BusinessMagazin

Tag: festival

  • Spectacole în aer liber cu acces gratuit, la Festivalul Dramaturgiei de la Timişoara

    Potrivit unui comunicat de presă, de vineri, al Teatrului Naţional Timişoara, în perioada 7 – 13 iunie se va desfăşura cea de-a doua parte a Festivalului European al Spectacolului – Festival al Dramaturgiei Româneşti (FEST-FDR), prima parte a manifestării având loc între 15 – 22 aprilie, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Cea de-a doua parte a festivalului programează spectacole outdoor, primul dintre acestea fiind “Livada de vişini”, o călătorie fabuloasă şi plină de imaginaţie prin lumea lui Cehov. Spectatorii, dar şi trecătorii de pe strada pietonală Mărăşeşti sau din zona centrală a Timişoarei, vor putea viziona acest spectacol premiat la marile festivaluri din Europa şi Asia duminică, 7 iunie, şi luni, 8 iunie, de la ora 22.00, în parcarea din faţa Hotelului Timişoara.

    Secţiunea outdoor va continua într-o cu totul altă notă.

    “Un autobuz vechi, doi acrobaţi pe sârmă, efecte speciale, muzică şi… o poveste despre iubire, despre întâlniri şi despărţiri, o pledoarie prin şi pentru imaginaţie ca purtător a tot ceea ce este uman în fiecare dintre noi. Miercuri, 10 iunie, şi joi, 11 iunie, de la ora 22.00, în Piaţa Victoriei, FEST vă dă întâlnire cu FUNAMBUS, un spectacol… funambulesc, la propriu şi la figurat, prezentat de actorii, acrobaţii, muzicienii companiei franceze de teatru Underclouds şi de autobuzul lor”, se arată în comunicat.

    Cel de-al treilea spectacol de stradă al FEST-FDR este o poveste începută anul trecut. Zburătorii spanioli de la Grupo Puja! vor umple din nou cerul deasupra Pieţei Victoria din Timişoara. După succesul de anul trecut, când peste 6.000 de timişoreni au urmărit povestea aeriană “Alice în Ţara Minunilor”, zburătorii spanioli vor oferi două reprezentaţii, în 12 şi 13 iunie, de la ora 22.00, în Piaţa Victoriei.

    Potrivit comunicatului, în săptămâna FEST mai sunt programate instalaţii la confluenţa dintre teatru şi artele vizuale (“Medio Monte”, în 9 iunie, ora 19.00, Sala Mare), stand-up comedy (“Cireada de pe tort”, în 10 iunie, ora 19.00, Sala 2), comedie românească – “Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule ?”, după “Moromeţii”, cu Marcel Iureş şi George Mihăiţă, în 11 iunie, de la ora 19.00, Sala Mare, şi “Proştii sub clar de lună” de Teodor Mazilu, în 13 iunie, ora 20.00, Sala Mare, teatru de expresie hip-hop (“Dreamscape”, al canadienilor de la South Coast Repertory Theatre, în 12 iunie, ora 19.00, Sala 2) sau teatru de avangardă (“Sfântul din Sfântul Gheorghe” de Peca Ştefan, în 13 iunie, ora 17.00, la Sala 2).

    Biletele pentru spectacolele care se joacă în săli se mai găsesc la Agenţiile Teatrului Naţional Timişoara, în timp ce accesul la spectacolele în aer liber este gratuit.

  • 19 filme şi o singură Palme d’or. Din culisele festivalului de la Cannes

    Ceremonia oficială de deschidere a Festivalului de Film de la Cannes l-a avut ca maestru de ceremonii, pentru al doilea an consecutiv, pe actorul Lambert Wilson. Numeroase staruri ale industriei cinematografice au păşit pe celebrul covor roşu de la Cannes, purtând ţinute vestimentare spectaculoase, şi au participat la această gală de deschidere a festivalului, care a fost transmisă de postul de televiziune CanalPlus şi a fost urmărită de peste 170 milioane de telespectatori.

    Anul acesta, 19 filme se luptă pentru Palme d’or, iar noutatea faţă de anii trecuţi este reprezentată de numărul mare de filme asiatice înscrise în competiţie.

    Printre favorite se numără „Carol“, în regia lui Todd Haynes, care spune povestea a două lesbiene, în anii ‘50, şi le are în distribuţie pe Rooney Mara şi Cate Blanchett. Haynes a mai participat doar o dată la Cannes, în 1998. Mexicanul Michel Franco prezintă „Chronic“, o dramă despre un asistent medical înconjurat de durere şi moarte. Franco a câştigat, în 2012, secţiunea Un certain regard cu filmul „After Lucia“. „Dheepan“ este povestea unui luptător din Sri Lanka care, după ce fuge în Paris, ajunge să lucreze ca îngrijitor la o instituţie a statului. „Dheepan“ este regizat de Jacques Audiard, care se află la a patra participare la Cannes.

    „The Assassin“ este un film asiatic, primul regizat de taiwanezul Hou Hsiao-hsien după mai bine de opt ani. Ultimul său film, „Flight of the Red Balloon“, a participat la Cannes în 2007 la secţiunea Un certain regard. Hou Hsiao-hsien a câştigat marele premiu de la Cannes în 1993, pentru filmul „The Puppetmaster“.

    „The Lobster“ este filmul de debut în limba engleză al regizorului grec Yorgos Lanthimos. Filmul îi are în distribuţie pe Colin Farrell, Ben Whishaw, John C. Reilly şi Rachel Weisz, iar acţiunea se petrece într-un viitor apropiat în care oamenii sunt obligaţi să îşi găsească sufletul-pereche în 45 de zile.

    După ce a impresionat juriul în 2011 cu „Oslo, 31 august“, regizorul norvegian Joachim Trier prezintă la Cannes o dramă avându-i în distribuţie pe Isabelle Huppert, Gabriel Byrne şi Jesse Eisenberg.

    „MacBeth“ este o nouă ecranizare a celebrei piese de teatru, semnată de către regizorul australian Justin Kurzel. În rolurile principale joacă Michael Fassbender şi Marion Cotillard.

    Radu Muntean şi Corneliu Porumboiu revin anul acesta la Festivalul de la Cannes, în secţiunea Un certain regard, cu cele mai noi lungmetraje ale lor, „Un etaj mai jos“, respectiv „Comoara“, iar regizorul Andrei Creţulescu va fi prezent în secţiunea Semaine de la critique cu scurtmetrajul „Ramona“. Acesta este deja al treilea an consecutiv când România nu are niciun film în competiţia oficială a prestigiosului Festival de la Cannes, care debutează miercuri.

    Selecţia oficială este realizată de către directorul festivalului, Thierry Fremaux, iar acesta susţine că „regizorii buni vor face întotdeauna filme bune, aşa că vor avea mereu un loc în festival“. Pentru a alege producţiile ce intră în competiţie, Fremaux se consultă cu o serie de specialişti din Europa. În Marea Britanie, spre exemplu, una din cele mai influente păreri este cea a scriitoarei Agnes Poirier. Marile companii britanice de film, precum Film4, BFI şi BBC, au şi ele un cuvânt greu de spus. Dar, asemenea festivalului, şi companiile se concentrează asupra numelor
    deja consacrate. „Construim cariere“, susţine Tessa Ross, directoare a Film4, casa de producţii care a lansat „Slumdog Millionaire“ şi „12 ani de sclavie“. „Este singurul mod în care poţi avea filme care să conteze.“

    Una din lecţiile pe care ar trebui să le înveţe responsabilii festivalului de la Cannes este că arta nu înseamnă întotdeauna şi bani mulţi. Este nevoie ca astfel de evenimente să dea atenţie şi unor regizori sau actori mai puţini cunoscuţi, dar care poate reuşesc prestaţii de invidiat.

    Inaugurat în 1964, Festivalul de la Cannes este unul dintre cele mai prestigioase evenimente de profil din lume. Participarea la concurs este permisă doar pe bază de invitaţie, iar ceremonia se ţine la Palatul Festivalului şi Congresului din Cannes.

    Trofeul Palme d’or, un simbol al festivalului, a fost decernat pentru prima oară în 1955. Înainte, între 1946 şi 1954, câştigătorii primeau „Marele premiu al Festivalului Internaţional de Film de la Cannes“, sub forma unei diplome şi a unui trofeu realizat de un artist contemporan.

    Începând cu anul 2014, preşedinţia juriului a fost preluată de către Pierre Lescure, preşedintele canalului francez Canal Plus.

  • Filmul “Toto şi surorile lui”, de Alexander Nanau, la Open City Documentary Festival de la Londra

    De asemenea, din programul festivalului face parte scurtmetrajul “When Mountains and Animals Will Speak”, de Mara Trifu. Documentarul lui Alexander Nanau va fi proiectat pe 20 iunie, în timp ce scurtmetrajul Marei Trifu va fi prezentat pe 19 iunie, potrivit site-ului festivalului.

    Filmul a participat în cadrul IDFA Pitching Forum (2011), Docu Rough Cut Boutique şi Cinelink Sarajevo (2012), a fost sprijinit printr-un grant de Sundance Institute Documentary Film Programs şi a participat la Sundance Documentary Edit and Story Lab 2013.

    “Toto şi surorile lui” este un documentar observaţional, filmat vreme de 14 luni în cartierul Ferentari din Bucureşti, şi spune povestea a trei fraţi (Totonel, Ana şi Andreea) nevoiţi să se împace cu lipsa mamei şi să se maturizeze înainte de vreme.

    Documentarul lui Alexandru Nanau, o coproducţie româno-maghiaro-germană, a obţinut mai multe premii internaţionale, printre care şi marele trofeu la Festivalul de Film Premiers Plans de la Angers.

    Filmul a avut premiera mondială la Festivalul de la San Sebastian, în septembrie anul trecut, şi a mai câştigat, printre altele, premiul pentru cel pentru cel mai bun documentar internaţional la Festivalul de la Zürich. Producţia a primit distincţia Silver Eye pentru cel mai bun documentar la Jihlava International Documentary Film Festival 2014, lungmetrajul fiind premiat şi la Leipzig DOK Festival 2014.

    De asemenea, documentarul “Toto şi surorile lui”, de Alexander Nanau, a fost proiectat în premieră nord-americană la Festivalul Tribeca, în secţiunea Viewpoints.

  • CANNES 2015: Filmul “Un etaj mai jos”, de Radu Muntean, lăudat de cele mai prestigioase publicaţii cinematografice americane

    “O dilemă morală se îmbină cu o viaţă burgheză construită iscusit pe trei planuri în filmul lui Radu Muntean, un captivant anti-thriller”, îşi începe Variety cronica dedicată celui mai recent lungmetraj regizat de Radu Muntean.

    “Lupta decisivă dintre denunţarea unei crime şi tăcerea este esenţa filmului lui Radu Muntean, «Un etaj mai jos/ One Floor Below», un captivant anti-thriller. Ca şi apa unui vas care se pregăteşte să dea în clocot, drama regizată de Radu Munteanu este foarte bine măsurată asigurând un control al nivelului de tensiune, care rămâne constant şi foarte discret şi care se îmbină plăcut cu construcţia pe trei planuri a vieţii burgheze, realizată de Radu Muntean”, scriu editorii de la Variety.

    Afinitatea regizorului pentru poveştile tinerilor din clasa de mijloc este dezvoltată în cel mai recent film al lui Radu Muntean, iar încrederea pe care o oferă actorilor săi seveşte, ca întotdeauna, dezideratelor sale. Deşi uşor subestimat, “Un etaj mai jos”, un film fără prejudecăţi, mizează pe o temă cu greutate şi merită un loc de frunte în circuitul festivalier, mai spus jurnaliştii de la Variety.

    Pe de altă parte, Variety afirmă că “obiectivul nu îl părăseşte aproape niciodată pe Sandu Păstraşcu (Teodor Corban), dar nu este destul de precisă pentru a arată publicului că acţiunea este transmisă prin ochii lui, ci, mai degrabă, prezenţa constantă a personajului îi forţează pe spectatori să se întrebe de motivaţia lui, fără a-l condamna. E un tip perfect «normal», care împarte o afacere cu soţia lui, Olga (Oxana Moravec). (…) În timp ce merge acasă, aude o ceartă violentă, în apartamentul de la primul etaj, între Laura (Maria Popistaşu) şi vecinul ei căsătorit de la etajul 2, Vali (Iulian Postelnicu). Stând mai mult decât ar fi trebuit în holul blocului, Sandu se întâlneşte cu Vali la ieşirea din apartament”.

    “Aprecierile pot varia privind Noul Val al filmului românesc, dar trebuie să le acordăm cineaştilor creditul pe care-l merită: ei sunt foarte buni atunci când vine vorba de alegerea titlurilor”, afirmă jurnaliştii de la The Hollywood Reporter.

    Ei precizează că acest compliment rămâne valabil şi pentru lungmetrajul “Un etaj mai jos”, cea mai recentă dramă regizată de Radu Muntean, un film puternic şi tăios, o peliculă foarte bună sau dacă nu chiar revoluţionară despre, aşa cum indică titlul, perspectivă şi distanţă.

    “O dilemă a unui martor la o crimă. Restul este de văzut în film”, a declarat Radu Muntean despre filmul său, pentru MEDIAFAX, pe 16 aprilie, după ce organizatorii Festivalului de Film de la Cannes au anunţat competiţia secţiunii Un Certain Regard.

    “Cred că este locul unde îţi doreşti ca filmul tău să aibă premiera, probabil este cel mai important festival din lume şi funcţionează ca un instrument de marketing. Filmul va fi văzut, va fi probabil vândut, dar, în principal, va fi văzut de publicul cinefil, nişa aceasta tot mai mică a iubitorilor de film”, a spus Radu Muntean.

    Filmul regizat de Radu Muntean a obţinut, în 2013, un credit de 921.000 de lei la concursul de proiecte cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), regizorul spunând că la bugetul lungmetrajului au participat şi o serie de cofinanţatori din România.

    De asemenea, Radu Muntean a spus că “Un etaj mai jos” este o coproducţie Germania/ Franţa/ Suedia, completând că este un lungmetraj cu un “buget mediu”.

    Teodor Corban şi Iulian Postelnicu sunt actorii care deţin rolurile principale, filmul având un scenariu scris de Radu Muntean, Alexandru Baciu şi Răzvan Rădulescu. Filmul “Un etaj mai jos” va fi lansat anul acesta în cinematografe.

    Secţiunea Un Certain Regard face parte din selecţia oficială a Festivalului de la Cannes, având loc în paralel cu competiţia oficială. Secţiunea a fost introdusă în 1978, de fostul preşedinte al Festivalului de la Cannes Gilles Jacob. În fiecare an, secţiunea Un Certain Regard prezintă o serie de filme cu viziuni şi stiluri diverse, originale şi diferite, care caută recunoaştere internaţională.

    Radu Muntean a regizat în anul 2002 lungmetrajul “Furia”, răsplătit cu premiul UCIN pentru cel mai bun debut. Filmul a participat la festivaluri internaţionale de film în Montpellier (Franţa), Mannheim (Germania), Salonic (Grecia), Sofia (Bulgaria) şi Palic (Serbia).

    A urmat, în anul 2006, “Hârtia va fi albastră”, desemnat cel mai bun film la Festivalul International Eurasia din Antalya şi premiat cu o menţiune specială a juriului la Sarajevo şi cu premiul special al juriului la Festivalul Filmului Francofon de la Namur, Belgia.

    “Boogie”, film lansat în anul 2008, a fost inclus în secţiunea paralelă Quinzaine des Realisateurs a Festivalului de la Cannes, la acelaşi eveniment fiind prezentat, în 2010, în secţiunea Un Certain Regard, şi lungmetrajul “Marţi, după Crăciun”, cu scenariul scris în colaborare cu Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu.

    Cea de-a 68-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes va avea loc în perioada 13 – 24 mai. Juriul competiţiei oficiale va fi prezidat de cineaştii americani Joel şi Ethan Coen. Juriul secţiunii Un Certain Regard va fi prezidat de actriţa şi regizoarea Isabella Rossellini, iar cel al secţiunii Cinéfondation şi pentru scurtmetraje, de regizorul mauritan Abderrahmane Sissako.

  • CANNES 2015: Filmul “Un etaj mai jos”, de Radu Muntean, lăudat de cele mai prestigioase publicaţii cinematografice americane

    “O dilemă morală se îmbină cu o viaţă burgheză construită iscusit pe trei planuri în filmul lui Radu Muntean, un captivant anti-thriller”, îşi începe Variety cronica dedicată celui mai recent lungmetraj regizat de Radu Muntean.

    “Lupta decisivă dintre denunţarea unei crime şi tăcerea este esenţa filmului lui Radu Muntean, «Un etaj mai jos/ One Floor Below», un captivant anti-thriller. Ca şi apa unui vas care se pregăteşte să dea în clocot, drama regizată de Radu Munteanu este foarte bine măsurată asigurând un control al nivelului de tensiune, care rămâne constant şi foarte discret şi care se îmbină plăcut cu construcţia pe trei planuri a vieţii burgheze, realizată de Radu Muntean”, scriu editorii de la Variety.

    Afinitatea regizorului pentru poveştile tinerilor din clasa de mijloc este dezvoltată în cel mai recent film al lui Radu Muntean, iar încrederea pe care o oferă actorilor săi seveşte, ca întotdeauna, dezideratelor sale. Deşi uşor subestimat, “Un etaj mai jos”, un film fără prejudecăţi, mizează pe o temă cu greutate şi merită un loc de frunte în circuitul festivalier, mai spus jurnaliştii de la Variety.

    Pe de altă parte, Variety afirmă că “obiectivul nu îl părăseşte aproape niciodată pe Sandu Păstraşcu (Teodor Corban), dar nu este destul de precisă pentru a arată publicului că acţiunea este transmisă prin ochii lui, ci, mai degrabă, prezenţa constantă a personajului îi forţează pe spectatori să se întrebe de motivaţia lui, fără a-l condamna. E un tip perfect «normal», care împarte o afacere cu soţia lui, Olga (Oxana Moravec). (…) În timp ce merge acasă, aude o ceartă violentă, în apartamentul de la primul etaj, între Laura (Maria Popistaşu) şi vecinul ei căsătorit de la etajul 2, Vali (Iulian Postelnicu). Stând mai mult decât ar fi trebuit în holul blocului, Sandu se întâlneşte cu Vali la ieşirea din apartament”.

    “Aprecierile pot varia privind Noul Val al filmului românesc, dar trebuie să le acordăm cineaştilor creditul pe care-l merită: ei sunt foarte buni atunci când vine vorba de alegerea titlurilor”, afirmă jurnaliştii de la The Hollywood Reporter.

    Ei precizează că acest compliment rămâne valabil şi pentru lungmetrajul “Un etaj mai jos”, cea mai recentă dramă regizată de Radu Muntean, un film puternic şi tăios, o peliculă foarte bună sau dacă nu chiar revoluţionară despre, aşa cum indică titlul, perspectivă şi distanţă.

    “O dilemă a unui martor la o crimă. Restul este de văzut în film”, a declarat Radu Muntean despre filmul său, pentru MEDIAFAX, pe 16 aprilie, după ce organizatorii Festivalului de Film de la Cannes au anunţat competiţia secţiunii Un Certain Regard.

    “Cred că este locul unde îţi doreşti ca filmul tău să aibă premiera, probabil este cel mai important festival din lume şi funcţionează ca un instrument de marketing. Filmul va fi văzut, va fi probabil vândut, dar, în principal, va fi văzut de publicul cinefil, nişa aceasta tot mai mică a iubitorilor de film”, a spus Radu Muntean.

    Filmul regizat de Radu Muntean a obţinut, în 2013, un credit de 921.000 de lei la concursul de proiecte cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), regizorul spunând că la bugetul lungmetrajului au participat şi o serie de cofinanţatori din România.

    De asemenea, Radu Muntean a spus că “Un etaj mai jos” este o coproducţie Germania/ Franţa/ Suedia, completând că este un lungmetraj cu un “buget mediu”.

    Teodor Corban şi Iulian Postelnicu sunt actorii care deţin rolurile principale, filmul având un scenariu scris de Radu Muntean, Alexandru Baciu şi Răzvan Rădulescu. Filmul “Un etaj mai jos” va fi lansat anul acesta în cinematografe.

    Secţiunea Un Certain Regard face parte din selecţia oficială a Festivalului de la Cannes, având loc în paralel cu competiţia oficială. Secţiunea a fost introdusă în 1978, de fostul preşedinte al Festivalului de la Cannes Gilles Jacob. În fiecare an, secţiunea Un Certain Regard prezintă o serie de filme cu viziuni şi stiluri diverse, originale şi diferite, care caută recunoaştere internaţională.

    Radu Muntean a regizat în anul 2002 lungmetrajul “Furia”, răsplătit cu premiul UCIN pentru cel mai bun debut. Filmul a participat la festivaluri internaţionale de film în Montpellier (Franţa), Mannheim (Germania), Salonic (Grecia), Sofia (Bulgaria) şi Palic (Serbia).

    A urmat, în anul 2006, “Hârtia va fi albastră”, desemnat cel mai bun film la Festivalul International Eurasia din Antalya şi premiat cu o menţiune specială a juriului la Sarajevo şi cu premiul special al juriului la Festivalul Filmului Francofon de la Namur, Belgia.

    “Boogie”, film lansat în anul 2008, a fost inclus în secţiunea paralelă Quinzaine des Realisateurs a Festivalului de la Cannes, la acelaşi eveniment fiind prezentat, în 2010, în secţiunea Un Certain Regard, şi lungmetrajul “Marţi, după Crăciun”, cu scenariul scris în colaborare cu Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu.

    Cea de-a 68-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes va avea loc în perioada 13 – 24 mai. Juriul competiţiei oficiale va fi prezidat de cineaştii americani Joel şi Ethan Coen. Juriul secţiunii Un Certain Regard va fi prezidat de actriţa şi regizoarea Isabella Rossellini, iar cel al secţiunii Cinéfondation şi pentru scurtmetraje, de regizorul mauritan Abderrahmane Sissako.

  • Liviu Jicman: Este o ediţie a FFE pe care o sperăm memorabilă pentru că avem un număr record de filme

    Astfel, pentru prima oară, Festivalul Filmului European a fost deschis de o producţie românească, “Acasă la tata”, de Andrei Cohn, cu Alexandru Papadopol, Ioana Flora, Andi Vasluianu, Mirela Oprişor, Florin Zamfirescu şi Nataşa Raab.

    “Este o ediţie pe care o sperăm memorabilă, pentru că avem un număr record de filme, dar mai important este, poate, că sunt şi filme de foarte bună calitate pe care vă invit să le descoperim împreună în următoarea săptămână”, a declarat Liviu Jicman.

    Vicepreşedintele ICR a mulţumit echipei, partenerilor, ambasadelor şi institutelor culturale care s-au ocupat de organizarea celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European. “Vreau să ne bucurăm aici (Cinema PRO, n.r.), la Elvira Popescu şi la Cinema Studio de producţii foarte importante, dar şi de alte evenimente pe care le puteţi descoperi în programul festivalului”, a completat Jicman.

    Amalia Enache, gazda galei, a precizat că se deschide astfel un festivalul al filmelor care nu sunt saturate de efecte speciale, “dar în care putem vedea tot felul de artificii cinematografice obţinute adesea doar cu o cameră în mână, mai puţin cu ajutorul computerelor”. “Un festival al filmelor fără bugete spectaculoase, dar cu acea ‘grande bellezza’ a cinematografiei europene, un festival cu staruri care nu ţin niciodată prima pagină a revistelor pentru operaţii sau pentru rochiile pe care le poartă, care nu generează trafic nebun pe internet şi milioane de like-uri pe Facebook, dar care generează ceva mult mai important şi anume emoţie”, a adăugat aceasta.

    În deschiderea FFE a fost proiectat şi spotul de promovare a evenimentului cinematografic, care reproduce o cunoscută scenă din filmul “La Dolce Vita” al regizorului Federico Fellini, Tudor Giurgiu, realizatorul materialului şi ambasadorul onorific al FFE, mulţumind actorilor Manuela Hărăbor şi Emilian Oprea, “pentru că s-au lăsat plouaţi de foarte multe ori”.

    “Filmele din program au fost selectate cu mare grijă, am regăsit multe titluri recente importante, premiate la mari festivaluri, filme foarte bune şi sper ca publicul să dea curs îndemnului de a veni la festival”, a completat Giurgiu.

    Pe de altă parte, Tudor Giurgiu a spus că, în urmă cu câteva zile, s-a simţit “un pic inconfortabil” în poziţia de ambasador onorific al Festivalului Filmului European. “Este vorba de nişte cuvinte pe care le-am auzit în presă, acum două zile, la o conferinţă de presă organizată de ICR. Personal, nu aş dori să mă asociez cu nişte poziţii extreme şi foarte radicale şi neplăcute din punctul meu de vedere faţă de activitatea acestui institut”, a spus Giurgiu, referindu-se la un discurs al academicianului Nicolae Breban, la prima conferinţă de presă a noului preşedinte al Institutului Cultural Român, Radu Boroianu.

    Giurgiu a spus că, în urmă cu câţiva ani, meritul echipei conduse de Horia-Roman Patapievici a fost extraordinar în a pune ICR pe hartă. “După cum meritul mandatului lui Lilian Zamfiroiu este unul la fel de important, pentru că s-a dovedit că ICR îşi poate recăpăta, în condiţiile unui buget mai auster, o stare de normalitate şi o stare de dialog cu creatorii. Sunt la fel convins că domnul Boroianu, atât cât ne cunoaştem şi ne-am revăzut ieri, va şti să imprime aceeaşi direcţie. M-aş bucura şi mi-aş dori să se întâmple aşa, aceste poziţii extreme să dispară şi să iubiţi artiştii, creatorii, oamenii care au fost înaintea dumneavoastră în institut”, a declarat Tudor Giurgiu.

    Ediţia din acest an a festivalului se va desfăşura în Bucureşti (7 – 14 mai) şi în patru oraşe din ţară – Craiova (15 – 17 mai), Iaşi şi Târgu-Mureş (22 – 24 mai) şi Hunedoara (29 – 31 mai) -, oferindu-le cinefililor 56 de producţii (drame, comedii, biografii, scurtmetraje, documentare, filme de animaţie) provenind din 26 de ţări europene.

    Programul celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European prezintă şi o serie de evenimente conexe. Proiecţii multimedia şi concerte live de Ziua Europei, cu duoul Disco Sigareta şi instalaţia interactivă Cross Reality by Kotki Visuals, atelierele de educaţie cinematografică pentru elevi cu criticul de film Ileana Bîrsan şi atelierul de critică de film susţinut de Andrei Rus se numără printre evenimentele festivalului.

    De asemenea, se vor desfăşura ateliere de critică de film, de educaţie cinematografică pentru elevi, workshop-ul de animaţie pentru copii Anim’est, proiecţii multimedia şi concerte live.

    Pe toată durata festivalului, spectatorii au posibilitatea să voteze filmul preferat. În funcţie de voturile exprimate, premiul publicului va fi oferit la gala de închidere de pe 14 mai.

    Accesul la filme este gratuit, pe baza unor tichete cu valoare nominală zero, care pot fi obţinute de la casele de bilete, în ziua proiecţiei. La galele de deschidere şi de închidere, accesul se face pe bază de invitaţie. La unele evenimente, unde numărul de locuri este limitat, este nevoie de o înscriere prealabilă. Detalii vor fi oferite în curând, pe www.ffe.ro.

    De asemenea, Anim’est – workshop de animaţie pentru copii (8-13 ani), sub îndrumarea lui Vasile Alboiu, face parte din programul evenimentului cinematografic.

    Mai multe detalii despre filmele proiectate în cadrul FFE, calendarul proiecţiilor, evenimente speciale, ştiri la zi, concursuri, participarea la votul pentru acordarea premiului publicului şi alte informaţii se găsesc pe www.facebook.com/ffeRomania.

    Partenerii FFE sunt Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Cinema Elvira Popescu, Asociaţia K’arte, Cinema ARTA, primăria Municipiului Craiova, primăria Municipiului Iaşi, primăria Municipiului Tîrgu-Mureş, primăria Municipiului Hunedoara şi Castelul Corvinilor.

    Festivalul este organizat de Institutul Cultural Român (ICR) şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC, cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale ale ţărilor europene.

  • Liviu Jicman: Este o ediţie a FFE pe care o sperăm memorabilă pentru că avem un număr record de filme

    Astfel, pentru prima oară, Festivalul Filmului European a fost deschis de o producţie românească, “Acasă la tata”, de Andrei Cohn, cu Alexandru Papadopol, Ioana Flora, Andi Vasluianu, Mirela Oprişor, Florin Zamfirescu şi Nataşa Raab.

    “Este o ediţie pe care o sperăm memorabilă, pentru că avem un număr record de filme, dar mai important este, poate, că sunt şi filme de foarte bună calitate pe care vă invit să le descoperim împreună în următoarea săptămână”, a declarat Liviu Jicman.

    Vicepreşedintele ICR a mulţumit echipei, partenerilor, ambasadelor şi institutelor culturale care s-au ocupat de organizarea celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European. “Vreau să ne bucurăm aici (Cinema PRO, n.r.), la Elvira Popescu şi la Cinema Studio de producţii foarte importante, dar şi de alte evenimente pe care le puteţi descoperi în programul festivalului”, a completat Jicman.

    Amalia Enache, gazda galei, a precizat că se deschide astfel un festivalul al filmelor care nu sunt saturate de efecte speciale, “dar în care putem vedea tot felul de artificii cinematografice obţinute adesea doar cu o cameră în mână, mai puţin cu ajutorul computerelor”. “Un festival al filmelor fără bugete spectaculoase, dar cu acea ‘grande bellezza’ a cinematografiei europene, un festival cu staruri care nu ţin niciodată prima pagină a revistelor pentru operaţii sau pentru rochiile pe care le poartă, care nu generează trafic nebun pe internet şi milioane de like-uri pe Facebook, dar care generează ceva mult mai important şi anume emoţie”, a adăugat aceasta.

    În deschiderea FFE a fost proiectat şi spotul de promovare a evenimentului cinematografic, care reproduce o cunoscută scenă din filmul “La Dolce Vita” al regizorului Federico Fellini, Tudor Giurgiu, realizatorul materialului şi ambasadorul onorific al FFE, mulţumind actorilor Manuela Hărăbor şi Emilian Oprea, “pentru că s-au lăsat plouaţi de foarte multe ori”.

    “Filmele din program au fost selectate cu mare grijă, am regăsit multe titluri recente importante, premiate la mari festivaluri, filme foarte bune şi sper ca publicul să dea curs îndemnului de a veni la festival”, a completat Giurgiu.

    Pe de altă parte, Tudor Giurgiu a spus că, în urmă cu câteva zile, s-a simţit “un pic inconfortabil” în poziţia de ambasador onorific al Festivalului Filmului European. “Este vorba de nişte cuvinte pe care le-am auzit în presă, acum două zile, la o conferinţă de presă organizată de ICR. Personal, nu aş dori să mă asociez cu nişte poziţii extreme şi foarte radicale şi neplăcute din punctul meu de vedere faţă de activitatea acestui institut”, a spus Giurgiu, referindu-se la un discurs al academicianului Nicolae Breban, la prima conferinţă de presă a noului preşedinte al Institutului Cultural Român, Radu Boroianu.

    Giurgiu a spus că, în urmă cu câţiva ani, meritul echipei conduse de Horia-Roman Patapievici a fost extraordinar în a pune ICR pe hartă. “După cum meritul mandatului lui Lilian Zamfiroiu este unul la fel de important, pentru că s-a dovedit că ICR îşi poate recăpăta, în condiţiile unui buget mai auster, o stare de normalitate şi o stare de dialog cu creatorii. Sunt la fel convins că domnul Boroianu, atât cât ne cunoaştem şi ne-am revăzut ieri, va şti să imprime aceeaşi direcţie. M-aş bucura şi mi-aş dori să se întâmple aşa, aceste poziţii extreme să dispară şi să iubiţi artiştii, creatorii, oamenii care au fost înaintea dumneavoastră în institut”, a declarat Tudor Giurgiu.

    Ediţia din acest an a festivalului se va desfăşura în Bucureşti (7 – 14 mai) şi în patru oraşe din ţară – Craiova (15 – 17 mai), Iaşi şi Târgu-Mureş (22 – 24 mai) şi Hunedoara (29 – 31 mai) -, oferindu-le cinefililor 56 de producţii (drame, comedii, biografii, scurtmetraje, documentare, filme de animaţie) provenind din 26 de ţări europene.

    Programul celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Filmului European prezintă şi o serie de evenimente conexe. Proiecţii multimedia şi concerte live de Ziua Europei, cu duoul Disco Sigareta şi instalaţia interactivă Cross Reality by Kotki Visuals, atelierele de educaţie cinematografică pentru elevi cu criticul de film Ileana Bîrsan şi atelierul de critică de film susţinut de Andrei Rus se numără printre evenimentele festivalului.

    De asemenea, se vor desfăşura ateliere de critică de film, de educaţie cinematografică pentru elevi, workshop-ul de animaţie pentru copii Anim’est, proiecţii multimedia şi concerte live.

    Pe toată durata festivalului, spectatorii au posibilitatea să voteze filmul preferat. În funcţie de voturile exprimate, premiul publicului va fi oferit la gala de închidere de pe 14 mai.

    Accesul la filme este gratuit, pe baza unor tichete cu valoare nominală zero, care pot fi obţinute de la casele de bilete, în ziua proiecţiei. La galele de deschidere şi de închidere, accesul se face pe bază de invitaţie. La unele evenimente, unde numărul de locuri este limitat, este nevoie de o înscriere prealabilă. Detalii vor fi oferite în curând, pe www.ffe.ro.

    De asemenea, Anim’est – workshop de animaţie pentru copii (8-13 ani), sub îndrumarea lui Vasile Alboiu, face parte din programul evenimentului cinematografic.

    Mai multe detalii despre filmele proiectate în cadrul FFE, calendarul proiecţiilor, evenimente speciale, ştiri la zi, concursuri, participarea la votul pentru acordarea premiului publicului şi alte informaţii se găsesc pe www.facebook.com/ffeRomania.

    Partenerii FFE sunt Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Cinema Elvira Popescu, Asociaţia K’arte, Cinema ARTA, primăria Municipiului Craiova, primăria Municipiului Iaşi, primăria Municipiului Tîrgu-Mureş, primăria Municipiului Hunedoara şi Castelul Corvinilor.

    Festivalul este organizat de Institutul Cultural Român (ICR) şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC, cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale ale ţărilor europene.

  • CANNES 2015: Documentarul “La Glace et le ciel”, de Luc Jacquet, va închide ediţia 2015 a Festivalului de Film

    Thierry Frémaux, delegatul general al Festivalului de la Cannes, lăsase deja să se înţeleagă în urmă cu câteva zile faptul că filmul de închidere din acest an va fi unul “cetăţenesc”, informează lefigaro.fr.

    Într-un interviu acordat site-ului Télérama, la începutul săptămânii, Thierry Frémaux a precizat că filmul de închidere prezintă “lucruri importante despre viitorul planetei noastre şi despre ameninţările care îl compromit, în faţa cărora nimeni nu trebuie să rămână indiferent”, fără să dezvăluie însă titlul peliculei. Joi, organizatorii festivalului au anunţat că filmul de închidere de la Cannes 2015 este “La Glace et le ciel”, de Luc Jacquet.

    Acest cineast recompensat cu Oscar pentru documentarul “Calea Împăratului/ La Marche de l’empereur” îşi va prezenta cel de-al patrulea lungmetraj pe 24 mai, la Grand Théâtre Lumière, din Palais des Festivals.

    În acest film, Luc Jacquet evocă descoperirile ştiinţifice făcute de Claude Lorius, plecat în 1957 într-o expediţie pentru a studia gheţurile din Antarctica şi care, în 1965, a fost primul cercetător care s-a declarat în mod public îngrijorat de încălzirea globală şi de consecinţele sale asupra planetei. În prezent în vârstă de 82 de ani, Claude Lorius continuă să rămână optimist în privinţa viitorului. “Cred că omenirea se va redresa. Omenirea îşi va regăsi solidaritatea, care îi va împinge pe oamenii care trăiesc pe această planetă către un alt tip de comportament”, a spus cercetătorul francez.

    Într-un comunicat redactat în comun cu organizatorii evenimentului, cineastul Luc Jacquet s-a declarat încântat de faptul că filmul său a fost ales pentru a închide cea de-a 68-a ediţie a Festivalului de la Cannes.

    Înainte de proiecţia documentarului “La Glace et le ciel”, juriul de pe Croazetă va decerna prestigiosul trofeu Palme d’Or.

    Cea de-a 68-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes va avea loc în perioada 13 – 24 mai. Juriul competiţiei oficiale va fi prezidat de cineaştii americani Joel şi Ethan Coen. Juriul secţiunii Un Certain Regard va fi prezidat de actriţa şi regizoarea Isabella Rossellini, iar cel al secţiunii Cinéfondation şi pentru scurtmetraje, de regizorul mauritan Abderrahmane Sissako.

  • Povestea festivalului Electric Castle. Cum au reuşit câţiva prieteni din Cluj să aducă zeci de mii de oameni la eveniment

    “Suntem nişte prieteni care şi-au spus «Hai să facem evenimente», evenimentele au crescut şi s-au transformat în Electric Castle“, rezumă clujenii care stau în spatele festivalului axat pe muzica electronică ce adună, de trei ani, zeci de mii de oameni la poalele castelului Bànffy din judeţul Cluj. Mihai Păun (38 de ani), directorul festivalului, Teodor Negrea (35 de ani), directorul artistic, şi Andi Vanca (25 de ani), specialistul în comunicare, sunt tinerii care stau în spatele echipei permanente formate din aproximativ 20 de persoane reunite sub umbrela Boiler Events, cât şi din alte câteva sute de colaboratori pe du-rata celor patru zile de festival organizat în mijlocul lunii iunie.

    „Electric Castle a avut succes pentru că a avut un concept puternic în spate, o combinaţie de muzică bună, castelul şi istoria acestuia, activităţile organizate, comunitatea de oameni cre-ată“, explică ei modul cum festivalul s-a transformat în cel mai mare de pe piaţa locală, cu 100.000 de participanţi estimaţi pentru anul acesta, circa 150 de artişti contractaţi şi un buget pe măsură, de 2 milioane de euro. Dacă, la nivelul pieţei locale, este cel mai mare eveniment de muzică în urma cifrelor înregistrate la primele ediţii, pe plan european clujenii concurează cu festivaluri internaţionale cu tradiţie precum Melt! (Germania), Balaton Sound şi Volt (Ungaria), I Love Techno (Belgia), Sea Dance Festival (Muntenegru), toate cu bugete de milioane de euro.

    Conturarea proiectului Electric Castle a început în 2010, odată cu deschiderea clubului Boiler din Cluj-Napoca de către Teodor Negrea, într-un spaţiu atipic la vremea respectivă. „Am ales subsolul fostei Fabrici de Pensule din Cluj-Napoca. Era inedit să vii într-un spaţiu de genul acesta cu un context diferit aducând muzică. De la primele evenimente am avut cozi la intrare“, îşi aminteşte reprezentantul Boiler Events, care crede că localul din Cluj-Napoca a fost primul care a reinterpretat în acest mod un spaţiu industrial.

    Un an mai târziu, membrii echipei Boiler Club au făcut un parteneriat cu reprezentanţii unui alt local din Cluj-Napoca, Booha Bar, aflat în campusul universitar Haşdeu şi unde se organizau de asemenea evenimente cu muzică. În urma parteneriatului, dimensiunea evenimentelor a înregistrat creşteri rapide, astfel că organizatorii au simţit nevoia de a căuta alte spaţii, care să acomodeze publicul tot mai numeros. Au început în Hotelul Continental, un hotel părăsit din Cluj-Napoca, iar ulterior, după finalizarea construcţiei Cluj Arena, au decis să facă evenimente în parcarea subterană a stadionului.

    Poziţionarea de a folosi spaţii neconvenţionale a crescut rapid numărul fanilor din comunitatea clujeană, însă notorietatea lor a crescut şi mai mult atunci când au reuşit să aducă unul dintre membrii formaţiei englezeşti Massive Attack la unul dintre even-imentele lor, moment când au hotărât că sunt pregătiţi să organizeze un festival. „Simţeam că lipseşte un festival cu o poveste în România, aşa că am decis să facem un festival aşa cum ne-ar plăcea nouă.“ Mergând în direcţia conceptului de spaţii atipice şi îmbinând-o cu partea de istorie, cea mai potrivită variantă era alegerea castelului medieval Bànffy din comuna Bon-ţida, aflată la aproximativ 30 de kilometri distanţă de Cluj-Napoca. Supranumit “Versailles-ul Transilvaniei“, Castelul Bànffy este una dintre atracţiile baroce majore ale ţării, atestat documentar documentar de la începutul secolului al XIV-lea.

    Castelul se află în administrarea Transylvania Trust, fundaţia Prinţului Charles, al cărei scop este să restaureze şi să repună în patri-moniul naţional şi pe harta evenimentelor turistice obiectivele de acest gen şi care le-a pus la dispoziţie spaţiul; la castel au mai fost organizate evenimente anterior, precum proiecţii în cadrul Festivalului de film TIFF sau Barock – Zilele Castelului Bànffy. În schimbul găzduirii, donează o parte din veniturile festivalului fundaţiei, cu scopul restaurării castelului. Spre exemplu, în primul an de festival, au donat 2% din venituri, iar banii au ajutat la refacerea acoperişului castelului.

    Timp de doi ani au lucrat la planificarea proiectului, iar prima ediţie a festivalului s-a concretizat în 2013. „Cel mai greu a fost să pornim evenimentul, mai ales că exista o doză de scepticism în privinţa conceptului pe care îl promovăm“. Contrac-tarea formaţiei din Regatul Unit Morcheeba le-a rispit însă îndoielile. „Ne aşteptam să vindem 4-5.000 de bilete zilnic, dar am ajuns la 10-11.000 datorită lor.“ 32.000 de participanţi, 92 de artişti care au evoluat pe patru scene, amenajate în castel şi în curte, 4.000 de persoane în zona amenajată special pentru corturi şi 500.000 de euro, valoarea bugetului festivalului, au fost rezultatele la momentul când au tras linie sub organizarea acestei primei ediţii.

    Anul trecut, cifrele s-au dublat: 79.000 de participanţi, 11.000 de oameni care au umplut spaţiul amenajat pentru camping şi mai mult de 130 de artişti pe scene. Notorietatea artiştilor contractaţi este principalul influenţator al dimensiunii festivalului, iar modul cum se ajunge la aceştia are la bază, ca în orice alt domeniu, experienţa acumulată: „Trebuie să ai credibilitate, câştigată pe baza evenimentelor organizate şi a artiştilor contractaţi anterior, iar apoi să existe o sincronizare legată de buget şi de timp. Legătura cu agenţii şi cu firmele de impresariat era deja făcută, a fost uşor să ducem discuţia mai departe“.

  • Prima ediţie a Festivalului Naţional de Film pentru Nevăzători, între 15 şi 19 mai, în Bucureşti – VIDEO

    Festivalul, care se află la prima ediţie, este organizat de Fundaţia Cartea Călătoare, în parteneriat cu Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc, potrivit site-ului evenimentului.

    Festivalul este organizat în cadrul unui proiect – “Festivalul Naţional de Film pentru Nevăzători” – finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG din România.

    Pe parcursul a cinci zile vor fi organizate proiecţii de filme, la Cinema Elvira Popescu şi la Cinematograful Muzeului Ţăranului Român, cu descriere audio, la care vor putea participa şi persoanele fără deficienţe de vedere, care vor urmări filmul în condiţii obişnuite. Descrierea audio se va auzi doar în căşti, ce vor fi înmânate la intrarea în sală. Cei care doresc să aibă parte de o experienţă inedită pot solicita, de asemenea, la intrarea în sală căşti.

    Descrierea audio face filmele accesibile atât nevăzătorilor, cât şi persoanelor care nu mai au o vedere bună.

    Alături de coloana sonoră a filmului mai este introdusă o bandă pe care sunt oferite explicaţiile suplimentare foarte importante pentru înţelegerea cu adevărat a acţiunii filmului. Sunt descrise decorurile, gesturile actorilor, stările psihice indicate de mimica lor, cu ce sunt îmbrăcate personajele, poziţia personajelor în cadru, ordinea intrării lor, relaţiile dintre ele şi orice imagine fără de care înţelegerea filmului ar fi parţială.

    Explicaţiile sunt atent sincronizate cu filmul pentru a nu se suprapune cu replicile actorilor şi sunt transmise prin unde radio la căştile pe care nevăzătorii le primesc la intrarea în cinematograf, folosind un sistem similar cu cel utilizat în traducerile simultane.

    Filmele care vor fi proiectate la prima ediţie a festivalului sunt “Aferim!”, de Radu Jude, “Marţi, după Crăciun”, de Radu Muntean, “Poarta Albă”, de Nicolae Mărgineanu, “Roxanne”, de Vali Hotea, “Medalia de onoare” şi “Poziţia copilului”, ambele de Călin Peter Netzer, “După dealuri”, de Cristian Mungiu, “Despre oameni şi melci”, de Tudor Giurgiu, “Love Building”, de Iulia Rugină, şi “America, venim”, de Răzvan Săvescu.

    Festivalul îşi propune să popularizeze şi să promoveze filmele cu descriere audio pentru nevăzători, să crească implicarea industriei cinematografice în accesibilizarea filmelor şi să creeze cadrul favorabil participării persoanelor cu deficienţe de vedere la viaţa culturală.