantă a creşterii economice”, a declarat Gabriel Istoc, liderul şi unul dintre iniţiatorii proiectului ScaleOut din cadrul Fundaţiei Romanian Business Leaders.

    Acceleratorul ScaleOut, organizat de Fundaţia Romanian Business Leaders în perioada 7 iunie – 7 noiembrie, va oferi susţinere, mentorat, expertiză şi acces la networking, pentru cele 10 firme româneşti selectate.

    Acceleratorul este un proiect realizat în parteneriat cu Google Atelierul Digital şi Deloitte, alături de companii locale, studii de caz de succes în internaţionalizare, firme antreprenoriale ca eMag şi DocProcess.

    Antreprenorii şi managerii din companiile care vor să se extindă într-o ţară nouă se pot înscrie în programul ScaleOut Accelerator în perioada 7 mai – 7 iunie.

    Programul de acccelerare prin export include:

    1. Pregătire practică în vederea internaţionalizării: cum alegem piaţa ţintă în care facem export

    2. Workshop-uri şi mentorat despre înţelegerea pieţelor internaţionale şi a specificităţilor economice, legislative ale ţărilor de interes

    3. Unelte de export şi digital marketing: instrumente pentru export, workshop-uri despre cum ne putem construi strategia de marketing digital

    4. Mentorat one-to-one and one-to-many alături de antreprenori români care s-au internaţionalizat

    5. Acces la studii de caz cu firme româneşti de succes care s-au internaţionalizat: eMag, DocProcess, UiPath, SaladBox, Ivatherm, Qualitance, CrisTim

    6. Shadowing din partea experţilor români din Diaspora + acces la manageri corporate şi antreprenori cu experienţă în internaţionalizare din comunitatea Fundaţiei Romanian Business Leaders

    7. Company Visits: knowledge practic despre export

    8. Pitching şi Business Canvas pentru exportatori

    9. Expertiză şi mentorat din partea specialiştilor în diplomaţie economică

    10. Plan de business pentru export şi internaţionalizare.  
    Firmele care se pot înscrie în accelerator trebuie să aibă un produs sau serviciu viabil, testat deja pe piaţa românească. Antreprenorii şi managerii care se înscriu în program trebuie să ştie în ce ţară vor să se dezvolte prin export şi internaţionalizare. Programul se adresează în egală măsură firmelor care au activităţi de export şi celor care nu s-au internaţionalizat deocamdată.

    Participarea în accelerator este gratuită, acceleratorul este non-equity, iar selecţia va fi făcută de echipa ScaleOut în funcţie de 1. Modelul de business, 2. Intenţia specifică pentru internaţionalizare într-o anumită ţară şi 3. Produsul/serviciul viabil pentru internaţionalizare. De asemenea, echipa ScaleOut urmăreşte o complementaritate între modelele de business şi pieţele ţintă ale firmelor selectate în program.

    Proiectul ScaleOut va fi alături de toate firmele înscrise în accelerator, prin proiecte de educaţie, networking şi acces la experţi, chiar dacă nu vor fi selectate în program. Viziunea noastră este să avem cât mai multe firme româneşti dezvoltate global.

    În contextul crizei COVID-19, situaţia firmelor româneşti se înrăutăţeste, dar internaţionalizarea, mentalitatea „Born Global” şi exporturile vor deveni mai relevante ca niciodată. Prin urmare, antreprenorii care vor planta seminţele internaţionalizării în următorul an îşi vor proteja companiile pentru viitoarele perioade incerte.

    Lansarea ScaleOut (program lansat cu numele Start-Up Bridge în anul 2018) a fost generată de nevoia antreprenorilor români de a trece graniţele propriu-zise ale ţării pentru dezvoltare regională, dar şi de a-şi depăşi barierele mentale mai mari sau mai mici pe care le avem toţi când vine vorba de business. ScaleOut creează programe educaţionale despre export şi internaţionalizare, evenimente de comunitate şi schimburi de experienţă între ecosisteme de business. Fundaţia Romanian Business Leaders este o comunitate de antreprenori, manageri şi profesionişti români din diverse domenii.

     

  • Ce trebuie să facă firmele care vor să beneficieze de amânarea ratelor de până la 9 luni

    IMM-urile care au negociat cu băncile suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor înainte de apariţia OUG 37/2020 trebuie să depună o nouă cerere până la data de 14 mai 2020 pentru a putea beneficia de o amânare de până la 9 luni, prevăzută în ordonanţa de urgenţă, potrivit informaţiilor transmise de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

    „Dorim sa ii instiintam pe clientii bancilor partenere, care au obtinut suspendarea obligatiilor de plata scadente in baza normelor bancilor, in acord cu creditorii, inainte de aparitia OUG nr.37/2020, ca pot solicita, printr-o noua cerere, aceleaşi conditii de suspendare a plaţilor in baza prevederilor OUG 37/2020 pentru a prelungi cu pana la 9 luni amânarea plăţilor”, a transmis FNGCIMM.

    Pentru firmele care au depus socilitările înainte de apariţia OUG 37/2020, băncile vor decide în conformitate cu condiţiile anterioare ordonanţei.

    Care sunt condiţiile de acordare a scrisorilor de garanţie:

    – Creditul  a fost acordat pana la data de 30 martie 2020, inclusiv

    – Data scadentei finale a obligatiilor de rambursare a ratelor, prevazuta in contractul de credit, este ulterioara datei de 30 martie 2020, inclusiv

    – Creditul nu a fost declarat cu scadenta anticipata pana la data de 30 martie 2020, inclusiv

    – Debitorul nu inregistreaza rate scadente restante, la data de 16 martie 2020, inclusiv, sau a  efectuat plata obligatiilor restante pana la data solicitarii suspendarii obligatiei de plata, in conditiile prevazute la art. 2 alin 1) din OUG 37/2020.