Tag: finlanda

  • Unul din puţinele topuri unde România depăşeşte Statele Unite

    Clasamentul este condus, în mod aşteptat, de către statele din nordul Europei. Pe primele trei poziţii se situează, în ordine, Finlanda, Olanda şi Norvegia. România se află pe poziţia 45, iar Statele Unite pe poziţia 46.

    “World press freedom index” este publicat anual de către “Reporters without borders”, organizaţie ce are ca misiunea asigurarea libertăţii de exprimare. Aceasta a fost fondată în anul 1985 de către patru jurnalişti francezi, iar astăzi serveşte drept consultant către Naţiunile Unite şi Unesco.

    România a căzut trei poziţii, anul trecut situându-se pe locul 42. Clasamentul “World press freedom index 2014” poate fi consultat integral pe http://rsf.org/index2014/en-index2014.php.

  • România, după Papua Noua Guinee în clasamentul libertăţii presei. Ţara noastră a coborât în topul mondial

     Republica Moldova s-a situat pe locul 56, în coborâre cu un loc faţă de anul precedent, potrivit site-ului rsf.org.

    În acest clasament care cuprinde 180 de ţări, cu una mai mult faţă de anul trecut, pe primul loc se situează Finlanda, fiind urmată în top, în ordine, de Olanda, Norvegia, Luxemburg, Andorra, Liechtenstein, Denemarca, Islanda, Noua Zelandă şi Suedia.

    Ungaria se situează pe locul 64 în acest top al libertăţii presei, în timp ce Bulgaria se află pe locul 100.

    În acelaşi clasament, Republica Cehă se află pe locul 13, Germania, pe 14, Polonia, pe 19, Slovacia, pe 20, Lituania, pe 32, Marea Britanie, pe 33, Slovenia, pe 34, Spania, pe 35, Serbia, pe 54, Croaţia, pe 65, Israel, pe 96, Grecia, pe 99, Rusia, pe 148, Turcia, pe 154, China, pe 175.

    Pe ultimele locuri în acest loc se află Turkmenistan (178), Coreea de Nord (179) şi Eritreea, un stat din nord-estul Africii (pe locul 180)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană alocă 100 de milioane de euro României pentru a combate şomajul în rândul tinerilor

     Youth Employment Initiative este un program în valoare de 3 miliarde de euro, alocate ţărilor cu regiuni în care peste 25% dintre tineri nu au un loc de muncă sau nu sunt încadraţi în sistemul de învăţământ.

    La rândul său, România trebuie să aloce din Fondul Social European cel puţin aceeaşi sumă pentru a reduce şomajul în rândul tinerilor.

    Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Luxemburg, Malta şi Olanda nu vor primi bani în cadrul acestui program.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană alocă 100 de milioane de euro României pentru a combate şomajul în rândul tinerilor

     Youth Employment Initiative este un program în valoare de 3 miliarde de euro, alocate ţărilor cu regiuni în care peste 25% dintre tineri nu au un loc de muncă sau nu sunt încadraţi în sistemul de învăţământ.

    La rândul său, România trebuie să aloce din Fondul Social European cel puţin aceeaşi sumă pentru a reduce şomajul în rândul tinerilor.

    Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Luxemburg, Malta şi Olanda nu vor primi bani în cadrul acestui program.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România ocupă ultimul loc în UE după procentajul utilizatorilor de internet care cumpără online

     România, Bulgaria (cu 17% dintre utilizatorii de internet), Estonia şi Italia (ambele 29%) ocupă ultimele locuri în rândul celor 28 de state membre UE.

    Cele mai ridicate procentaje de cumpărători online sunt înregistrate în Marea Britanie (82%), Danemarca şi Suedia (ambele 79%), Germania (77%), Luxemburg ( 73%) şi Finlanda (72%).

    Croaţia, stat care a aderat la UE în acest an, înregistrează o rată de 36%.

    Comenzile pentru îmbrăcăminte şi articole sportive, precum şi rezervările pentru călătorii şi vacanţe sunt cele mai frecvente cumpărături online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai mari amenzi din lume pentru depăşirea vitezei legale

     1. Finlanda şi Danemarca – nelimitat (Cea mai mare amendă dată până acum: 200.000 dolari)

    Chiar dacă eşti unul dintre cei mai bogaţi oameni din Europa, să dai 200.000 de dolari pentru că ai mers un pic mai repede nu e uşor. Şi asta în 2002, când banii erau bani!

    Atât în Finlanda cât şi în Danemarca, cuantumul amezii este stabilit în funcţie de venitul anual al contravenientului. Ghinionistul care a plătit 200.000 de dolari a fost Jussi Salonoja, care a avut un venit, în anul respectiv, de 11,5 milioane de dolari. Salanoja a fost prins circulând cu 80 km/h într-o zonă în care restricţia de viteză era de 40 km/h. (Faceţi o comparaţie cu recentele cazuri când mai mulţi soferi români au fost prinşi de poliţie circulând cu viteze de Formula 1 – peste 200 km/h).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta cere asistenţă tehnică din Finlanda pentru exploatări miniere cu tehnologii avansate de mediu

     Derularea lucrărilor miniere, în general, pe baza unor tehnologii avansate, cu soluţii pentru protejarea mediului, a reprezentat unul dintre subiectele de discuţie ale premierului Victor Ponta, aflat în vizită oficială la Helsinki, cu omologul său finlandez, Jyrki Katainen.

    “Finlanda este foarte avansată în sectorul energiei verzi şi al mineritului. L-am informat pe prim-ministrul Katainen că, exact acum, în România este o dezbatere uriaşă şi importantă despre viitorul mineritului şi, învăţând de la Finlanda, cu tehnologiile cele mai avansate şi mai verzi, ne poate ajuta să luăm deciziile corecte”, a spus Ponta, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu şeful Guvernului finlandez.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recesiunea din zona euro forţează Polonia şi Finlanda să-şi orienteze exporturile către vechiul duşman Rusia. În schimb acasă, polonezii blochează investiţiile ruseşti

    După zeci de ani în care a urmărit să-şi consolideze relaţiile cu Occidentul, mai ales pe cele comerciale, Finlanda devine din nou dependentă de comerţul cu vechiul inamic Rusia, o ţară cu resurse vaste a cărei clasă de mijloc în dezvoltare şi ai cărei investitori bogaţi oferă oportunităţi de creştere care lipsesc în economiile zonei euro lovite de recesiune.

    O tendinţă evidentă de creştere la nivelul exporturilor cu Rusia se observă şi la Polonia, cea mai mare economie est-euro­peană, care în schimb se opune cu înver­şu­nare expansiunii economice a ruşilor şi blochează pătrunderea afacerilor ruseşti în ţară.

    Timp de două decenii Finlanda, stat membru al zonei euro din 1999, şi-a întărit schimburile comerciale cu restul Europei, iar în acest timp reticenţa faţă de vecinul şi fostul cuceritor din est a rămas. Acum, anticiparea unei reveniri lente în zona euro face ca tot mai multe companii finlandeze să caute legături mai strânse cu Rusia, scrie Thomson Reuters.

    Cele mai recente date comerciale arată că ajustarea a început. Exporturile Finlandei către restul statelor Uniunii Europene au scăzut în primele cinci luni ale anului cu 4%, comparativ cu intervalul similar din 2012. În schimb, exporturile către Rusia au crescut cu 4%. Judecând după rezultatele financiare din al doilea trimestru ale companiilor finlandeze, care arată că multe dintre ele au fost afectate de incertitudinile din Europa, se poate trage concluzia că influenţa Rusiei asupra economiei finlandeze va creşte. Companiile de top precum retailerul Kesko şi reţeaua de magazine Stockmann vorbesc despre Rusia ca despre cea mai bună carte de joc a lor. Kesko, care controlează aproximativ 35% din comerţul alimentar, cu electro­casnice, utilaje uşoare şi bricolaj, şi-a deschis în luna mai al doilea magazin alimentar din Rusia şi intenţionează să deschidă alte opt unităţi în următorii trei ani.

    Cititi mai multe pe zf.ro

  • Samsung a depăşit pentru prima oară Nokia pe piaţa finlandeză

     Astfel, cota de piaţă a Samsung în Finlanda a crescut la 36% în primul trimestru al acestui an, faţă de 33% pentru Nokia, potrivit datelor IDC, citate de Engadget.

    Locul al treilea a revenit companiei americane Apple, cu 14% din vânzări, în timp ce restul producătorilor s-au înghesuit pe 16% din piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finlanda anunţă că VA BLOCA aderarea României şi Bulgariei la Schengen: “Cele două ţări sunt prea corupte şi nu trăiesc conform principiilor statului de drept”

    Atât Guvernul, cât şi Parlamentul au declarat că cele două ţări sunt prea corupte şi nu trăiesc conform principiilor statului de drept, o precondiţie pentru aderarea la spaţiul Schengen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro