BusinessMagazin

Tag: financiar

  • Cel mai important organism de supraveghere financiară din lume avertizează:Era şocurilor nu a trecut

    Cel mai puternic organism de supraveghere financiară din lume a avertizat asupra unor provocări şi şocuri suplimentare în lunile următoare, în condiţiile în care ratele ridicate ale dobânzilor subminează redresarea economică şi ameninţă sectoare cheie, inclusiv cel imobiliar, scrie Financial Times.

    În informarea periodică adresată liderilor G20 înainte de summitul de săptămâna aceasta de la New Delhi, Klaas Knot, preşedintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară, cu sediul la Basel, a declarat: „Redresarea economică mondială îşi pierde din avânt, iar efectele creşterii ratelor dobânzilor în marile economii se fac simţite din ce în ce mai mult. Cu siguranţă că vor apărea şi alte şocuri cu care se va confrunta sistemul financiar global, atât în lunile următoarea cât şi în anii următori”.

    Pieţele financiare au fost relativ stabile în ultimele luni, un răgaz binevenit după o serie de crize din acest an, care au avut drept victime creditori americani de talie medie, precum Silicon Valley Bank şi Signature, şi au dus la dispariţia Credit Suisse din Europa, care a fost absorbită de rivalul său elveţian UBS.

    Dar Knot a declarat că riscurile din sistemul financiar sunt încă evidente, chiar dacă contagiunea provocată de evenimentele din februarie şi martie a fost limitată.

    El a subliniat că sectorul imobiliar este un domeniu pe care autorităţile ar trebui să îl „monitorizeze îndeaproape” pentru a vedea dacă există semne de stres, având în vedere vulnerabilitatea acestuia la creşterile de rate, şi a îndemnat „furnizorii de servicii financiare din aceste sectoare să îşi gestioneze riscurile în mod corespunzător”.

    Ratele mai mari ale dobânzilor au nevoie de timp pentru a se transmite pe deplin în economia reală, deoarece unii debitori au credite cu rată fixă stabilite înainte ca băncile centrale, precum Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei, să înceapă să înăsprească politica monetară pentru a combate inflaţia în creştere.

    Knot a declarat că potenţialul de a se produce noi tensiuni pe piaţă a subliniat necesitatea de a pune în aplicare „pe deplin şi în mod consecvent” normele globale privind capitalul bancar convenite de autorităţile de reglementare în 2017 şi care urmează să intre în vigoare până în 2023.

    De asemenea, el a subliniat necesitatea unei reglementări mai stricte a instituţiilor financiare nebancare – care cuprind totul, de la credite private la fonduri speculative şi asiguratori – şi a afirmat că este „esenţială” punerea în aplicare a reformelor convenite pentru a aborda riscurile de pe aceste pieţe.

    Regiunile au acţionat cu viteze diferite în ceea ce priveşte măsurile de reglementare a IFNB, inclusiv dispoziţiile referitoare la fondurile de piaţă monetară, fondurile deschise, marjele, efectul de levier şi lichiditatea pieţei de obligaţiuni.

    SUA au anunţat în iulie că nu vor pune în aplicare regimul de capital bancar până la jumătatea anului 2025, cu aproximativ şase luni mai târziu decât UE şi Regatul Unit, care la rândul lor anunţaseră deja întârzieri, pentru a acorda băncilor mai mult timp pentru a se adapta la noul regim.

    Chiar dacă pachetul a fost descris pe scară largă ca fiind „finalul jocului” pentru reglementarea postcriză financiară mondială, factorii de decizie iau deja în considerare un alt set de îmbunătăţiri pentru a aborda unele dintre vulnerabilităţile care au fost expuse în acest an.

    FT a relatat că aceste măsuri includ înăsprirea regulilor privind capitalul şi lichiditatea şi obligarea SUA să aplice măsuri convenite la nivel mondial pentru o gamă mai largă de bănci, scrie Business Magazin..

  • Furtuna nu a trecut: Cel mai important organism de supraveghere financiară din lume avertizează că era provocărilor şi şocurilor economice nu s-a terminat. Ratele în creştere şi prăbuşirea sectorului imobiliar sunt printre principalele dezastre care ar putea să-şi facă simţită prezenţa

    Cel mai puternic organism de supraveghere financiară din lume a avertizat asupra unor „provocări şi şocuri suplimentare” în lunile următoare, în condiţiile în care ratele ridicate ale dobânzilor subminează redresarea economică şi ameninţă sectoare cheie, inclusiv cel imobiliar, scrie Financial Times.

    În informarea periodică adresată liderilor G20 înainte de summitul de săptămâna aceasta de la New Delhi, Klaas Knot, preşedintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară, cu sediul la Basel, a declarat:

    „Redresarea economică mondială îşi pierde din avânt, iar efectele creşterii ratelor dobânzilor în marile economii se fac simţite din ce în ce mai mult. Cu siguranţă că vor apărea şi alte şocuri cu care se va confrunta sistemul financiar global, atât în lunile următoarea cât şi în anii următori”.

    Pieţele financiare au fost relativ stabile în ultimele luni, un răgaz binevenit după o serie de crize din acest an, care au avut drept victime creditori americani de talie medie, precum Silicon Valley Bank şi Signature, şi au dus la dispariţia Credit Suisse din Europa, care a fost absorbită de rivalul său elveţian UBS.

    Dar Knot a declarat că riscurile din sistemul financiar sunt încă evidente, chiar dacă contagiunea provocată de evenimentele din februarie şi martie a fost limitată.

    El a subliniat că sectorul imobiliar este un domeniu pe care autorităţile ar trebui să îl „monitorizeze îndeaproape” pentru a vedea dacă există semne de stres, având în vedere vulnerabilitatea acestuia la creşterile de rate, şi a îndemnat „furnizorii de servicii financiare din aceste sectoare să îşi gestioneze riscurile în mod corespunzător”.

    Ratele mai mari ale dobânzilor au nevoie de timp pentru a se transmite pe deplin în economia reală, deoarece unii debitori au credite cu rată fixă stabilite înainte ca băncile centrale, precum Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei, să înceapă să înăsprească politica monetară pentru a combate inflaţia în creştere.

    Knot a declarat că potenţialul de a se produce noi tensiuni pe piaţă a subliniat necesitatea de a pune în aplicare „pe deplin şi în mod consecvent” normele globale privind capitalul bancar convenite de autorităţile de reglementare în 2017 şi care urmează să intre în vigoare până în 2023.

    De asemenea, el a subliniat necesitatea unei reglementări mai stricte a instituţiilor financiare nebancare – care cuprind totul, de la credite private la fonduri speculative şi asiguratori – şi a afirmat că este „esenţială” punerea în aplicare a reformelor convenite pentru a aborda riscurile de pe aceste pieţe.

    Regiunile au acţionat cu viteze diferite în ceea ce priveşte măsurile de reglementare a IFNB, inclusiv dispoziţiile referitoare la fondurile de piaţă monetară, fondurile deschise, marjele, efectul de levier şi lichiditatea pieţei de obligaţiuni.

    SUA au anunţat în iulie că nu vor pune în aplicare regimul de capital bancar până la jumătatea anului 2025, cu aproximativ şase luni mai târziu decât UE şi Regatul Unit, care la rândul lor anunţaseră deja întârzieri, pentru a acorda băncilor mai mult timp pentru a se adapta la noul regim.

    Chiar dacă pachetul a fost descris pe scară largă ca fiind „finalul jocului” pentru reglementarea postcriză financiară mondială, factorii de decizie iau deja în considerare un alt set de îmbunătăţiri pentru a aborda unele dintre vulnerabilităţile care au fost expuse în acest an.

    FT a relatat că aceste măsuri includ înăsprirea regulilor privind capitalul şi lichiditatea şi obligarea SUA să aplice măsuri convenite la nivel mondial pentru o gamă mai largă de bănci.

     

  • Analiştii financiari nu sunt deloc optimişti: deficitul bugetar va fi de 5,7% din PIB şi dobânzile rămân la fel de sus şi peste un an

    ♦ Deşi per ansamblu încrederea analiştilor în economie a crescut marginal, aşteptările economiştilor s-au înrăutăţit ♦ Inflaţia ar ajunge la 7,5% într-un an, de la 9,4%, cât este acum.

    Analiştii financiari de la CFA România, asociaţia analiştilor financiari, sunt de părere că deficitul bugetar va fi mult mai mare decât actuala ţintă a guvernului (4,4%) şi cred că bugetul statului se va închide cu un minus de 5,7% din PIB, conform celui mai recent sondaj al asociaţiei. De asemenea, analiştii sunt de părere că dobânzile se vor menţine sus, cu ROBOR la trei luni de 6,4% peste un an, aceeaşi valoare pe care o înregistra indicatorul vineri.

    Chiar dacă încrederea în economie a crescut semnificativ faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, când nimeni nu ştia cât de puternic va fi şocul economic al războiului din Ucraina, perspectivele de viitor devin mai pesimiste, mai relevă indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România.

    „Componenta anticipaţiilor din indicatorul de încredere macroeconomică a continuat să scadă. În această situaţie, având în vedere deficitul bugetar ridicat şi anticipaţiile privind creşterea taxelor indirecte, încrederea în evoluţia viitoare a economiei continuă să scadă. În acord cu această tendinţă, au crescut şi aşteptările privind majorarea deficitului bugetar pentru acest an“, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

    Indexul de încredere al asociaţiei CFA România a înregistrat o creştere marginală în luna iulie, cu 1,3 puncte şi a ajuns la valoarea de 55,5 puncte. Această evoluţie se datorează în principal componentei referitoare la condiţiile curente, care a înregistrat o creştere de 5 puncte, atingând valoarea de 72,1 puncte, unde 0 înseamnă neîncredere totală şi 100 înseamnă încredere absolută.

    Indicatorii internaţionali de încredere în economie se deteriorează de asemenea. De exemplu, Ifo Business Climate Index al Germaniei, unul dintre cei mai urmăriţi indicatori de „sentiment“ în Germania, dar şi în Europa de Centrală şi de Est, a continuat să scadă în august, în special din cauza sentimentului din industria prelucrătoare. Or, unul dintre barometrele timpurii pentru economia românească este chiar industria germană, pentru că aproape un sfert din exporturile ţării merg către industria germană. Un alt indicator pentru încrederea în industria şi economia românească sunt exporturile germane pentru care, aşa cum indică economiştii de la Erste, proprietarul BCR, nu există mari aşteptări.

    „Conform sondajelor privind sentimentul economic, aşteptările de export pentru lunile următoare în Germania sunt cele mai slabe de la criza financiară globală din 2008-2009, dacă excludem scăderea din perioada pandemiei. Astfel, slăbiciunea sectorului industrial probabil că va persista şi în a doua jumătate a anului 2023.“

  • Este oficial:Acordarea de stimulente financiare absolvenţilor care au obţinut media 10 la evaluarea naţională sau la examenul naţional de bacalaureat

    În acestă săptămână, a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea pentru privind acordarea de stimulente financiare absolvenţilor care au obţinut media 10 la evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, sesiunea 2023, şi la examenul naţional de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2023.

    Mai exact este vorba de Hotărârea Nr. 767 din 24 august 2023 privind acordarea de stimulente financiare absolvenţilor care au obţinut media 10 la evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, sesiunea 2023, şi la examenul naţional de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 770 din 25 august 2023.

    Astfel, se vor acorda stimulente financiare în valoare de 2.000 de lei fiecărui absolvent al clasei a VIII-a care a obţinut media 10 la evaluarea naţională, sesiunea 2023.

    De asemenea, se vor acorda stimulente financiare în valoare de 5.000 de lei fiecărui absolvent de liceu care a obţinut media 10 la examenul naţional de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2023.

    Sumele necesare acordării stimulentelor financiare prevăzute la art. 1 şi 2 se alocă din bugetul aprobat pe anul 2023 Ministerului Educaţiei, titlul 57 „Asistenţă socială“, cap. 65.01 „Învăţământ“, conform HG amintită mai sus.

    „Ţinând cont că este vorba de tineri absolvenţi de gimnaziu, respectiv de liceu cu rezultate remarcabile la învăţătură, care au toate şansele să continue să obţină performanţe în învăţământul liceal, respectiv în învăţământul universitar, apreciem că li se poate oferi un stimulent financiar care să fie util în dezvoltarea lor ulterioară, în domeniul profesional şi personal”, scria în nota de fundamentare.

    Lista beneficiarilor stimulentelor financiare prevăzute şi modalitatea de acordare a acestora se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.

     

  • Fostul director financiar al Tesla, Kirkhorn, pleacă cu o avere de 590 de milioane de dolari

    Se pare că gestionarea finanţelor pentru principalul activ al celei mai bogate persoane din lume poate fi o activitate profitabilă, conform Bloomberg.

    Zachary Kirkhorn, care a renunţat luni la funcţia de director financiar al Tesla Inc., a acumulat o avere netă de 590 de milioane de dolari în timpul celor patru ani în care a ocupat această funcţie, potrivit datelor obţinute de Bloomberg. Cifra cuprinde în principal acţiuni Tesla şi opţiuni pe care le-a primit ca compensaţie.

    Cu toate acestea, averea acumulată de “maestrul de monede” păleşte în comparaţie cu cea a directorului general şi “technoking-ului” Elon Musk, a cărui avere netă de 230,6 miliarde de dolari este cea mai mare din lume, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Kirkhorn şi alţi directori ai Tesla nu au fost incluşi în pachetul salarial uriaş de tip “moonshot” pe care consiliul de administraţie al Tesla l-a acordat lui Musk în 2018, ceea ce a accelerat traiectoria acestuia spre vârful clasamentului mondial al bogaţilor.

    În afară de un lot de opţiuni, care au o valoare netă de aproximativ 550 de milioane de dolari, compensaţia lui Kirkhorn a fost relativ modestă: 300.000 de dolari ca salariu de bază în 2022 şi 31.099 de dolari în timp liber plătit acumulat anterior, care a fost aplicat pentru achiziţionarea unei Tesla.

    Nu este clar ce va face Kirkhorn în continuare. Inginerul cu studii la Harvard şi la Universitatea din Pennsylvania, care are în jur de 30 de ani, a lucrat pentru Musk la Tesla din 2010 şi a fost considerat de analişti calm şi măsurat faţă de şeful său în cadrul apelurilor privind rezultatele. Înainte de a se alătura companiei auto, el a lucrat ca analist la McKinsey & Co. şi a fost stagiar la Microsoft Corp.

     

  • Proteste ale angajaţilor de la Finanţe în mai multe judeţe din ţară

    Angajaţii de la direcţiile financiare din mai multe judeţe din ţară protestează, vineri dimineaţa, nemulţumiţi de proiectul Ordonanţei de urgenţă privind reducerea cheltuielilor bugetare.

    Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical au anunţat că vineri dimineaţa sunt proteste în mai multe judeţe din ţară.

    „La această oră sunt în desfăşurare mai multe proteste ale angajaţilor din direcţiile financiare din Ploieşti, Piatra-Neamţ şi Iaşi”, a transmis BNS.

    De asemenea, se protestează şi în Satu Mare şi Cluj.

    Angajaţii au protestat şi miercuri în mai multe judeţe şi chiar la sediul Ministerului de Finanţe.

    „Sunt mari şanse să apară proteste spontane necontrolabile, deoarece s-au acumulat frustrări foarte mari în cadrul Ministerului Finanţelor, nu neapărat legat de voucherele de vacanţă sau de bani, ci e legat de sistem, de modul în care sunt trataţi oamenii. A venit acum bomboana de pe colivă cu această ordonanţă. În momentul în care noi încercam să le spunem că trebuie o grilă de salarizare separată, ne trebuie egalizarea salariilor în sistem, că avem oameni în acelaşi birou cu salarii diferite”, spunea Vasile Marica, liderul Sed Lex.

    Sindicatele din finanţe declanşează proteste naţionale. Sunt nemulţumiţi de proiectul Ordonanţei de urgenţă privind reducerea cheltuielilor bugetare, afirmând că pierd 700 de lei sau locurile de muncă.

  • Bestjobs: Îngrijorările financiare influenţează planurile personale şi de carieră ale românilor. ”Stabilitatea locului de muncă a devenit un aspect esenţial când vine vorba de alegerea carierei”

    Îngrijorările legate de situaţia financiară influenţează planurile personale şi de carieră ale românilor, aceştia căutând tot mai mult joburi care oferă siguranţă pe termen lung sau orientându-se către arii profesionale în plină dezvoltare, precum IT şi securitate cibernetică, energie regenerabilă, conţinut digital, investiţii financiare şi sănătate, arată tendinţele din platforma bestjobs.

    Candidaţii continuă să exploreze piaţa locurilor de muncă, realizând în medie peste jumătate de milion de aplicări lunar.

    „Nu mai e nicio surpriză că stabilitatea locului de muncă a devenit un aspect esenţial când vine vorba de alegerea carierei. Angajaţii români, însă, continuă să aplice constant pe bestjobs, atât din speranţa de a accesa un salariu mai mare, cât şi din dorinţa de a rămâne la curent cu cerinţele de pe piaţa muncii. Vedem cum apar şi noi domenii care promit o carieră de viitor şi care ajung să atragă tot mai mulţi candidaţi, datorită evoluţiei tehnologiei şi a stilului de viaţă al oamenilor”, spune Ana Vişian, marketing manager bestjobs.

    Noile joburi din domenii în plină dezvoltare necesită candidaţi care au cunoştinţe specifice, cele mai multe dintre ele adresându-se tinerilor din segmentul 18-35 de ani, întrucât şi studiile pentru aceste unele dintre aceste domenii sunt recent apărute.

    ”Preocuparea oamenilor pentru sănătatea mentală a dus la creşterea cererii pentru psihologi şi terapeuţi, aşa cum nevoia de a gestiona mai bine finanţele a crescut interesul pentru analişti financiari şi brokeri de investiţii. Dacă vine vorba de tehnologie, remarcăm o cerere mare pentru specialiştii în AI şi în securitatea datelor, dar şi pentru ingineri în energie regenerabilă. Unele dintre aceste joburi nici nu existau acum 10 ani sau nu erau la fel de căutate, ceea ce indică ritmul accelerat cu care se dezvoltă lumea în care trăim”.

     

    Printre cele mai frecvente oferte de astfel de joburi se numără:

    • Specialist vânzări e-commerce – 900-1.400 euro net
    • Terapeut/ psiholog – 800-1.200 euro net
    • Specialist energie regenerabilă – 1.100-1.600 euro net
    • Creator conţinut digital – 600-1.000 euro net
    • Nutriţionist – 600-1.000 euro net
    • Broker de investiţii – 1.100-1.800 euro net
    • Cybersecurity / Network Engineer – 1.500-2.300 euro net
    • Data analyst – 1.800-2.200 euro net
    • Ofiţer securitatea datelor – 1.000-1.500 euro net
    • Manager – 1.200 -1.700 euro net

    Pe lângă salarii, cererea pentru anumite domenii reprezintă, de asemenea, un indicator relevant pentru candidaţii în căutarea unui loc de muncă stabil. La nivelul întregii oferte de joburi de pe bestjobs, 3% dintre anunţuri sunt din domeniul Sănătăţii, 8% din IT, 9,5% din Financiar/ Contabilitate, 9,4% din Inginerie şi 15% din Vânzări.

     

  • Fondul de Compensare a Investitorilor: Numărul de investitori prezenţi la Bursa de la Bucureşti atingea aproape 160.000 la iunie 2023, cu 36% peste nivelul de anul trecut. Plus 13% faţă de trimestrul anterior

    Bursa de Valori Bucureşti număra la sfârşitul celui de al doilea trimestru de anul acesta 159.513 investitori, o creştere de 36% faţă de aceeaşi perioadă din 2022, avansul venind într-un context în care piaţa locală de capital a trecut peste perioadele de volatilitate ridicată de anul trecut, susţinută inclusiv listarea producătorului de energie Hidroelectrica (H2O).

    De altfel, perioada menţionată include câteva zile din ceea ce până acum constituie cea mai mare ofertă publică de vânzare de acţiuni din Europa din 2023.

    Conform datelor Fondului de Compensare a Investitorilor, numărul de participanţi bursieri a crescut în T2/2023 cu 12,7% faţă de primele trei luni ale anului, când totalul era de 141.570. De notat însă că datele raportate de participanţii Fondului nu iau în calcul dacă un investitor apelează la unul sau mai mulţi intermediari, astfel că numărul real de investitori poate fi mai mic.

    31.233 de investitori (19,6% din total) deţin doar titluri de stat emise de statul român prin Ministerul Finanţelor Publice. În cea mai recentă ediţie Fidelis, în care MFP a strâns 2,4 miliarde de lei, dobânzile anuale au ajuns până la maximum 7,2% pentru titlurile în lei, respectiv 5,45% pe an pentru titlurile denominate în euro.

    „În cazul investitorilor compensabili integral, numărul acestora a înregistrat o creştere de 14,80%. Numărul investitorilor compensabili în limita plafonului a crescut cu 8,05% şi numărul investitorilor necompensabili a scăzut cu 0,83% comparativ cu trimestrul anterior”, scrie FCI.

    Clasificarea investitorilor este dominată de numărul investitorilor compensabili integral, care reprezintă 70,92% din totalul raportat la 30 iunie 2023. Dintre aceştia, 73,7% apelează la societăţile de servicii de investiţii financiare.

    Cea mai numeroasă categorie este cea a investitorilor eligibili pentru compensare cu portofolii mai mici decât plafonul de 20.000 de euro, ajungând la 113.127 de investitori. Totodată, numărul investitorilor îndreptăţiţi la compensare, cu portofolii mai mari decât limita de compensare, a fost de 45.194. Categoria cu cei mai puţini participanţi este cea a investitorilor necompensabili, 1.192.

    Pentru context, valoarea portofoliului mediu se calculează astfel:

    „Pentru un investitor compensabil integral (cu investiţii sub plafonul de compensare): raportul intre suma investiţiilor compensabile sub 20,000 euro şi numărul total de investitori compensabili sub acest plafon; pentru un investitor compensabil în limita plafonului (cu investiţii peste plafonul de compensare): raportul intre suma investiţiilor compensabile peste plafon şi numărul total de investitori compensabili în limita plafonului; pentru un investitor necompensabil reprezintă raportul între suma investiţiilor exceptate de la compensare şi numărul total de investitori necompensabili.”

    Portofoliul mediu al unui investitor compensabil integral a ajuns la 4.247,9 euro după ce a înregistrat o scădere de 3,9% în comparaţie cu trimestrul I, în timp ce portofoliul mediu al unui investitor compensabil în limita plafonului la sfârşitul trimestrului I a înregistrat o creştere de 2,4%, atingând 195.285,5 euro. Valoarea portofoliului mediu al unui investitor necompensabil a înregistrat o creştere de 11,68% atingând 33.853.787,5 euro.

    Fondul de Compensare a Investitorilor, înfiinţat în 2005, are ca scop compensarea investitorilor, în situaţia incapacităţii participanţilor FCI de a returna fondurile băneşti şi/sau instrumentele financiare datorate sau aparţinând investitorilor, care au fost deţinute în numele acestora, cu ocazia prestării de servicii de investiţii financiare sau de administrare a portofoliilor individuale de investiţii. Pe parcursul anului 2021, Fondul nu a avut în derulare niciun caz de compensare.

     

  • Sorin Pâslaru, redactorul-şef al Ziarului Financiar: Toată resursa naturală a României este irosită de incompetenţa actuală

    Este o zi istorică pentru piaţa de capital din România. Ar fi trebuit ca astfel de listări să aibă loc mai demult, acum 10-15 ani. Noi am decis să mergem cu privatizări strategice, să vindem către mari jucători multinaţionali, companii de profil.

    Avem de-a face cu o aducere la transparenţă a unei mari companii autohtone. Din punct de vedere strategic, acum recuperăm ce ar fi trebuit făcut în anii ’90. Deşi bursa şi-a început activitatea la mijlocul anilor ’90, abia acum îşi atinge potenţialul.

    Dacă ne gândim la exemplul unor state din regiune, de exemplu Ungaria cu Mol şi OTP, poate că şi listarea a fost un factor care a permis extinderea acestor companii dincolo de graniţe şi vedem astăzi poziţionarea lor în regiune. Prin venirea la bursă intri în circuitele financiare mondiale şi înveţi, se creează presiune pentru o conducere mai competentă. Noi suntem înainte de acest proces. Ce aşteptăm de la aceste listări, până la urmă, este asimilarea unor competenţe şi a unui curaj care să dezvolte aceste companii în continuare.

    Ce înseamnă, până la urmă, bursa şi piaţa de capital? Este un mijloc de a construi viitorul prin alocarea de resurse către cele mai rentabile zone din economie. Noi încă învăţăm: suntem cu 10-15 mil. euro tranzacţii zilnice pe bursă, faţă de Polonia, care este la 300 mil. euro.

    Noi suntem încă în preistoria pieţei de capital. Românii când se gândesc să investească se gândesc la un apartament acum, în primul rând, şi mai puţin la bursă. Piaţa de capital este o formă a civilizaţiei umane şi iată că suntem cu această listare pe locul al treilea în lume anul acesta.

    Pe de altă parte, trebuie spus că forţa acestei companii stă în realizarea marilor baraje de dinainte de 1989. Barajele pe care astăzi se bazează profitul Hidroelectrica au fost făcute şi cu munca forţată a românilor. Nu este cum a fost UiPath, care a venit din nimic, aici este resursă pură şi este normal să fie valoroasă, chiar dacă încă deasupra nu are un management aşa cum ar trebui.  În cazul UiPath este vorba exclusiv de inteligenţă şi de competenţă, de puterea minţii şi nu de puterea naturii.

    Acum avem şi exemple în care cotarea la bursă a unei companii cotate de stat nu a adus ce trebuia. Spre exemplu, Electrica s-a înjumătăţit de la listare. Nu am avut de-a face cu un management competent. Ori nu au ştiut, nu s-au priceput, ori nu au vrut şi cei 500 mil. euro atraşi atunci prin IPO au intrat în companie, dar au dispărut. Nu s-au făcut achiziţii, nu s-au dus în parcuri solare, în parcuri eoliene. Acum puteau să se extindă, să răscumpere ce a vândut statul către CEZ sau Enel, dar nu au fost în stare.

    Cum ajungem noi să avem companii performante la bursă? Totul pleacă de la management. Din păcate, nu avem în boardul Hidroelectrica nişte persoane cu Harvard în buzunar şi peste 10 ani experienţă la vârful unor mari companii internaţionale, cum a venit Christina Verchere la OMV Petrom.

    Încă politicul are prea mare influenţă în alegerea boardurilor la companiile de stat. Noi, din păcate, asta am pierdut în România din anii ’90 şi până acum, că nu am adus profesionişti la conducerea acestor companii. Să fi trimis pe afară tineri care să se educe la cele mai importante şcoli de business, să capete experienţă la alte companii, la fonduri de investiţii, firme de consultanţă şi apoi aduşi aici. Îndepărtaţi fără milă politrucii, verişorii, cunoştinţele şi toţi cei care au terminat facultăţi pe la Valahia, Târgovişte, care sunt acum şi în boardul BNR sau al ASF şi aşa mai departe. Tinerii competenţi, din cauza lor, din păcate nu se întorc în România.

    Sperăm de acum încolo la Hidroelectrica să o vedem activă, să o vedem o companie puternică.

    Toată resursa naturală a României este irosită de incompetenţa actuală. Tot ce au făcut bun inginerii este risipit acum de cei care sunt la conducerea ţării şi a companiilor de stat.

    Şi la Hidroelectrica, dacă stai să întrebi: cât a investit în ultimii cinci ani? Cu cât a crescut capacitatea de producţie de energie electrică? Când a fost amenajat ultimul baraj? Fizic acum, ar trebui să fie văzute barajele: Avem succes azi cu listarea, dar haide să vedem cum arată Vidraru, cum arată Izvorul Muntelui, cât de îngrijite sunt? Că dacă întrebi oamenii de la butoane, din inima muntelui, îţi vor spune că nu s-a investit destul.

    Per total, listarea Hidroelectrica este un lucru bun, pentru că în acest fel aducem vizibilitate, aducem interes pentru România şi intrăm în acest circuit fără de care nu se poate. Nu poţi să te izolezi, să crezi că le ştii tu pe toate, nu ai cum. Trebuie să intrăm în acest circuit şi să ne folosim argumentele şi pârghiile pe care le avem în acest context şi competiţie permanentă pentru resurse, pentru a aduce investiţii.

    Declaraţiile au fost făcute miercuri la emisiunea specială ZF H2O Day, care a urmărit minut cu minut primele ore de tranzacţionare a Hidroelectrica la Bursa de Valori Bucureşti.

    Declaraţiile au fost făcute astăzi la emisiunea specială H2O day, care a urmărit minut cu minut primele ore de tranzacţionare a Hidroelectrica la Bursa de Valori Bucureşti.

     

     

  • Premieră pentru România: SAL-Fin, Entitate membră ASF devine membră a reţelei transfrontaliere a organizaţiilor care care soluţionează extrajudiciar litigiile consumatorilor în domeniul serviciilor financiare

    Entitatea de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Financiar Non-Bancar, SAL-Fin, înfiinţată în cadrul ASF în 2015, a fost acceptată recent de Comisia Europeană pentru a face parte din FIN-NET, reţea de organizaţii naţionale din Spaţiul Economic European care soluţionează extrajudiciar litigiile consumatorilor în domeniul serviciilor financiare.

    Reţeaua FIN-NET a fost înfiinţată de Comisia Europeană în 2001, pentru a promova cooperarea între entităţile de soluţionare alternativă a litigiilor în domeniul serviciilor financiare şi pentru a le oferi consumatorilor proceduri uşor accesibile de soluţionare alternativă a litigiilor transfrontaliere care implică servicii financiare.

    De asemenea, reţeaua urmăreşte să identifice şi să popularizeze printre membrii săi cele mai bune practici în materie, prin training si schimburi de experienţă.

    Orice autoritate din Spaţiul Economic European (ţările Uniunii Europene, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) se poate afilia la FIN-NET, dacă răspunde de soluţionarea extrajudiciară a litigiilor legate de sectorul financiar şi dacă respectă principiile prevăzute de Directiva 2013/11/UE privind soluţionarea alternativă a litigiilor (SAL).

    În prezent, FIN-NET numără 61 de membri din ţările Spaţiului Economic European (dintre care 57 din cele 27 state membre ale Uniunii Europene), cărora li se adaugă şi 6 membri afiliaţi din afara acestui spaţiu.